Odată cu începerea sezonului rece, subiectul facturilor pentru căldură devine unul sensibil pentru majoritatea cetăţenilor moldoveni, iar identificarea unor surse alternative de energie, ce presupun şi o economie financiară, reprezintă cea mai bună soluţie. Un suport în instalarea sistemelor de încălzire pe bază de biomasă este oferit de proiectul „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Care sunt realizările obţinute cu susţinerea proiectului în cei cinci ani de activitate în R. Moldova şi în ce măsură ţara noastră poate scăpa de dependenţa energetică, vă invităm să aflaţi din materialul de mai jos.
Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, lansat în 2011, este primul de anvergură în sectorul energiei verzi, care şi-a propus un mandat ambiţios: de a contribui la producerea sigură, competitivă şi durabilă a energiei din biomasă, cea mai viabilă şi accesibilă sursă de energie regenerabilă în Republica Moldova. Experţii din cadrul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova afirmă că în cei 5 ani de activitate, cu susţinerea proiectului, s-a obţinut o schimbare vizibilă în sectorul energetic naţional:
• Peste 130.000 persoane beneficiază de confort termic sporit şi ecologic;
• Peste 20 mln. euro au fost investite, din fonduri europene, în sisteme de încălzire pe biomasă;
• 190 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare au sisteme moderne de încălzire pe biomasă, inclusiv 10 grădiniţe, centre de sănătate sunt dotate cu panouri solare de producere a apei calde;
• 1000 de familii îşi încălzesc casele cu energie verde datorită Programului de subvenţionare demarat de Proiectul Energie şi Biomasă;
• 30 de companii din ţară asamblează sau produc cazane pe biomasă şi le oferă consumatorilor;
• 35 de afaceri au fost lansate şi 100 de noi locuri de muncă create în sectorul de producere a biocombustibilului;
• 100.000.000 lei rămân anual în Moldova, constituind plata pentru biocombustibilul produs în ţară;
• 60.000 tone de emisii de bioxid de carbon se reduc anual.
Aceste rezultate au ajutat R. Moldova să înregistreze un salt în reducerea dependenţei energetice faţă de furnizorii externi de gaze şi cărbune. În doar 5 ani, consumul de energie produsă în R. Moldova, din surse regenerabile, a atins cota de 14%, cea mai mare pondere revenind energiei din biomasă.
Victor Cotruţă, managerul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, susţine că piaţa produselor de biocombustibili se află încă la etapa de formare în R. Moldova. “Am depăşit etapa romantică de lansare una după alta a afacerilor de producere a biocombustibililor. Acum preţul se pune pe calitatea tehnologiei de producere şi, în final, a produsului. Lecţiile învăţate şi experienţa primelor afaceri din sector, precum şi trainingurile demarate în cadrul proiectului, vizitele de studii în statele UE cu experienţă avansată în producerea biocombustibilului, i-a determinat pe producători să aibă o abordare mai complexă şi bine documentată. Dacă în 2014, pe piaţă erau înregistraţi peste 100 de producători de biocombustibili solizi, în prezent circa 70 sunt activi şi produc brichete/pelete. E un proces firesc al pieţei: cei mai buni rămân şi se dezvoltă, cei mai slabi – dispar”, a spus Victor Cotruţă.
Profilul producătorului de biocombustibil în RM:
• Proprietar relativ tânăr (30-50 ani)
• Majoritatea produc brichete (78%)
• Producerea biocombustibilului este o afacere complementară (pe lângă morărit, prelucrare lemn, producere cereale, ulei)
• 2-3 angajaţi deservesc linia de producere a biocombustibilului.
În ultimii ani, din cauza costurilor mari, tot mai mulţi cetăţeni, mai ales din zona rurală, renunţă la folosirea gazului natural pentru încălzirea locuinţelor, în favoarea lemnelor şi cărbunilor, care sunt mai ieftine. Produsele din biomasă sunt şi ele mai accesibile la preţ, însă putem vorbi de o economisire financiară, doar cu condiţia utilizării instalaţiilor speciale pentru arderea acestora.
Experţii în domeniu susţin că pentru a resimţi eficienţa maximă a încălzirii pe biomasă e important să folosim biocombustibilii în centralele termice pe biomasă – atunci randamentul este de peste 85%. Brichetele pot fi puse şi în sobe, doar că randamentul coboară până la 30%. Peletele au alt principiu de ardere şi necesită doar cazan specializat.
Puterea calorică a biomasei se apropie de cea a cărbunelui, o tonă de brichete emană tot atâta căldură cât 5 м3 de lemne uscate.
Preţul unui cazan pentru biomasă variază în funcţie de suprafaţa încălzită, capacitatea cazanului şi tehnologia aleasă (cazan pe pelete, brichete sau combinat). De exemplu, pentru a încălzi o suprafaţă de 100 de metri pătraţi este nevoie de un cazan cu puterea de 10 Kw.
“Puteţi face calcule datorită noului portal web www.piata-biomasa.md ce a fost lansat în cadrul Săptămânii Moldova Eco-Energetică. E singurul portal din RM dedicat pieţei energiei din biomasă. Printr-un click ai în faţă toate ofertele de vânzare-cumpărare a biocombustibililor, echipamentelor şi serviciilor din sectorul energiei din biomasă. Eşti un consumator de energie verde sau antreprenor activ pe piaţa energiei din biomasă, poţi intra aici şi găsi toate ofertele de pe piaţă. La fel, datorită calculatorului energetic poţi afla ce cazan este cel mai potrivit pentru casa ta şi de cât biocombustibil ai nevoie pentru sezonul de încălzire, dar şi care va fi diferenţa de preţ în comparaţie cu gazul şi cărbunele”, a precizat Victor Cotruţă.
Specialiştii din cadrul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova susţin că tehnologic este posibilă şi conectarea edificiilor multietajate la sistemele de încălzire pe bază de biomasă. “În etapa a doua a proiectului, am instalat centrale termice pe biomasă în spitale ce încălzesc suprafeţe de peste 6.000 metri pătraţi similare cu a unui bloc de locuit de 10 etaje, de exemplu. În statele europene, oraşe, comunităţi întregi sunt încălzite cu energie din biomasă. Jumătate din Copenhaga are energie de la o centrală termică pe biomasă. În Austria, clădiri ale guvernelor din regiune sunt încălzite cu energie din biomasă”.
Guvernul şi-a propus să atingă până în anul 2020 o cotă de 17% de energie din surse regenerabile din consumul final brut de energie şi de 10% în domeniul transporturilor.
Potrivit experţilor, în 2009 – dependenţa R. Moldova de sursele energetice de import (gaze, cărbune) era de 97,2%. În 2014, această dependenţă s-a redus până la 87,8%. În mare majoritate (circa 90%), schimbarea se datorează trecerii la energia din biomasă. Ţara noastră înregistrează progrese şi în sectorul energiei electrice din surse regenerabile. De exemplu, în 2013, 100 mii kW/oră energie electrică erau injectate în reţea (din surse regenerabile), iar în 2015 cifra a ajuns la 1 mln. 200 kW/oră.
Potrivit experţilor proiectului, doar centralele termice pe biomasă instalate din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă consumă anual biocombustibil în sumă de peste 100 mln. lei. Aceşti bani rămân în bugetul statului.
Aşadar, subiectul energiei din biomasă nu poate fi limitat doar la economiile de bani, care sunt desigur un argument forte. Factorul cel mai important este, însă, sporirea securităţii energetice a R. Moldova, dezvoltarea economiei. Energia din biomasă este sursa de energie regenerabilă ce creează cele mai multe locuri de muncă: la linii de producere a biocombustibililor, la companii de producere/asamblare a centralelor termice pe biomasă, la tehnologiile de producere/asamblare a liniilor de brichetare şi peletizare, maşini de tocat biomasa sau balotiere, la plantaţiile de arbori şi arbuşti energetici şi, nu în ultimul rând, la mentenanţa centralelor termice pe biomasă.
Proiectul politicii fiscale pentru anul 2017 prevede că biocombustibilul solid va fi impozitat cu cota TVA în mărime de 8 la sută, faţă de 20%, cât este în prezent. Această măsură are scopul de a stimula producătorii de biocombustibili să-şi majoreze volumele de producere, urmare a creşterii cererii la produsul dat.
Producătorii de biocombustibili se arată mulţumiţi de noua modificare, deşi au optat pentru TVA la cota zero. Aceştia susţin că „reducerea TVA de la 20% la 8% este un pas în susţinerea energiei din biomasă, care, desigur, va motiva companiile producătoare de biocombustibil”.
Cota TVA la valoarea de 8% a fost stabilită pentru livrarea biocombustibililor solizi pentru producţia energiei electrice şi apei calde, precum şi aprovizionarea cu materii prime pentru producerea biocombustibililor solizi (produse agricole şi de silvicultură, deşeuri forestiere). Din păcate, au rămas să plătească TVA în mărime de 20% companiile ce livrează energie termică din surse regenerabile (biomasă în cazul nostru). În comparaţie, companiile din sectorul livrării de energie termică pe bază de gaze naturale sunt taxate cu 8% TVA.
La finele lunii noiembrie 2016, în R. Moldova a fost acreditat primul laborator de testare a biocombustibililor solizi.
Potrivit lui Victor Cotruţă, laboratorul, care se află în cadrul Universităţii Agrare, este în prezent singurul laborator din R. Moldova acreditat să testeze parametrii fizici şi chimici ai biocombustibililor. Laboratorul a beneficiat de echipament modern în valoare de circa 100.000 euro din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă. Datorită noului echipament, producătorii pot să demonstreze calitatea biocombustibilului plasat pe piaţă, iar consumatorii – să fie siguri de produsul achiziţionat.
În aşa fel, consumatorii pot beneficia de informaţii suplimentare şi verificate despre calitatea, materia primă, puterea calorică şi alţi parametri ai biocombustibilului. La rândul său, producătorul trebuie să indice pe etichetă ţara de origine, instrucţiunea de utilizare; condiţiile de păstrare şi caracteristicile tehnice ale biocombustibilului solid. Certificarea calităţii biocombustibililor va deveni obligatorie în R. Moldova începând cu 25 martie 2017, potrivit Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Lilia Alcază
