Prezentă de la începutul anilor 2000 în R. Moldova, reprezentanţa Hilfswerk Austria International dezvoltă proiecte care contribuie la ridicarea nivelului de trai prin acordarea asistenţei durabile în domeniul dezvoltării economice şi protecţiei sociale. De-a lungul anilor, în Moldova au fost implementate proiecte care au susţinut dezvoltarea afacerilor prin oferire de granturi şi instruire. Recent, Hilfswerk Austria în Moldova a lansat un Ghid de gestionare şi investire a remitenţelor. Totodată, şapte moldoveni care au muncit mai mulţi ani în afara ţării au fost ajutaţi să deschidă o afacere în Republica Moldova. Alte câteva sute de persoane au fost instruite cum să gestioneze o afacere. Mai multe despre rezultatele programului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” aflaţi din interviul cu Victor Koroli, manager de proiecte la Hilfswerk Austria în Moldova.
– Domnule Victor Koroli, a fost lansat un Ghid de gestionare şi investire a remitenţelor. Cui îi este destinat şi care ar fi cele mai importante sfaturi reflectate în Ghid?
– Ghidul reprezintă sinteza a 100 de zile de traininguri. În cadrul proiectului nostru sunt mai multe componente, dintre care instruirea are un rol important. În acest proiect, instruirea a avut loc în zonele pilot Orhei, Rezina, Teleneşti şi Şoldăneşti. În total, au fost 17 traininguri, a câte 5 zile. În acelaşi timp am instruit un important număr de elevi, fiindcă la o analiză a lucrurilor am văzut foarte clar că elevii sunt în proporţie de 90 – 95 la sută în zona de risc, în zona de pericol. Ei doresc să emigreze din Republica Moldova. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu tinerii care absolvesc facultatea. Ghidul este destinat tuturor persoanelor interesate de instruire în domeniul economic, celor care vor să iniţieze o afacere. Totodată, poate fi util şcolilor profesionale, dar şi ONG-urilor care au proiecte în acest domeniu. Este o carte însoţită de anexe practice pe un suport CD. Am editat o mie de exemplare. Lansarea a avut loc în parteneriat cu Centrul Contact la Biblioteca municipală “B. P. Hasdeu”. Am donat o parte din cărţile noastre bibliotecii. Tinerii care au participat la trainigurile noastre s-au arătat mulţumiţi de informaţiile obţinute şi împreună am ajuns la concluzia că ar fi binevenită introducerea unor astfel de cursuri de iniţiere în antreprenoriat, inclusiv în şcoli şi licee, axate pe chestiuni practice, aplicative.
– Proiectul “Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”, implementat cu suportul Uniunii Europene a fost extins până în noiembrie. Cine sunt beneficiarii proiectului şi ce prevede acesta?
– Scopul proiectului este contribuţia la conexiunea procesului de migraţie cu dezvoltarea economică a Republicii Moldova şi utilizarea eficientă a efectelor/consecinţelor pozitive ale migraţiei în vederea dezvoltării comunităţilor rurale din zona ţintă. Beneficiarii proiectului sunt migranţii sau rudele de gradul întâi, doi – beneficiari de remitenţe, cu vârsta cuprinsă între 20-45 ani în momentul aplicării la program, ce doresc să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte afacerea existentă. Totodată, solicitantul trebuie să poată confirma, prin prezentarea documentelor justificative, că este sau a fost migrant de muncă sau este sau a fost beneficiar de remitenţe.
– De ce a fost necesară lansarea acestui proiect?
– În R. Moldova, anual, intră în ţară un miliard de dolari şi doar 7% sunt investiţi. Scopul proiectului nostru este de a produce un model despre cum pot fi utilizaţi aceşti bani, în ce pot fi investiţi pentru a aduce din nou profit. Avem componenta de granturi de la 10 mii euro până la 15 mii euro. Au fost selectate 7 persoane care beneficiază de aceste granturi. Nu le-am oferit bani, ci echipamente, utilaje de această valoare, după ce aceştia au prezentat un business-plan, precum şi 3 oferte de achiziţie a echipamentului, după care Hilfswerk Austria a procurat echipamentul. Toate afacerile sunt diferite, de la investiţie în apicultură, investiţii în creşterea iepurilor, morărit, echipament, utilaj pentru verificarea cablurilor de tensiune înaltă, staţie pentru reparaţia tehnicii agricole, utilaj pentru producerea fierului forjat.
Avem un tânăr de 19 ani care a muncit în Rusia, a cumpărat din România butaşi de coacăză şi butaşi ce reprezintă o combinaţie între coacăză şi agriş, şi are jumătate de hectar de pământ pe care îl prelucrează. Urmează în curând să instaleze şi plasa anti-grindină pentru a-şi proteja culturile. Un alt beneficiar al proiectului deţine acum un laborator de extragere a mierii de pe câmp. Este unicul echipament de acest fel în R. Moldova. Este vorba de un tânăr care a lucrat câţiva ani în Marea Britanie şi împreună cu fratele şi tatăl său deţin o mie de stupi de albine. Am considerat că apicultura este un domeniu competitiv şi proiectul său a fost unul destul de bun.
Un alt beneficiar este Roman Popa, care cu un grant de 10 mii euro, a cumpărat 47 de cuşti pentru creşterea iepurilor.
– Beneficiarii proiectului sunt instruiţi cum să facă faţă tuturor provocărilor ce ţin de perfectarea actelor pentru dosare, business-planul sau chiar cum să se confrunte cu birocraţia?
– Într-adevăr, există multe bariere de ordin birocratic la înregistrarea şi lansarea unei afaceri, iar beneficiarii noştri, la fel, s-au ciocnit cu acestea. De multe ori, beneficiarii spuneau că a fost mai complicat să perfecteze toate actele necesare decât să lanseze afacerea propriu-zisă.
– Care este specificul instituţiei în R. Moldova?
– Hilfswerk Austria International are 27 de reprezentanţe în toată lumea. Destul de multe în ţările din fosta URSS. În R. Moldova activează de la începutul anilor 2000. Avem colaborări cu diverse instituţii, atât publice, cât şi organizaţii neguvernamentale, dar şi cu universităţile de la noi. Intenţionăm să organizăm vizite de studiu la Universitatea Tehnică unde vom prezenta echipamentul unui beneficiar al nostru, care a achiziţionat echipamentul de verificare a cablurilor de tensiune înaltă.
– Şi activităţile nu se opresc aici?
– Nu. Anterior, au mai fost derulate şi alte programe cu granturi de până la 5 mii de euro. Şi atunci, la fel, au fost procurate echipamente. Totodată, a fost creată o hartă digitală, care poate fi găsită pe site-ul www.migranti.md – pe care am plasat reprezentanţele, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, dar şi peste 140 de asociaţii ale moldovenilor din Statele Unite şi până în China, adică am colectat această informaţie din surse deschise şi această hartă este un instrument multidimensional.
De asemenea, urmează să lansăm curând un raport de cercetare sociologică privind influenţa migraţiei asupra dezvoltării comunităţilor. La fel, sunt organizate ateliere de lucru, de sensibilizare şi campanii de informare în raioanele-ţintă pentru promovarea şi sprijinirea IMM-urilor. Astfel, 400 migranţi sau/şi beneficiari de remitenţe au fost instruiţi în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, iar în urma afacerilor deschise au fost create noi locuri de muncă în cele patru localităţi selectate despre care am menţionat mai sus.
Proiecte mai sunt derulate şi în regiunea transnistreană, iar domeniile sunt vaste, inclusiv de ordin social, cum ar fi susţinerea persoanelor cu dizabilităţi sau cele de educaţie electorală.
A dialogat Cristina MIRON
