Avem drumuri proaste. Este o realitate pe care nu o poţi contesta. Evident, lucrurile nu stau pe loc. Sunt reabilitate zeci de kilometri de şosele. Se construiesc altele. Dar este prea puţin pentru starea în care se află infrastructura rutieră.
În anul 2011, Republica Moldova ocupa locul 132 din 133 de ţări incluse în Raportul Competitivităţii Globale, elaborat de World Economic Forum. În 2017, suntem pe locul 128 din 137 de ţări, incluse în clasament.
Iată doar câteva cifre dintr-un raport mai vechi. Ministerul Transporturilor constată că principala problemă este că 6 500 din 10 500 de kilometri de drumuri publice sunt din beton asfaltic, de ciment sau sunt acoperite doar cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară. La acestea se adaugă 2000 de kilometri de drumuri locale în stare proastă şi alte 3000 – doar pietruite. Nu în ultimul rând, aproape 600 de kilometri sunt simple porţiuni de pământ bătătorit. Calculele Ministerului Transporturilor arată că dacă s-ar reabilita anual câte o mie de kilometri, abia în zece ani s-ar putea circula fără probleme pe toate arterele rutiere.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii vrea să schimbe lucrurile. Programul anunţat în săptămâna trecută de vicepremierul Octavian Calmîc e mai mult decât ambiţios. Este un fel de Plan Marschal pentru drumuri.
Peste 4,16 miliarde de lei vor fi investite în anul viitor în reparaţia, reabilitarea şi construcţia drumurilor naţionale şi regionale, a anunţat vicepremierul, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc. Cifra este de aproape două ori mai mare în comparaţie cu anul 2017, când au fost planificate 2,5 miliarde de lei.
“Avem 355 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, resurse disponibile pentru 17 contracte în derulare, semnate în 2014–2016. Pentru anul viitor sperăm ca majoritatea dintre ele să le punem în aplicare. Avem 24 milioane de euro de la UE”, a menţionat Octavian Calmîc.
El a adăugat că anul 2018, ca finanţare şi ca volum al lucrărilor preconizate, este o provocare pentru minister, Administraţia de Stat a Drumurilor, companiile locale şi internaţionale implicate în realizarea proiectelor. „La începutul anului viitor o să lansăm o hartă interactivă care va da posibilitatea să urmărim în timp real cine este responsabil pentru un tronson de drum sau altul, care este progresul în implementarea proiectului, care sunt motivele de ce nu se avansează”, a mai notat ministrul Economiei şi Infrastructurii.
În 2018 se preconizează reparaţia capitală a circa 100 kilometri de drumuri, reparaţia a 10 poduri, reparaţia curentă a 350 kilometri de drumuri naţionale. Se preconizează să fie date în exploatare: drumul Ungheni-Chişinău, cu excepţia unui segment de 6,6 kilometri, drumul Hânceşti–Lăpuşna, Comrat–Ciumai şi circa 80 la sută din şoseaua Bălţi–Sculeni.
În funcţie de lungimea drumurilor reabilitate şi construite, în anul 2018 se planifică cel puţin o dublare a lucrărilor.
“Obiectivul nostru este de a transforma Republica Moldova într-un şantier de reabilitare a drumurilor, dar unul calitativ, cu aplicarea celor mai moderne tehnologii. În acest scop a fost realizat un diagnostic a tuturor drumurilor din ţară, în baza căruia, în perioada imediat următoare, vor fi stabilite priorităţile pentru fiecare categorie de drumuri”, a menţionat ministrul Economiei şi Infrastructurii.
Statisticile pentru 2017 sunt departe de ceea ce s-a dorit. Din Fondul Rutier Naţional a fost efectuată:
– Reabilitarea capitală a 50 kilometri de drumuri;
– Reparaţii curente a drumurilor din beton – 30 de kilometri;
– Reparaţii curente de drum public de tip macadam – 27,3 kilometri;
– Tratamente bituminoase – 30 kilometri;
– Construcţii de poduri noi şi construcţie – 6 şi, respectiv, 5;
– Construcţie de pavilioane auto – 23;
şi alte obiective.
După preluarea în gestiune a domeniului drumurilor, din luna august 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a întreprins un set de măsuri pentru accelerarea procesului de reabilitare a drumurilor, care era într-o stare deplorabilă, majoritatea contractelor fiind compromise şi depăşite în termen. “Într-un timp scurt am reuşit să redresăm situaţia pe unele segmente de drumuri, în 3-4 luni fiind depăşit net volumul lucrărilor realizate pe parcursul anilor precedenţi”, spune Octavian Calmîc, aducând drept exemplu construcţia centurii de ocolire a municipiului Ungheni, unde în perioada ianuarie-iulie gradul de realizare a lucrărilor a fost de 6%, iar în lunile august-noiembrie – aproximativ 56 la sută, ajungând la 87 la sută de realizare.
Republica Moldova a beneficiat de 798 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii şi Uniunea Europeană şi de la Banca Mondială – 81 milioane de lei.
Potrivit secretarului de Stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii pe domeniul construcţiilor şi infrastructurii drumurilor, Anatol Usatîi, cele 17 contracte din resurse externe sunt cu termen depăşit de executare. Trei contracte cu o firmă din România au fost reziliate, iar alte trei contracte cu companii din Bulgaria şi Italia se află pe lista roşie. În celelalte cazuri, după intervenţia ministerului, au fost înregistrate progrese.
Acum trei luni, Ministerul Economiei şi Infrastructurii anunţa că sunt 17 contracte de reabilitare a drumurilor, semnate cu companii străine şi finanţate din fondurile partenerilor străini, zece sunt compromise şi necesită decizii urgente.
Guvernul a decis miercurea trecută negocierea unui amendament la Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova, în vederea extinderii termenului de acordare a mijloacelor investiţionale până la 31 decembrie 2018.
Contractul cu BEI, în valoare totală de 75 milioane de euro, a fost semnat la Chişinău la 23 noiembrie 2010. Lucrările urmau să înceapă la începutul anului 2011 şi să fie finalizate până în 2013, însă acestea au evoluat lent, în fond ca urmare a incapacităţii financiare a antreprenorilor. În decembrie 2015 data finală de disponibilizare a banilor a fost extinsă până la 31 decembrie 2016.
Dar şi după decembrie 2016, reabilitarea drumurilor a fost mult tărăgănată. În aceste condiţii cabinetul de miniştri a decis să iniţieze negocieri privind extinderea cu încă doi ani a perioadei de valabilitate a creditului, precum şi să opereze unele modificări în condiţiile de finanţare, inclusiv un angajament adiţional pentru perioada extinsă, ce implică costuri suplimentare. Amendamentul ce urmează a fi negociat stipulează că „se aşteaptă ca lucrările să fie finalizate până la 31 decembrie 2018”.
Potrivit fostului Minister al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, lungimea drumurilor naţionale şi locale care se află la balanţa ministerului constituie 3336 km şi, respectiv, 6016 km. Drumurile naţionale au o intensitate de circulaţie de până la 16 mii vehicule pe zi, pe când majoritatea drumurilor locale nu ating cifra de 500 de vehicule pe zi. Reabilitarea unui kilometru de drum naţional costă, în medie, 16 milioane de lei, reabilitarea unui kilometru de drum local costă, în medie, 4,5 milioane de lei, în timp ce reabilitarea unui kilometru de drum comunal costă 3 milioane de lei.
Vlad Bercu
