Răspândirea coronavirusului implică costuri economice mari pentru economia mondială. Iar acest lucru se răsfrânge şi asupra Republicii Moldova. Tendinţele economice, deja din prima perioadă reflectă înrăutăţirea situaţiei. Astfel, serviciile de transport sunt în scădere accentuată. Consumul intern este influenţat de diminuarea transferurilor de peste hotare şi reducerea veniturilor salariale. Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul apelează la împrumuturi interne şi externe de finanţare, fapt ce majorează nivelul de îndatorare a ţării. Totodată, veniturile bugetare se diminuează, ca impact al sistării activităţii economice în majoritatea sectoarelor economiei naţionale.
În luna mai, indicatorii bugetului public naţional reflectă semne de ameliorare: veniturile s-au diminuat cu numai 9% (comparativ cu 23% în luna aprilie). Cumulativ, în ianuarie-mai a rezultat o diminuare de 3% a veniturilor bugetare cu o valoare de 23,2 mlrd. lei şi o sporire de 2,6% a cheltuielilor bugetare, cu o valoare de 26,6 mlrd. lei. Cheltuielile bugetare au depăşit veniturile cu 3,3 mlrd. lei – deficit care a atins minimul istoric.
Totodată, datele Ministerului Economiei arată că creşterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului, datoria de stat administrată de Guvern s-a majorat cu 13,1% şi a atins un nivel de 59,4 mlrd. lei. Datoria de stat internă însumează 25,8 mlrd. lei şi a înregistrat o majorare de 10,5% faţă de situaţia de la sfârşitul lunii mai 2019. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de 1,9 mlrd. dolari SUA (33,5 mlrd. lei) şi a crescut cu 13,2% (cu 12,8% – în lei). Criza pandemică a determinat accentuarea necesităţii de finanţare a bugetului şi, astfel, în cinci luni ale anului curent au fost înregistrate intrări de surse externe de finanţare în sumă de 280,2 mil. dolari, faţă de 157,3 mil. dolari în aceeaşi perioadă a anului precedent.
După o diminuare cumulativă de 3% în ianuarie-aprilie, în luna mai persoanele fizice au transferat din exterior prin intermediul băncilor din R. Moldova cu 24,6% mai mult decât în luna mai 2019. Această creştere substanţială s-a datorat, cel mai probabil, limitării posibilităţilor de a remite bani prin căi neoficiale în contextul răspândirii pandemiei COVID-19.
Pandemia COVID-19 a afectat sectorul industrial. Restrângerea sau sistarea temporară a activităţii companiilor din sector, ca urmare a măsurilor de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, şi diminuarea cererii externe a determinat scăderea volumului producţiei industriale în martie cu 10,5%, iar în aprilie cu 25%. Evoluţiile respective au diminuat rezultatul sectorului industrial din ianuarie-aprilie până la -5,6%. Au fost în descreştere toate subsectoarele industriale: industria prelucrătoare -4,5%, industria extractivă -12,1%, producţia şi furnizarea de energie -8,9%. Un impact negativ esenţial al crizei pandemice se constată în ramurile exportatoare cum sunt: industria constructoare de maşini, industria uşoară, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.
Activitatea investiţională este în descreştere. În primul trimestru 2020, volumul investiţiilor a scăzut cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însumând circa 3,24 mlrd. lei. Diminuarea activităţii investiţionale s-a datorat, în mare parte, scăderii esenţiale a investiţiilor din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (-55%). În acelaşi timp, investiţiile din fondul rutier au crescut de 2,2 ori. În creştere s-au menţinut şi investiţiile private (+2,5%), în special s-a dezvoltat sectorul construcţiilor, investiţiile în acest sector fiind în creştere cu circa 18%. S-au redus investiţiile în maşini şi utilaje (-5,9%), în mijloace de transport (-25,9%), în terenuri (-44,3%).
Transportul de mărfuri şi pasageri este unul din sectoarele cele mai afectate de pandemia COVID-19. Închiderea graniţelor şi restricţiile de călătorie au redus mobilitatea persoanelor, numărul pasagerilor transportaţi diminuându-se în luna martie cu 49,6%, iar în aprilie – cu 89%. Volumul mărfurilor transportate, de asemenea, a scăzut (în martie cu 15%, în aprilie cu 35%), ca rezultat al contractării volumului schimburilor comerciale şi activităţii productive a agenţilor economici.
“Comerţul intern de bunuri şi servicii este în scădere datorită impactului pandemiei COVID-19. Cele mai afectate au fost unităţile comerciale ce prestează servicii. În aprilie, volumul serviciilor de piaţă prestate populaţiei s-a diminuat cu 44% (în preţuri comparabile), iar al serviciilor prestate întreprinderilor – cu circa 36% (în preţuri curente). De asemenea, a scăzut comerţul de bunuri: comerţul cu amănuntul a scăzut cu 28% (în preţuri comparabile), iar comerţul cu ridicata – cu 29% (în preţuri curente), se mai arată în informaţia Ministerului Economiei.
Pe de altă parte, agricultura este unicul sector unde au fost înregistrate creşteri. Sectorul agricol a crescut în primul trimestru 2020 cu 2,4%, însumând circa 1,7 mlrd. lei. Această evoluţie a fost determinată de creşterea producţiei animaliere (+2,6%), ca rezultat al majorării producţiei (creşterii) de porcine şi păsări. A fost în descreştere producţia (creşterea) de vite, ovine, caprine, producţia de lapte, ouă, precum şi cea vegetală.
În ceea ce priveşte datele la bugetul public naţional, acestea indică o diminuare cumulativă a veniturilor în lunile ianuarie-mai de 3%. Concomitent, cheltuielile, care au depăşit veniturile cu circa 3,3 mlrd. lei, s-au majorat cu 2,6%. Deficitul bugetar soldat a atins un minim istoric. Totodată, deficitul bugetar este de 2 ori mai mare decât deficitul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2009 (-1,6 mlrd. lei), când economia naţională a fost puternic afectată de criza economico-financiară globală.
Veniturile publice au intrat subit pe o traiectorie descendentă încă din luna martie (-4,1%), diminuarea accentuându-se în luna aprilie (-23,6%), iar în luna mai au fost evidenţiate primele semne de ameliorare a situaţiei (-9,3%). Măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei COVID-19 au determinat înrăutăţirea situaţiilor financiare ale companiilor din majoritatea sectoarelor economice şi, respectiv, aceasta s-a transpus în venituri la buget considerabil mai mici decât în perioade cu activitate normală.
Totodată, pandemia a redus simţitor cererea internă, care a influenţat evoluţia importurilor şi a comerţului intern. Factorii care au dus la diminuarea veniturilor la buget au fost diminuarea importurilor (TVA la mărfurile importate): diminuarea volumului fizic şi diminuarea preţurilor externe, aprecierea monedei naţionale, factor ce diminuează valoarea importurilor exprimată în monedă naţională: în luna mai 2020, cursul mediu de schimb valutar a fost de 17,63 MDL/USD, comparativ cu 18,19 MDL/USD în luna mai 2019. Un alt factor care a dus la reducerea veniturilor la buget a fost diminuarea consumului intern (TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova), reducerea veniturilor salariale (Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii), majorarea încasărilor din dividende primite de la cota-parte a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni şi defalcări de la profitul net al întreprinderilor de stat (alte venituri).
Spre deosebire de venituri, cheltuielile bugetare au o dinamică lunară foarte volatilă. Măsurile de contracarare a pandemiei generează costuri mari, astfel încât în lunile ianuarie-mai curent, cheltuielile bugetare au înregistrat o creştere de 2,6%. Cea mai mare povară asupra cheltuielilor bugetare a venit din contul prestaţiilor sociale.
Victor Ursu
