Economia moldovenească în 2012, în picaj sau recesiune?!

În prima jumătate a anului, evoluţiile externe au fost cele care au determinat răcirea cererii interne şi externe. Influenţele economice din zona euro au arătat încă o dată cât de vulnerabilă este economia moldovenească la şocurile externe şi cât de incapabilă este ţara să le ocolească. În a doua jumătate de an evoluţia negativă a economiei a fost determinată de seceta puternică, cu repercusiuni majore asupra sectorului fitotehnic, zootehnic, agroalimentar şi exporturilor.

Deşi nu putea fi considerat un risc previzibil, autorităţile şi fermierii par să nu ţină cont de faptul că în urma condiţiilor climaterice tot mai extreme, acestea nu mai sunt o excepţie, ci mai degrabă o constantă pentru Republica Moldova. Această ignoranţă ne face incapabili să administrăm riscurile şi consecinţele fenomenelor meteorologice extreme, ceea ce a determinat scăderea PIB-ului în ianuarie – septembrie şi există şanse foarte mici să atingem o creştere economică pozitivă până la sfârşit de an.

Totodată, ponderea UE în totalul exporturilor moldoveneşti a scăzut de la 49,4% în ianuarie-octombrie 2011 la 46,6% în aceeaşi perioadă 2012. Deşi un anumit rol revine şi competitivităţii în scădere a produselor moldoveneşti, această reducere a rolului pieţelor europene poate fi atribuită preponderent conjuncturii externe asociate cu repercusiunile crizei economice asupra cererii din UE.

Pe de altă parte, în 2012, ca urmare a unei secete prelungite (2011-2012), volumul anual al producţiei agricole a scăzut estimativ, cu circa 25% f-a-p. Acest episod se înscrie destul de bine în evoluţia sinuoasă a sectorului dat pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, evoluţie mai mult determinată de forţele naturii decât de politicile economice.

Răcirea cererii interne şi externe a cauzat înrăutăţirea situaţiei financiare a majorităţii întreprinderilor care, la rândul lor, au determinat acumularea activelor toxice în portofoliile bancare. Astfel, ponderea creditelor neperformante din totalul creditelor a crescut de la 12,9% de la finele lunii ianuarie la 14,4% la finele lunii octombrie. Principala contribuţie revine uneia dintre cele mai mari bănci din ţară – BC „Banca de Economii” S. A – unde ponderea creditelor neperformante a atins 45,9% la finele trimestrului III. Acesta este rezultatul atât al managementului defectuos care a expus banca la riscuri mari, cât şi al litigiilor dintre acţionari. Totuşi, în pofida faptului că situaţia la bancă este destul de complicată, nu putem vorbi despre un eventual faliment, având în vedere importanţa sistemică a acesteia şi ponderea majoritară a capitalului de stat.

Deşi şocurile macroeconomice externe au avut un impact major asupra economiei moldoveneşti în prima jumătate a anului 2012, potenţialul negativ al acestora încă nu s-a epuizat. Economia UE a intrat în trimestrul III 2012 în recesiune tehnică, înregistrând două trimestre consecutiv creştere economică negativă. Deşi marile economii europene caută în permanenţă soluţii pentru înlăturarea problemelor existente şi adoptă noi măsuri de stabilizare, problemele nu pot fi înlăturate cu uşurinţă. Astfel, dacă criza din UE va continua, efectele negative asupra economiei moldoveneşti se vor amplifica, iar Moldova riscă să rămână în zona unei creşteri economice nesemnificative în anul 2013, chiar dacă admitem relansarea puternică a sectorului agricol.

Pentru Republica Moldova, anul 2012 a fost unul din cei mai dificili din punct de vedere economic. Ţara a suferit atât din cauza şocurilor economice, cât şi celor climaterice, care sunt dincolo de controlul Guvernului şi firmelor. Totuşi, impactul acestor şocuri a fost în mare măsură amplificat de slăbiciunile instituţionale interne pe care Moldova încearcă să le depăşească mai bine de două decenii. O eventuală amplificare a crizei datoriilor suverane sau a recesiunii economice în zona euro ar da mari dureri de cap şi decidenţilor moldoveni. În condiţiile unei incertitudini sporite, este extrem de important ca Moldova să repare în mod sistemic deficienţele sale instituţionale, mai ales că ţara nu este atractivă pentru investitori din punct de vedere a resurselor naturale sau potenţialului pieţei interne. Totuşi, în încercarea de a rezolva problemele economice este important ca Guvernul să nu alunece în populism, ci să dea preferinţă unor soluţii sistemice şi durabile.

Eşecul în competiţia internaţională pentru investiţii. Poziţia mediocră a Moldovei în clasamentul internaţional „Doing Business” relevă pe deplin „atractivitatea” ţării noastre pentru investitori. În anii 2011 şi 2012 Moldova nu a beneficiat de investiţii străine directe (ISD) importante. Chiar dacă uneori acest eşec este atribuit situaţiei dificile în care se află economia globală, în unele state din regiune influxul de ISD a crescut în prima jumătate a anului 2012 (Ucraina, Georgia, Bulgaria), pe când în Moldova s-a înregistrat un declin de 39%. De fapt, putem afirma că Moldova deja a pierdut competiţia cu multe dintre aceste state. Acum ţara riscă nu doar să devină mai puţin atractivă pentru investitorii străini, dar chiar să fie părăsită de către unii investitori importanţi. Unii dintre ei deja şi-au exprimat această intenţie în urma unor recente conflicte cu inspectoratul fiscal.

Anul 2012 a fost o continuare a recesiunii din 2011, un an greu, cu revizuiri bugetare frecvente, incertitudine economică. Totodată, a fost un an în care au fot prezente hărţuielile investitorilor străini, cu atacurile raider care încă mai sunt prezente, iar proprietatea privată nu este asigurată în continuare. Pe de altă parte au fost atestate anumite creşteri ale exporturilor pe anumite poziţii, dar în mare parte anul 2012 a fost un an dificil, mai ales că seceta a redus producţia agricolă cu 30%.

Nu pot spune că acest an creează premise optimiste pentru 2013. Sperăm o relansare a agriculturii care ar contracara declinul economic. Până la urmă totul va depinde şi de contextul regional.

În 2013, trebuie făcute reforme a căror rezultate vor fi sesizabile peste câţiva ani.

Din punct de vedere economic, anul 2012, putea să fie mai bun. Sunt unele lucruri care au influenţat evoluţia lucrurilor spre sfârşit de an. În primul rând autorităţile au discutat în limbi diferite şi fără traducători cu comunitatea de afaceri. Este vorba despre politicile fiscale, care au lăsat o amprentă privind calitatea dialogului dintre cei doi actori. Practic toate sectoarele economiei au intrat pe minus, ceea ce s-a întâmplat în agricultură şi industrie arată că situaţia este una dezolantă. Poate mai sunt importurile şi exporturile, dar şi câteva sectoare din servicii. Totodată, investitorii străini şi locali s-au dezamăgit de paradisul investiţional din Republica Moldova. Cazurile cu Draexlmaer şi investitorul chinez arată că sunt probleme, care trebuie soluţionate de urgenţă în 2013.

O altă problemă din 2012 au fost fraudele şi reglările de conturi pe dimensiunea economică, ceea ce relevă că sunt probleme, care trebuie soluţionate de instituţiile care au tangenţă.

Deşi au fost adoptate câteva proiecte de legi, Guvernul are restanţe semnificative la capitolul reforme, care transferate pe anul viitor, deja rezultă că e o practică vicioasă. Reformele nu sunt duse până la capăt. Sunt detalii care împart autorităţile în echipe diferite în funcţie de partidul care le promovează, ceea ce nu e bine. Problemele legate de buget nu sunt discutate nici în alianţă nici cu comunitatea de afaceri, ceea ce nu e bine.

În 2013 sperăm să existe schimbări, acesta va fi practic ultimul an când se vor putea face reforme pentru că ulterior se va intra în campania electorală. În sectoarele economiei agricultura va fi pe plus, dar se pot întâmpla lucruri bune şi în industrie în condiţiile în care situaţia din ţările din regiune se va îmbunătăţi şi se va ameliora situaţia din comerţul exterior.

Anul 2012 a fost unul dificil pentru economia naţională şi poate fi considerat unul mai greu chiar şi faţă de cei doi ani care au precedat criza. Dintr-o perioadă de creştere în ultimii doi ani post criză, în ultimii doi ani se pare că intrăm într-o recesiune minoră. Mai ales că ultimele date statistice arată că în nouă luni PIB-ul s-a redus cu 0,2%, iar avansul exporturilor şi importurilor este destul de mic, ceea ce presupune că am intrat într-o perioadă nefavorabilă. Dacă excludem efectele agriculturii, anul acesta am fi putut avea o creştere economică de 2–2,55%.

Totuşi, anul 2012 a scos în evidenţă că suntem foarte vulnerabili la şocurile externe, or până acum nu am reuşit să generăm motoare de creştere economică pe intern n-am reuşit să schimbăm modelul de creştere economică. În continuare depindem de partenerii noştri externi, depindem de banii din străinătate care impulsionează consumul.

În ce priveşte relaţia cu partenerii noştri externi observăm o reducere a finanţărilor pentru proiectelor investiţionale. S-au intensificat unele acţiuni care nu sunt prielnice pentru mediul de afaceri, atacuri raider, contrabandă, carenţe pe care autorităţile ar trebui să le înlăture.

Chiar dacă anul 2012 agricultura a tras economia în jos, ceilalţi indicatori au avut o evoluţie bună, doar că s-a atestat o reducere a ritmului de creştere. Din păcate observăm că rata şomajului este destul de mică, însă nu am observat crearea noilor locuri de muncă.

În ce priveşte 2013 nu va fi un an uşor, deoarece va fi nevoie de o perioadă de recuperare, însă condiţiile cu care intrăm în noul an sunt deja mult mai bune şi vor exista premise pentru o creştere economică.