Situaţia financiară precară, dar şi comprimarea afacerilor au dus la reducerea investiţiilor în activele materiale pe termen lung cu 17,6%, care au însumat 9,8 miliarde de lei, în nouă luni ala anului 2016, faţă de perioada similară a anului precedent. De cele mai multe ori plasatorii de capital se plâng pe birocraţia şi corupţia din Republica Moldova.
Căderea businessului moldovenesc este observată prin reducerea investiţiilor în utilaj, maşini şi dispozitive de transmitere care au însumat 3,6 miliarde lei, în scădere cu 26,3% faţă de perioada similară din 2015. Investiţiile în clădiri şi edificii au însumat 1,6 miliarde lei (-22,9%), investiţiile în construcţia caselor de locuit au însumat 1,5 miliarde lei (-6%), în vehicule – 908,1 milioane lei (+15,1%), alte investiţii – 2,1 miliarde lei (-24,1%).
Economiştii explică reducerea investiţiilor în active materiale pe termen lung prin perioada incertă în care s-a pomenit Republica Moldova după furtul miliardului. Ţara noastră a devenit renumită în toată lumea cu titlul în presa străină de: “Furtul secolului în cea mai săracă ţară din Europa”. Acest lucru a pus pe gânduri potenţialii investitori, dar şi pe cei care îşi au activele în ţara noastră.
Chiar şi aşa, cea mai mare pondere a investiţiilor sunt cele în utilaje, maşini şi dispozitive de transmitere – 37,5% din volumul total, comparativ cu 41,8% în ianuarie-septembrie 2016. Cota investiţiilor în clădiri şi edificii a fost de 16,6% din volumul total al investiţiilor, comparativ cu 17,2% cu un an mai devreme, iar cota investiţiilor în construcţia clădirilor de locuit a crescut de la 13,4% la 15,3%. Principalele surse de finanţare a activităţii investiţionale în ianuarie-septembrie 2016 au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei de 6,8 miliarde lei.
Ministerul Economiei spune că optează pentru o politică economică comprehensivă în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exportului care este în strânsă legătură cu o creştere economică bazată pe inovaţii şi investiţii. Contribuţia investiţiilor la creşterea competitivităţii întreprinderilor şi la facilitarea transferului tehnologic, crearea de noi locuri de muncă şi stimularea comerţului exterior au fost considerate elementele de bază în procesul elaborării şi implementării politicilor de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor.
Autorităţile de la Chişinău se arată optimiste că în perioada următoare investitorii se vor uita cu alţi ochi la Republica Moldova ca urmare a recăpătării încrederii în faţa partenerilor de dezvoltare.
„Vestea cea mai importantă este că partenerii noştri de dezvoltare au recăpătat încrederea în Republica Moldova, iar Guvernul de la Chişinău este încurajat să continue implementarea reformelor lansate şi vor acorda suportul necesar în acest sens”, declara premierul Pavel Filip la Bruxelles.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în trimestrul II 2016, investiţiile directe prezentate în baza activelor şi pasivelor financiare (MBP6) au înregistrat ieşiri în valoare de 5,80 mil. USD, ca urmare a majorării nete a activelor cu 9,35 mil. USD superioară acumulării de pasive (3,55 mil. USD).
Investiţiile directe peste hotare ale rezidenţilor Republicii Moldova au înregistrat, în trimestrul II 2016, ieşiri nete de capital în valoare de 3,20 mil. USD, compuse majoritar din participaţii la capitalul social al întreprinderilor afiliate din străinătate.
Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat intrări nete în valoare de 22,42 mil. USD. Intrările în sumă de 45,47 mil. USD s-au diminuat cu 8,3 la sută, comparativ cu trimestrul I 2016. Intrările noi de capital social au însumat 13,33 mil. USD, fiind în totalitate intrări de capital social în alte sectoare.
Ieşirile aferente investiţiilor directe în economia naţională au înregistrat 23,05 mil. USD, ca rezultat al rambursărilor (programate conform orarului) de împrumuturi intragrup contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi (13,05 mil. USD), al acordării de împrumuturi investitorilor străini (6,25 mil. USD), precum şi al retragerii capitalului social (3,75 mil. USD).
Şi organismele financiare internaţionale atenţionează asupra reducerii investiţiilor. “Investiţiile, inclusiv cheltuielile capitale ale bugetului – au scăzut din cauza înăspririi condiţiilor de finanţare. Consumul privat a manifestat semne de ameliorare în primul trimestru, dar probabil va rămâne modest pe termen scurt din cauza scăderii veniturilor reale şi a remiterilor”, se arată în mesajul FMI după semnarea acordului cu Guvernul de la Chişinău. Executivul recunoaşte prezenţa guvernanţei proaste şi a corupţiei într-un şir larg de domenii, inclusiv în ceea ce ţine de punerea în aplicare a legilor şi actelor normative şi eficacitatea sistemului judiciar. Aceste elemente slabe subminează încrederea populaţiei în Guvern, descurajează investiţiile străine, ducând la creşterea costului afacerilor şi, în cele din urmă, la constrângerea creşterii economice. Ne asumăm angajamentul de a lua măsuri mai hotărâte pentru a face faţă acestor provocări.
Din perspectiva utilizărilor, consemnarea unei rate anuale pozitive a PIB-ului s-a datorat, în mare măsură, evoluţiei cererii interne. Astfel, consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 2,2 la sută, generând o contribuţie de 1,9 puncte procentuale la formarea ratei anuale a PIB. Cu toate acestea, dinamica consumului populaţiei este în continuare nesemnificativă, fiind similară celei de la începutul anului. În acelaşi timp, contribuţia pozitivă din partea investiţiilor la dinamica PIB s-a datorat doar impactului favorabil aferent componentei variaţia stocurilor, în condiţiile în care formarea brută de capital fix a înregistrat o contractare de 9,4 la sută comparativ cu perioada similara a anului precedent, valoare negativă mult mai pronunţată decât în trimestrul I 2016. Consumul final al administraţiei publice a înregistrat, în trimestrul II 2016, o scădere de 0,8 la sută, dar a avut o influenţă neglijabilă la dinamica PIB-ului.
Aceste evoluţii reflectă reducerea în termeni reali a venitului disponibil al populaţiei, dar şi incertitudinea sporită cu privire la evoluţia ulterioară a economiei, care persistă atât în mediul agenţilor economici, cât şi al populaţiei. După contractarea de la începutul anului, în trimestrul II 2016, exporturile, alături de sub-componentele cererii interne, au susţinut creşterea PIB-ului, majorându-se cu 3,0 la sută comparativ cu trimestrul II 2015, în condiţiile unei recolte mai bune în perioada de referinţă. Dinamica activităţii economice, în trimestrul II 2016, a fost atenuată semnificativ de majorarea importurilor cu 4,3 la sută, comparativ cu trimestrul II 2015.
Investiţiile în Republica Moldova sunt infime raportate pe cap de locuitor de la obţinerea independenţei. Un raport al Băncii Mondiale arată că fiecărui moldovean îi revin circa 300 USD din totalul stocului de investiţii străine directe de 3 miliarde USD. Faţă de statele baltice, stocul investiţiilor pe cap de locuitor în Republica Moldova este de 33 de ori mai mic.
Economiştii susţin că investiţiile străine directe (ISD) sunt făcute, în mare parte, de către companiile care deja activează în Republica Moldova. Atunci când se spune de ISD trebuie luate în calcul companiile noi care au intrat în Republica Moldova or, acestea pot fi numărate pe degete. În ultima perioadă au accesat piaţa Republicii Moldova câţiva producători de cablaje, dar şi aceştia au fost plasaţi în zonele economice libere ale ţării.
Victor URSU
