Experţi ai Băncii Naţionale şi ai unor bănci comerciale au relatat, în cadrul unei mese rotunde, despre sistemele actuale de securizare a plăţilor fără numerar, implementate de băncile Moldovei; regulile de folosire a cardurilor bancare în cadrul plăţilor cu cardurile şi tranzacţiilor online, dar şi au făcut o serie de recomandări pentru consumatori.
Adjunctul şefului Departamentului carduri bancare de la Moldova Agroindbank, Elena Gligor, a povestit despre standardul de securitate pentru tranzacţii, aplicat la efectuarea plăţilor prin internet – 3-D Secure. Ea a menţionat că majoritatea băncilor moldoveneşti au aplicat parţial acest sistem, care este folosit ca nivel suplimentar de securitate pentru carduri online de credit şi debit. Însă consumatorul, în timpul cumpărăturilor online, trebuie să atragă atenţie la astfel de indicatori de securitate ai site-ului, precum: existenţa simbolurilor şi logourilor Mastercard şi Visa şi protocoalelor SSL; existenţa unei politici coerente de vânzare şi returnare a mărfurilor; condiţiile de confidenţialitate.
Un alt element important este că la efectuarea check-out-ului în cazul cumpărăturii online, linkul trebuie să înceapă cu „https”, ceea ce confirmă existenţa unui canal securizat de comunicaţii şi lipsa riscurilor de furt ai banilor de pe contul clientului. Adjunctul şefului Departamentului carduri bancare de la Victoriabank, Sergiu Stoianov, a adăugat că tranzacţiile vor fi mai sigure, dacă ele vor fi efectuate pe site-ul băncii sau al companiei specializate, care este certificată de către sistemele internaţionale de plăţi pentru plăţile online (de exemplu, Mastercard sau Visa).
El a mai povestit despre sistemele internaţionale de monitorizare, analiză şi prevenire a fraudelor prin intermediul sistemelor internaţionale de plăţi. Astfel, fiecare bancă are o listă neagră a cardurilor care au fost furate, blocate sau folosite în tranzacţii dubioase sau ilegale. O listă similară există şi pentru comercianţi care lucrează cu băncile. Experţii au mai recomandat consumatorilor să creeze carduri virtuale speciale pentru tranzacţii în magazine online, unde să fie inclusă doar suma cumpărăturilor online. Managerul pentru produse electronice de la Comerţbank, Marina Moraru, a povestit despre instrumentele de înştiinţare prin sms sau poşta electronică, ce permit băncilor să informeze deţinătorii cardurilor, în timp real, despre toate operaţiunile efectuate. Tranzacţiile neautorizare pot fi blocate prin adresarea la bancă.
Şeful Direcţiei carduri bancare de la Eximbank, Viorica Furculiţă, a informat despre standardul internaţional EVM pentru operaţiuni cu carduri bancare cu cip, elaborate de companiile Europay, MasterCard şi Visa pentru creşterea gradului de securitate al operaţiunilor financiare. Potrivit ei, multe bănci dezvoltă infrastructura pentru deservirea cardurilor cu cip în Moldova, dar şi în ţările UE, acest standard se dezvoltă activ. În prezent, cardurile cu cip deţin o cotă de aproape 45 la sută din totalul celor aflate în circulaţie care este în permanentă creştere, ţinând cont de faptul că MasterCard şi Visa au introdus cerinţa obligatorie de trecere integrală la emiterea cardurilor cu cip.
Masa rotundă de la Banca Naţională a avut loc în cadrul campaniei de informare şi de promovare a plăţilor fără numerar, care se desfăşoară din decembrie 2014. Campania este realizată de BNM în parteneriat cu Serviciul de dezvoltare al Fondului European pentru Europa de Sud-Est.
InfoMarket
