Relaxarea politicii monetare de către BNM săptămâna trecută ar trebui să ducă la ieftinirea creditelor pentru business şi populaţie, însă la o reducere a dobânzilor la credite vom asista după ce banca centrală va reduce norma rezervelor obligatorii, care în prezent este de 35%.
„Reducerea ratei de bază este un semnal bun, dar rămâne la un nivel înalt. Faptul că am asistat la o reducere este un semnal bun că BNM va relaxa în continuare politica monetară prin instrumentele pe care la aplică. Avantajul pentru mediul de afaceri este că va beneficia de credite mai ieftine. Nu puteam nega faptul că BNM, pe parcursul ultimilor doi ani, a înăsprit politica monetară pentru a face faţă unor provocări. Este vorba de stabilitatea monedei naţionale şi lupta cu creşterea preţurilor. Înăsprirea politicii monetare a defavorizat businessul care a avut impedimente în accesarea creditelor ieftine”, a spus Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică.
Potrivit lui, semnalul de relaxare ar putea da pe termen scurt nişte rezultate, dar rămâne să vedem care vor fi ratele propuse de bănci. Important este ca procesul să aibă o continuitate. Rata de bază ar mai putea fi coborâtă cu 4-5 puncte procentuale până la sfârşitul anului curent.
„Ar fi posibil ca norma rezervelor să fie redusă, dar acum conjunctura economică nu este favorabilă, în condiţiile în care BNM ţinteşte inflaţia şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale”, este de părere Stratan.
Economistul Roman Chircă precizează că reducerea ratei de bază este mai degrabă un semnal pentru piaţa valutară care este principalul motor al inflaţiei. Per ansamblu, reducerea ratei de bază este una simbolică şi nu va influenţa ieftinirea creditelor. Mai degrabă este o ieftinire a costului capitalului din această perioadă. Cel mai interesant este că decizia a fost luată de vechea conducere a BNM înainte de intrarea în funcţie a noului guvernator (Sergiu Cioclea n.a).
În opinia expertului bancar de la IDIS Viitorul, Sergiu Gaibuc, reducerea ratei de bază de către BNM ar fi trebuit să aibă loc cu cel puţin jumătate de an în urmă şi nu cu 2 puncte procentuale, ci minim cu 6-7 p.p.
„Prognoza personală privind inflaţia pentru anul acesta (2016) este că va fi de 5-6% maxim. Şi dacă sunt păreri că acest lucru se datorează BNM – nu este adevărat. Dacă rata de bază ar fi fost redusă cu jumătate de an în urma cu 6-7 puncte procentuale, cursul de reducere a inflaţiei ar fi fost afectat în limite absolut ignorabile”, afirmă Gaibu.
El spune că procesul antiinflaţionist se datorează revizuirii tarifelor spre micşorare, a iernii blânde, iar anul acesta, cel mai probabil, va fi mai bun, din punct de vedere agricol, decât precedentul. Cel puţin nu mai rău ca să creeze presiuni inflaţioniste. În schimb, rata majorată a BNM a reprezentat un factor decisiv la multiplicarea dezastrului din economia reala. E timpul ca BNM să-şi revadă politica monetară “de lemn” şi să permită economiei naţionale măcar să respire.
Pe 31 martie, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a redus cu două puncte procentuale rata de bază, de la 19 până la 17 la sută anual şi cu două puncte procentuale dobânda la creditele şi depozitele overnighit la 20% şi, respectiv, 14%. În acelaşi timp, banca centrală a menţinut norma rezervelor obligatorii în lei la 35% şi pe cea în valută străină la 14%.
“Ratele medii ale dobânzilor practicate de bănci la operaţiunile în monedă naţională, în luna februarie 2016, au înregistrat o uşoară creştere. Astfel, rata medie a dobânzii la portofoliul de credite s-a majorat nesemnificativ, cu 0,08 puncte procentuale, faţă de luna anterioară, constituind 13,69 la sută. Rata medie a dobânzii aferentă depozitelor în lei a constituit 15,14 la sută, fiind în creştere cu 0,39 puncte procentuale faţă de ianuarie 2015”, concluzionează Banca Naţională în decizia de politică monetară.
Victor URSU
