Prelucrarea deşeurilor vegetale, cu siguranţă, poate deveni o afacere rentabilă şi de succes în R. Moldova. Experţii afirmă că ţara noastră are un potenţial important de surse energetice regenerabile care, odată valorificat, va spori independenţa energetică a ţării, va contribui la dezvoltarea economiei creând noi afaceri, locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, va proteja mediul ambiant.
Denis Tumuruc, director adjunct al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE), susţine că în ultimii ani piaţa energiei din biomasă a evoluat semnificativ şi că cererea la acest tip de produs poate fi acoperită exclusiv din producţia internă. În prezent, pe piaţa din R. Moldova sunt înregistraţi aproape 150 de producători de combustibil din biomasă, dintre care circa 80 sunt activi şi produc biocombustibil solid. O hartă a distribuţiei producătorilor de biomasă pe teritoriul ţării atestă, relativ, o aglomerare a acestora în zona de centru, mai ales în jurul Chişinăului, însă există şi zone neacoperite, cum ar fi raioanele Glodeni şi Floreşti.
„Suntem în proces de efectuare a unei analize a lanţului valoric în domeniul producerii biocombustibilului, cu acumularea, în teren, a datelor despre achiziţionarea materiei prime, acolo unde este cazul, până la obţinerea produsului finit. Astfel, urmează să stabilim care este preţul de cost al brichetului/peletului la uşa producătorului, în funcţie de tipurile de materie primă, tehnologii utilizate, regiunea în care este amplasată producţia etc. Pe piaţă există atât producători care utilizează tehnologii europene, cât şi din cei care activează în baza echipamentului ucrainean. La fel, este diferită şi materia primă folosită la producerea biocombustibilului: unii utilizează paie, alţii – rumeguş de lemn sau resturi de floarea soarelui. Vom analiza minuţios toate aspectele şi, în final, vom obţine cifrele reale în ceea ce priveşte cheltuielile şi costul biocombustibilului produs în R. Moldova”, a spus director adjunct al AEE.
Pentru a lansa o afacere în domeniul prelucrării deşeurilor şi producerii biocomstibilului sunt necesare utilaje speciale de brichetare şi peletare, care sunt suficient de costisitoare. De cele mai multe ori, lipsa mijloacelor financiare ieftine reprezintă cea mai mare problemă cu care se ciocnesc doritorii de a se lansa în astfel de afaceri. Cu atât mai mult că, până a obţine primele venituri din vânzarea brichetelor şi peletelor, producătorii urmează să ţină piept mai multor cheltuieli, inclusiv celor legate de procurarea materiei prime şi crearea unei reţele de vânzări.
„În cadrul Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenţia pentru Eficienţă Energetică a contribuit la formarea şi consolidarea pieţei de biocombustibili prin comercializarea în rate a utilajelor. Astfel, 16 producători au beneficiat de împrumuturi avantajoase în mărime de până la 750 mii de lei, pe un termen de trei ani, la o dobândă preferenţială de 0% şi cu rambursare în rate. Primele contracte de acest fel au fost încheiate la finele anului 2013”, a precizat Denis Tumuruc.
Aceeaşi sursă susţine că R. Moldova dispune din abundenţă de deşeuri agricole, cum ar fi gunoiul de origine vegetală şi cel de grajd, precum şi alte deşeuri de origine animală sau organică, care pot fi utilizate în scop energetic. Cel mai des, în calitate de materie primă pentru producerea biocombustibilului solid, sunt utilizate paiele, în proporţie de 50%. Însă, sunt folosite şi deşeurile obţinute din industria mobilei sau de prelucrare a lemnului. De asemenea, pe larg sunt folosite resturile agricole de floarea soarelui, seminţe, sâmburi, coji de nuci, ciocleji sau chiar stuf. În plus, în R. Moldova prinde rădăcini industria creşterii plantelor energetice, în special a salciei energetice.
Un studiu efectuat de către IDIS „Viitorul” atestă că în ţară există un potenţial de producere a biomasei de peste 500 mii tep (tona echivalent petrol) pe an, care pot fi utilizate în scopuri energetice. Pe moment, însă, piaţa locală dispune de capacităţi de producere aproximativ a 41500 tep, ceea ce este echivalent cu 53 700 mii m3 de gaze naturale sau 80 000 tone de cărbune. În anul 2014, producătorii autohtoni au valorificat un cuantum estimat la 25 mii tep pentru producerea biocombustibilului, ceea ce reprezintă valorificarea a aproximativ 5-7% din potenţialul total.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, ponderea consumului final brut de energie obţinut pe bază de biomasă a crescut în ţară de la 4% în anul 2010, până la 12,0% în anul 2013. Statisticile oficiale vizează utilizarea, de regulă, a deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, silvicultură, folosite preponderent în sectorul rezidenţial şi mediul rural, în scopul generării energiei termice.
Pe de altă parte, Denis Tumuruc afirmă că până nu demult nu existau date oficiale cu privire la volumele de energie verde utilizată în ţară, pentru că statisticile nu reflectau energia obţinută prin valorificarea potenţialului de biomasă. „Deşeurile agricole şi reziduurile din agricultură au fost utilizate dintotdeauna în R. Moldova, însă, abia de acum câţiva ani, estimările au ajuns a fi reflectate oficial în statisticile naţionale”, susţine Tumuruc.
Deşi piaţa de producere a biocombustibilului a evoluat semnificativ în ultimii ani în R. Moldova, există mai multe constrângeri care frânează acest proces, una din acestea fiind TVA în mărime de 20% aplicată biocombustibilului solid, în timp ce gazelor naturale li se aplică o valoare redusă de 8%. Producătorii de biocombustibili au solicitat Guvernului să elimine această discrepanţă şi să stabilească o taxă unică a TVA în mărime de 8% atât pentru biocombustibili solizi, cât şi pentru gaze naturale.
O iniţiativă în acest sens a fost elaborată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi urmează să fie prezentată Guvernului spre aprobare.
Potrivit directorului adjunct al Agenţiei, Denis Tumuruc, este imperios necesar promovarea modificărilor în legislaţia fiscală şi anume introducerea cotei reduse a TVA în mărime de 8% în vederea asigurării aceluiaşi tratament fiscal surselor de energie importate (gaze naturale şi lichefiate) şi celor produse pe teritoriul Republicii Moldova (biocombustibili solizi).
Mai mult ca atât, dezvoltarea surselor de energie obţinute pe bază de biocombustibili solizi, cu efect asupra substituirii parţiale a gazelor naturale, va asigura consolidarea securităţii energetice, dezvoltarea mediului de afaceri local, achitarea unui cuantum mai mare de impozite la buget, dar şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, susţine Denis Tumuruc.
„Calculele efectuate de AEE demonstrează că în cazul micşorării cotei TVA de la 20% la 8%, neîncasările la bugetul de stat ar constitui în jur de 7-10 mil. de lei pe an, acceptând ca şi ipoteze de calcul volumul actual al pieţei. Este o sumă infimă, dacă luăm în considerare avantajele pe care le va obţine RM de la producerea biocombustibilului solid la nivel local şi creşterea pieţei respective”, afirmă directorul adjunct al Agenţiei.
Potrivit acestuia, actualul regim al TVA aferent livrărilor de biocombustibili solizi, şi anume aplicarea cotei standard în mărime de 20%, inhibă dezvoltarea sectorului dat, prin reducerea competitivităţii produsului energetic autohton şi favorizează relaţiile/raporturile de piaţă tenebre. „Odată cu introducerea cotei reduse a TVA în mărime de 8%, producătorii de biocombustibili solizi vor fi stimulaţi să-şi majoreze volumele de producere, urmare a creşterii cererii la produsul dat, concomitent, reducând numărul livrărilor necontabilizate. Aici însă, mai sunt carenţe şi la nivel de cultură a relaţiei producător-cumpărător – subiect care ne depăşeşte, dar cu siguranţă trebuie abordat”, a mai spus directorul adjunct al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.
Lilia Alcază
