Proiecţia actualizată plasează rata medie anuală a inflaţiei pentru 2015, la nivelul de 9,3 la sută sau cu 1,2 p.p. mai mult decât s-a estimat în luna aprilie. Pentru anul 2016 se prognozează o inflaţie de 11,6 la sută, cu 5,2 p.p. mai mult decât s-a estimat anterior, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei.
Noua rundă de prognoză plasează inflaţia peste limita de sus a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5 la sută în trimestrele III, 2015 – I, 2017. Ieşirea temporară a inflaţiei peste limita de sus a coridorului este cauzată de deprecierea înregistrată în primele şase luni ale anului curent şi de majorările de tarife efectuate şi cele ulterioare la serviciile comunale.
Începând cu trimestrul III, 2015, va creşte influenţa preţurilor reglementate asupra Indicelui Preţurilor de Consum, confirmând aşteptările noastre anterioare. Preţurile la combustibili vor continua să aibă o influenţă minoră asupra creşterii nivelului general al preţurilor. Influenţa deprecierii monedei naţionale din perioadele anterioare asupra inflaţiei de bază şi, implicit, asupra inflaţiei totale va slăbi începând cu trimestrul IV, 2015.
Pe piaţa internă, se aşteaptă că ritmurile de creştere a preţurilor la produsele alimentare se vor accelera, atingând nivelul maxim în trimestrul I, 2016, în special din cauza deprecierii înregistrată de moneda naţională şi a secetei curente.
„În primele 6 luni ale anului 2015 BNM a continuat înăsprirea politicii monetare prin majorarea ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii, pentru a combate presiunile inflaţioniste. Astfel, rata de bază a fost majorată până la 17,5 la sută, iar norma rezervelor obligatorii pentru pasivele în MDL – până la 32 la sută”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.
Se estimează că ritmul de creştere a preţurilor la combustibili pe piaţa internă se va accelera în 2016.
Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a spus că în prezent inflaţia este pe trend ascendent, iar punctul de vârf va fi atins la mijlocul anului viitor. De aceea, când va observa o inversare a trendului inflaţiei, BNM va analiza oportunitatea reluării procesului de relaxare graduală a politicii monetare. Rata dobânzii de politică monetară este înaltă, deoarece se aşteaptă în viitor o inflaţie ridicată.
În trimestrul II, 2015, rata anuală a inflaţiei a constituit 8,0 la sută, fiind cu 1,9 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna iunie 2015 inflaţia a crescut până la valoarea de 8,3 la sută, depăşind a patra lună consecutiv limita superioară a intervalului ţintei inflaţiei.
La ultima şedinţă din 30 iulie 2015, Consiliul de administraţie al BNM a decis prin vot unanim să înăsprească în continuare politica monetară. Rata de bază a fost majorată de la 15,5 la sută până la 17,5 la sută. Norma rezervelor obligatorii la pasivele atrase în MDL a fost majorată de la 26 la sută, până la 32 la sută. Această decizie reprezintă o continuare a înăspririi politicii monetare începute în luna decembrie a anului trecut şi este un răspuns logic al BNM la accelerarea inflaţiei din trimestrele viitoare.
Totuşi, guvernatorul BNM susţine că, deşi politica monetară este restrictivă, condiţiile monetare reale vor fi uşor stimulative în 2015 şi 2016, în special prin canalul ratei reale efective de schimb a leului faţă de valutele de referinţă.
Pentru o analiză obiectivă a evoluţiei creditelor acordate de sistemul bancar, este necesară eliminarea creditelor acordate de BEM, Banca Socială şi Unibank, pentru a ajusta baza de comparaţie (aceste trei bănci nu acordă credite). Astfel, volumul creditelor noi acordate în lei moldoveneşti în trimestrul II, 2015 a scăzut cu 16,6 la sută faţă de trimestrul II, 2014. Rata medie trimestrială a dobânzii la creditele noi acordate a înregistrat nivelul de 13,8 la sută, faţă de 11,27 la sută în trimestrul II, 2014.
Rata dobânzii la depozitele în lei atrase de la persoanele fizice şi juridice s-a majorat în trimestrul II până la 11,5 la sută. În luna iunie, băncile au atras depozite în lei de la persoane fizice la o rată medie de 13,7 la sută faţă de 7,6 la sută în luna iunie 2014. Majorarea cu 6,1 la sută a ratei dobânzii la depozitele noi atrase în lei moldoveneşti de la persoanele fizice, a fost stimulată de deciziile BNM de înăsprire a politicii monetare şi are ca efect încurajarea economisirilor în monedă naţională şi diminuarea presiunilor pe piaţa valutară.
În 2-3 luni Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank vor rămâne fără licenţă, după care se va începe lichidarea lor. Băncile vor funcţiona în continuare, doar că nu vor putea face operaţiuni şi nu vor avea produse. Potrivit practicii din Republica Moldova, lichidarea băncilor durează peste zece ani. Până în prezent, persoanele fizice şi juridice au retras depozite de 8,7 miliarde de lei de la cele trei bănci, iar guvernatorul BNM spune că au mai rămas 3,5 miliarde de lei pentru care există garanţia Guvernului. „În momentul în care ai de a face cu o bancă de sistem, lucrurile sunt mai complicate. Dacă mâine pensiile sunt mutate la Poştă şi conturile trezoreriale la alte bănci, licenţa este retrasă, dar pentru băncile sistemice, noi suntem ostaticii deciziei Guvernului”, a conchis Drăguţanu.
În trimestrul II, 2015 au avut loc trei şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova, şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu, a fost emisă o decizie de menţinere a ratei de bază la nivelul de 13,5 la sută (nivel stabilit la şedinţa extraordinară din 17 februarie 2015), ulterior au fost emise două decizii de majorare a ratei de bază cu câte 1,0 puncte procentuale respectiv, de la nivelul de 13,5 la sută până la 15,5 la sută. În perioada de referinţă a fost necesară înăsprirea graduală a politicii monetare, pentru a combate presiunile inflaţioniste din partea preţurilor reglementate şi deprecierii monedei naţionale. Aceste decizii de majorare a ratei de bază vor produce treptat efecte în economie în următoarele trimestre, având ca scop ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste, readucerea şi menţinerea ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5,0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale.
Pe parcursul anului 2015 evoluţia indicatorilor monetari înregistrează în continuare un trend negativ de creştere. Astfel, în trimestrul II, 2015, ritmul de creştere a agregatelor monetare a coborât şi mai mult sub nivelul valorilor consemnate în anii 2013 şi 2014, media trimestrială în termeni anuali constituind minus 11,3 la sută pentru M2 (cu 1,2 puncte procentuale sub nivelul de creştere din trimestrul I, 2015) şi 2,8 la sută pentru M3 (cu 3,4 puncte procentuale mai puţin decât în trimestrul precedent).
Pe parcursul trimestrului II, 2015 rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în moneda naţională a fost în creştere cu 0,83 puncte procentuale, rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în valută străină s-a diminuat cu 0,22 puncte procentuale, faţă de trimestrul precedent, înregistrând valori de 11,87 la sută în moneda naţională şi 7,03 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit în trimestrul de raportare 9,82 la sută, fiind cu 1,66 puncte procentuale superioară nivelului din trimestrul precedent şi cu 2,17 puncte procentuale superioară nivelului din trimestrul II, 2014. Rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină, a constituit în medie 3,16 la sută în perioada de referinţă, în scădere cu 0,73 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 1,49 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în trimestrul II, 2014.
Pe plan intern, deviaţia PIB va fi pronunţată negativ pe durata orizontului de prognoză, ceea ce indică o activitate economică sub nivelul său potenţial şi persistenţa presiunilor dezinflaţioniste din partea cererii interne. În primele 6 luni ale anului 2015, BNM a continuat înăsprirea politicii monetare prin majorarea ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii, pentru a combate presiunile inflaţioniste. Din punct de vedere al componentelor cererii, consumul gospodăriilor populaţiei a contribuit timid la creşterea PIB cu 0,7 p.p. Este remarcabilă contribuţia cu 3,0 p.p. a exportului la creşterea PIB. Exporturile au fost susţinute de deprecierea monedei naţionale şi de primele efecte ale implementării acordului de liber schimb cu UE.
În primele 6 luni ale anului 2015, exporturile au constituit 0,99 miliarde USD, în scădere cu 15,3 la sută (sau cu 179 milioane USD) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Importurile au constituit 1,98 miliarde USD, în scădere cu 22,1 la sută (sau cu 563 milioane USD). Deficitul balanţei comerciale s-a micşorat, în semestrul I, curent, cu 383 milioane USD sau cu 27,8 la sută. Aceste date prezintă elocvent modul de ajustare a economiei la schimbarea rapidă a mediului economic extern şi rolul ratei de schimb în calitate de supapă naturală pentru absorbţia şocurilor externe. Reducerea remiterilor şi a exporturilor duc la diminuarea veniturilor populaţiei şi agenţilor economici.
Oferta redusă de valută străină cauzează deprecierea monedei naţionale. În astfel de condiţii, scade consumul populaţiei şi investiţiile, ceea ce duce la scăderea importurilor. În final, echilibrul macroeconomic este găsit la un nou nivel al ratei de schimb. Scăderea importurilor, mai rapidă decât cea a exporturilor, indică faptul că suntem în plin proces de absorbţie a şocurilor externe, cauzate de recesiunea din Rusia, scăderea remiterilor şi restricţiile de comerţ extern impuse de Rusia.
Victor URSU
