Biroul Naţional de Statistică (BNS) a făcut totalurile exportului R. Moldova pentru primul trimestru al anului 2013 (ianuarie-martie). Potrivit raportului, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-martie 2013 au totalizat 582,4 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2012 cu 15,4%.
Exportul de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene a însumat 261,3 mil. dolari SUA (44,9%), cu 3,6% mai mult faţă de ianuarie-martie 2012.
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 42,3% (în ianuarie-martie 2012 – 39,8%), ce corespunde unei valori de 246,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 22,5%, comparativ cu ianuarie-martie 2012.
Printre ţările de top se numără Federaţia Rusă, România, Italia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Germania, Belarus, Polonia, Grecia, Franţa etc.
Deşi, per total, exporturile au înregistrat o majorare comparativ cu perioada similară a anului trecut, în unele ţări acesta a înregistrat şi scăderi. Astfel, s-au diminuat exporturile către Italia (-25,1%), Irak (-59,2%), Polonia (-12,1%), Belize (-63,7%), Bulgaria (-16,3%), Olanda (-21,3%), Uzbekistan (-40,5%), Belgia (-36,9%) şi Elveţia (-15,3%).
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre.
Exporturile de articole manufacturate s-au situat pe primul loc, cu o pondere de 19,6% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii (10,1% din total exporturi), mobilă şi părţile ei (4,1%), încălţăminte (1,7%), articole de voiaj; sacoşe şi similare (0,8%), instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control (0,6%).
Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au clasat pe locul doi, reprezentând 18,9% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (12,1%), cereale şi preparate pe bază de cereale (3,4%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (1,2%), carne şi preparate din carne (0,9%), produse lactate şi ouă de păsări (0,4%), hrană destinată animalelor, animale vii, cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora.
Pe locul trei s-au situat exporturile de maşini şi echipamente pentru transport cu o cotă de 15,2% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au avut exporturile de maşini şi aparate electrice (9,0%), vehicule rutiere (2,6%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (2,1%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice, maşini generatoare de putere şi echipamentele lor, maşini şi aparate pentru prelucrarea metalelor, aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii.
Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili, s-au clasat pe locul patru cu o pondere de 12,8% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi semnificative au deţinut exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase (9,0%), minereuri metalifere şi deşeuri din metale (2,7%), piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute, cauciuc brut, îngrăşăminte naturale şi minerale naturale.
Exporturile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-au situat pe locul cinci, reprezentând o cotă de 12,6% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de articole prelucrate din metal, fire, ţesături şi articole textile, articole din minerale nemetalice, hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton, cauciuc prelucrat, articole din lemn, exclusiv mobilă. Cea mai mare parte din articolele prelucrate din metal exportate au constituit reexporturile de ornamente, decoraţiuni şi articole de feronerie pentru mobilă, uşi, scări şi ferestre (82,6%).
Exporturile de băuturi şi tutun s-au plasat pe locul şase, deţinând 10,7% în total exporturi.
Exporturile de produse chimice şi produse derivate s-au situat pe locul şapte, reprezentând 7,0% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au avut exporturile de produse medicinale şi farmaceutice, uleiuri esenţiale şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare.
Potrivit aceluiaşi raport, importurile de mărfuri realizate în luna martie 2013 au însumat 488,2 mil. dolari SUA, cu 20,1% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 2,5% – comparativ cu luna martie 2012. În ianuarie-martie 2013 importurile au totalizat 1243,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2012 cu 3,2%.
Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 512,7 mil. dolari SUA (cu 9,5% mai mult decât în ianuarie-martie 2012), deţinând o pondere de 41,3% în total importuri (38,9% în ianuarie-martie 2012).
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 426,9 mil. dolari SUA (cu 6,0% mai puţin decât în ianuarie-martie 2012), care echivalează cu o cotă de 34,3% în total importuri (37,7% în ianuarie-martie 2012).
În ianuarie-martie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2012 au sporit importurile de aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (+63,8%), produse medicinale şi farmaceutice (+20,0%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+88,8%), legume şi fructe (+19,7%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+21,7%), articole prelucrate din metal (+22,6%), îngrăşăminte minerale sau chimice (+30,5%), articole din minerale nemetalice (+18,5%), îmbrăcăminte şi accesorii (+18,4%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+52,0%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (+9,0%), hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+13,9%), energie electrică (+27,7%), seminţe şi fructe oleaginoase (+28,6%), produse lactate şi ouă de păsări (+27,4%), hrană destinată animalelor (+56,8%), produse chimice anorganice (de 2,2 ori), cereale şi preparate pe bază de cereale (+6,7%), materiale plastice prelucrate (+10,3%), instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (+18,6%), produse chimice organice (+58,4%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+21,9%), aparate fotografice, echipamente şi furnituri de optică; ceasuri şi orologii (+48,4%), animale vii (+89,4%), favorizând astfel creşterea pe total importuri cu 7,1%.
Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (-7,4%), fire, ţesături, articole textile (-10,6%), maşini şi aparate electrice (-7,9%), petrolul şi produse petroliere (-2,1%), vehicule rutiere (-4,4%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (-10,3%), cauciuc prelucrat (-14,8%), tutun brut şi prelucrat (-23,2%), mobilă şi părţile ei (-4,2%), încălţăminte (-17,5%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-7,5%), maşini generatoare de putere şi echipamentele lor (-16,1%), cărbune, cocs şi brichete (-27,6%), atenuând astfel creşterea pe total importuri cu 3,9%.
Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-martie 2013 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 660,7 mil. dolari SUA, cu 38,8 mil. dolari SUA (-5,5%) mai mic faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2012. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 251,4 mil. dolari SUA (în ianuarie-martie 2012 – 216,0 mil. dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 180,6 mil. dolari SUA (în ianuarie-martie 2012 – 252,9 mil. dolari SUA).
Potrivit analiştilor de la Expert-Grup, creşterea rapidă a exporturilor către „alte ţări” (altele decât UE şi CSI) este un semn deosebit de bun, ce arată că companiile moldoveneşti încearcă să-şi diversifice livrările în afara pieţelor UE şi Rusia, ambele destinaţii demonstrând evoluţii îngrijorătoare în ultimii doi ani. Aceasta va ajuta, într-o anumită măsură, la corectarea balanţei comerciale, care este cea mai negativă anume pentru grupul „alte ţări”. În acelaşi timp, această creştere către „alte ţări” este în mare parte limitată la Turcia şi, astfel, ar putea să nu fie chiar atât de sustenabilă.
Cristina MIRON
