Valorile mobiliare de stat sunt insuficient de populare în rândul investitorilor, iar iniţiativa Ministerului Finanţelor de a atrage noi participanţi pe acest segment prin lansarea platformei prin intermediul căreia persoanele fizice ar putea procura direct valori mobiliare de stat (VMS), trezeşte un mare interes. Mai multe informaţii în acest sens, vă invităm să aflaţi din discuţia redactorului-şef al ziarului Capital Market, Ghenadie Tudoreanu, cu Elena Matveeva, şefa Direcţiei datorii publice a Ministerului Finanţelor.
– La ce etapă se află crearea platformei prin intermediul căreia persoanele fizice ar putea procura direct VMS prin intermediul sistemului informaţional? Cât costă aproximativ crearea şi întreţinerea acestei platforme, inclusiv asigurarea securităţii informaţionale a acesteia?
– Dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat, crearea condiţiilor optime de participare directă a investitorilor pe piaţa internă, diversificarea canalelor de vânzare a VMS, cât şi creşterea nivelului de educaţie financiară a persoanelor fizice privitor la instrumentele financiare oferite de către stat, este o prioritate pentru Ministerul Finanţelor.
În ceea ce ţine de crearea platformei retail prin intermediul căreia persoanele fizice vor putea procura direct valori mobiliare de stat, pot să spun că la moment aceasta se află la etapa iniţială de elaborare. Aşteptăm semnarea contractului de către USAID, care se ocupă de implementarea acestei platforme. Recent am primit confirmarea că semnarea contractului de finanţare este planificată în luna mai curent şi, respectiv, din acel moment vom începe lucrul cu compania care a câştigat licitaţia, la elaborarea platformei. Dacă lucrările programate vor derula în conformitate cu planul de acţiuni, atunci prevedem că platforma va deveni activă deja din a doua jumătate a acestui an.
Toate costurile legate de achiziţionarea şi implementarea platformei vor fi suportate de USAID. Ministerul Finanţelor va fi posesorul acesteia, iar Instituţia Publică „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF) de pe lângă Ministerul Finanţelor, cu care conlucrăm, va asigura funcţionalitatea acestei platforme.
A fost creat un grup de lucru format din mai mulţi specialişti de la Agenţia de Guvernare Electronică a Republicii Moldova (AGE), Depozitarul Central Unic, CTIF şi Ministerul Finanţelor.
Una din condiţiile principale de tranzacţionare pe această platformă este ca persoana fizică să deţină semnătură electronică şi să aibă un cont deschis la o bancă din Republica Moldova, ceea ce va permite persoanelor fizice aflate peste hotare să procure valori mobiliare de stat. Platforma va oferi toate facilităţile tehnice necesare, precum: acces prin internet, identificarea persoanelor, interacţiunea cu sisteme de plăţi şi resurse informaţionale de stat, evidenţa investitorilor retail şi a instrumentelor etc. De asemenea, urmează să fie respectate toate cerinţele legislaţiei în ceea ce ţine de spălarea banilor şi verificarea persoanelor care procură valori mobiliare de stat, deoarece presupunem că va fi un interes mare din partea persoanelor fizice.
– În opinia Dvs., ce acţiuni urmează a fi întreprinse pentru ca procurarea valorilor mobiliare de stat să devină un proces atractiv pentru populaţie? Înţelege populaţia care este diferenţa dintre bonuri de trezorerie şi obligaţiuni de stat? Nu se va crea situaţia că pentru a atrage mai mulţi investitori, Ministerul Finanţelor va majora ratele dobânzilor la obligaţiuni?
– Piaţa financiară oferă şi alte posibilităţi de a investi, dar înainte de a decide să investiţi banii Dvs., trebuie să identificaţi care sunt principalele scopuri financiare şi, totodată, să evaluaţi riscurile. Investiţiile în valorile mobiliare de stat au nivel de risc scăzut faţă de alte investiţii. Anul trecut, urmare a creşterii ratelor de dobândă la valorile mobiliare de stat, odată cu creşterea accentuată a inflaţiei, persoanele fizice care au avut depozite în bănci comerciale, au închis depozitele şi au procurat valori mobiliare de stat. Astfel, putem spune că în rândul populaţiei deja există un nivel de educaţie financiară.
În acelaşi timp, susţin faptul că ministerul ar trebui să fie mai transparent şi mai deschis în informarea populaţiei şi investitorilor despre instrumentele sale. Nu ne aşteptăm ca cota valorilor mobiliare emise persoanelor fizice să fie foarte mare în portofoliul datoriei de stat interne. Un exemplu de urmat este cel al colegilor din Armenia, care au un astfel de instrument retail şi emit valori mobiliare persoanelor fizice prin alte metode. La ei această cotă este de până la 1% din portofoliul datoriei de stat. Scopul nostru nu este de a majora emisiunile de valori mobiliare de stat, dar de a atrage persoanele fizice, de a oferi acestora un instrument sigur de economisire şi care produce venituri, de a educa financiar şi de a diversifica instrumentele financiare. Ceea ce obţinem în cazul emiterii valorilor mobiliare de stat prin intermediul dealerilor primari are un alt scop – de a finanţa deficitul bugetar şi de a refinanţa datoria actuală a statului.
Prin intermediul noii platforme, dorim să avem posibilitatea de a emite şi a finanţa mai multe programe sociale. În cadrul programului nu vom emite aceleaşi instrumente (de 91, 182 şi 364 de zile). Ne propunem să elaborăm alte instrumente, poate pe un termen de un an sau mai mult, cu posibilitatea de a suplini. De exemplu, noi am văzut experienţa Ungariei, care, la fel, prin intermediul unei astfel de platforme emite Baby bonds. Adică la naşterea copilului, persoana procură aceste valori mobiliare de stat, iar după împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, aceşti bani pot fi utilizaţi pentru educaţia ulterioară a copilului. Adică, este vorba despre anumite programe sociale.
La prima etapă, probabil, vom propune instrumente simple: obligaţiuni de stat cu termen de un an, doi şi trei ani. Apoi, vom elabora alte instrumente dedicate anume persoanelor fizice, care să fie atractive şi convenabile. Ministerul Finanţelor va organiza campanii de informare pentru a spori vizibilitatea programului şi a consolida încrederea publicului larg.
– Care sunt perspectivele creării unei pieţe secundare a VMS şi pe ce platforme vor putea fi tranzacţionate acestea?
– În prezent există o piaţă secundară a valorilor mobiliare de stat care pot fi tranzacţionate de dealerii primari în cadrul sistemului E-bond al terminalului Bloomberg. Ce ţine de piaţa secundară, la Bursa de Valori pot fi tranzacţionate valori mobiliare de stat cu termen mai mare de un an. În acest sens, anul trecut au fost operate unele modificări în legislaţie. Cu părere de rău, la moment, brokerii nu au în portofoliu valori mobiliare de stat, nu au clienţi care să fie interesaţi de asemenea instrumente. Din luna septembrie 2022, am început să analizăm situaţia şi am avut discuţii cu brokerii, cu Bursa de Valori, cu CNPF. Au fost mai multe probleme de infrastructură, de înţelegere a pieţei. De la brokeri am înţeles că nu prea există interes şi că nu au clienţi interesaţi. Anul acesta intenţionăm să admitem spre tranzacţionare Obligaţiunile de stat pe platforma bursieră. Dar, ca să fie piaţa secundară funcţională, înţelegem că întâi de toate, trebuie să dezvoltăm piaţa primară. Ce ţine de platformă, un fel de piaţă secundară tot va funcţiona, ceea ce va permite investitorilor retail să vândă înainte de scadenţă valori mobiliare de stat.
– Finanţele publice locale fac parte integrantă din sistemul finanţelor publice şi includ bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I şi II. În acest context, care este poziţia ministerului cu privire la obligaţiunile emise de autorităţile publice locale?
– Încă o dată doresc să menţionez că dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare, şi în general, dezvoltarea pieţei interne de capital, este de o importanţă foarte mare. Salutăm faptul că unele autorităţi publice locale sunt capabile să emită valori mobiliare şi să atragă investitori.
Fiecare autoritate publică locală, în cazul în care identifică necesitatea de a se împrumuta, pentru a finanţa unele cheltuieli capitale, urmează să obţină avizul pozitiv al Comisiei instituite în cadrul Ministerului Finanţelor. Asta deoarece, în primul rând, trebuie să recunoaştem că autorităţile publice locale nu dispun de acea capacitate de a gestiona corect datoria. Pe de altă parte, nu dispun de venituri proprii necesare pentru a finanţa unele proiecte importante de investiţii capitale şi au nevoie de a se împrumuta. În acest caz, responsabilitatea noastră este de a ajuta, de a evalua corect aceste riscuri legate de împrumuturi. Sunt prevăzute mai multe modalităţi pentru ca autorităţile publice locale să abordeze foarte serios întregul proces de împrumutare.
Autorităţile locale urmează să evalueze corect costurile şi să analizeze diferite opţiuni: fie credit bancar, fie emiterea valorilor mobiliare, să analizeze condiţiile de deservire, să evalueze corect veniturile proprii şi capacitatea de a deservi aceste datorii. Această etapă de consultare cu Ministerul Finanţelor este una foarte importantă.
În vederea evaluării riscurilor asociate gestionării datoriei, autorităţile publice locale urmează să elaboreze strategia de gestionare a datoriei. Nicio autoritate nu a avut până în prezent o astfel de abordare. Decizia autorităţilor locale de a emite instrumente pe piaţa internă a fost o experienţă bună în stabilirea priorităţilor de gestionare a datoriei şi identificării riscurilor asociate acesteia. Experţii au acordat asistenţă autorităţilor la această etapă.
La moment analizăm cum s-au încadrat în limitele stabilite autorităţile publice locale care au emis valori mobiliare (Sîngera, Ciadîr-Lunga şi mun. Chişinău), dar şi cele care au contractat împrumuturi de la băncile comerciale.
În a doua jumătate a acestui an planificăm să organizăm un seminar amplu destinat APL-urilor pentru a le împărtăşi experienţa noastră în elaborarea şi monitorizarea strategiei şi a le informa ce înseamnă gestionarea responsabilă a datoriei.
– Vă mulţumesc pentru interviu!
