Leul moldovenesc şi-a schimbat trendul. După ce în anul 2018 a înregistrat o apreciere continuă faţă de valutele de referinţă, în anul 2019 acesta înregistrează o uşoară depreciere. Acest lucru se datorează în mare parte impulsionării consumului populaţiei, care, respectiv, a dus la o cerere mai mare pentru importuri. Consumul populaţiei se datorează impulsionării creditelor de consum, ceea ce a generat majorarea cererii pentru valută din partea importatorilor.
Moneda naţională a atins la sfârşitul săptămânii trecute nivelul de 19,75 lei/Euro şi de 17,13 lei/USD. “După o apreciere continuă a leului moldovenesc faţă de USD şi Euro pe parcursul a doi ani, începând cu luna septembrie urmărim o depreciere lentă a monedei naţionale. Astfel, dacă analizăm coşul valutar EURO+USD, leul moldovenesc s-a apreciat faţă de ambele valute pe parcursul a doi ani cu 18,1% de la 21,24 puncte în mai 2016 la 17,98 puncte în august 2018. Pe fiecare valută separat leul moldovenesc s-a apreciat faţă de USD cu 19,6% de la 19,86 Lei/USD în martie 2016 la 16,61 USD/lei august 2018. Faţă de Euro leul s-a apreciat cu 17,3% de la 22,47 lei/Euro la 19,16 lei/Euro”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
O impulsionare a cererii de valută din partea importatorilor o arată datele Băncii Naţionale a Moldovei, care la sfârşitul lunii decembrie a intervenit pe piaţă cu 21,2 milioane USD, iar în data de 11 ianuarie 2019 cu încă 10 milioane USD. Cererea crescândă pentru valută se datorează şi majorării cererii de valută şi din partea importatorilor de resurse energetice (gaz, energie electrică).
Din luna august urmărim o depreciere continuă a leului faţă de ambele valute. Astfel, în luna decembrie, comparativ cu luna august, leul moldovenesc s-a depreciat cu 3,7% faţă de dolarul american de la 16,62 lei/USD la 17,23 lei/USD, iar faţă de euro deprecierea a fost de 2,4% de la 19,16 lei/Euro la 19,61 lei/Euro.
Potrivit lui Ioniţă, deprecierea are loc pe fundalul majorării cererii de valută din partea agenţilor economici în condiţiile unei oferte constante din partea populaţiei. Astfel, în valoare anuală oferta de valută din partea populaţiei rămâne stabilă la nivel de 2 miliarde USD anual. În schimb, cererea creşte constant. Dacă acum un an cerea de valută era la nivel de 1,7 miliarde USD anual, acum ea se apropie de 2 miliarde USD anual, iar în ultimele luni ale anului cererea este mai mare decât oferta, ceea ce a impus BNM să întreprindă mici intervenţii pe piaţa valutară.
Creşterea cererii de valută din partea agenţilor economici se explică, în primul rând, prin creşterea importurilor de bunuri, provocate de creşterea cererii generată de creditele de consum din partea populaţiei. Astfel, anul acesta avem o creştere puternică a creditelor de consum din partea populaţiei. Doar în sectorul bancar creditarea populaţiei în 2018 a crescut cu peste 2,3 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate sunt credite de consum. Aici se adaugă şi alte 2 miliarde lei credite de consum din sectorul nebancar. Astfel, peste 3 miliarde lei credite din sistemul financiar au mers la consumul preponderent al mărfurilor de import, ceea ce a însemnat venirea banilor pe piaţa valutară. Astfel, populaţia, prin creşterea consumului din acest an, a rezolvat două probleme fundamentale ale sistemului nostru economic. Pe de o parte, a contractat credite şi au redus din excesul de lichidităţi din sistemul nostru bancar, iar pe de altă parte, aceşti bani au intrat pe piaţa valutară şi au redus din presiunea de apreciere a leului moldovenesc.
“Fortificarea poziţiei leului în raport cu principalele valute de referinţă a jucat un rol important în reducerea inflaţiei. După o întărire puternică a monedei naţionale la început de an, în trimestrul trei 2018 ritmul de apreciere s-a temperat, astfel încât la sfârşitul lunii octombrie 2018 se atestă un raport de schimb de 17,0 leu/USD şi 19,5 leu/Euro. Aceste valori descriu în continuare o apreciere faţă de anul precedent a leului moldovenesc de circa 3,3% în raport cu USD şi de 4,8% în raport cu EUR. Chiar şi aşa, piaţa valutară înregistrează un surplus de valută din contul ofertei nete din partea persoanelor fizice, de circa 193 milioane USD pe parcursul lunii septembrie curent.
De cealaltă parte, cererea netă de valută de la persoanele juridice se cifrează la circa 169,3 milioane USD, determinând, finalmente, un grad de acoperire a cererii prin ofertă de peste 114%. Aceste condiţii au cerut intervenţii permanente ale BNM pe piaţa valutară în calitate de cumpărător. Pe parcursul anului curent intervenţiile au însumat circa 300 milioane USD, în uşoară descreştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de o parte, cumpărarea valutei a consolidat activele oficiale de rezervă până la valoarea record de circa 3 miliarde USD, la sfârşitul lunii octombrie 2018, ceea ce se transpune într-un nivel confortabil în raport cu importurile (peste 5 luni de import). Pe de altă parte, aceste operaţiuni se transpun în sporirea mijloacelor băneşti în lei deţinute de sectorul bancar. Astfel, în 9 luni ale anului 2018 emisiunile monetare ca rezultat al intervenţiilor BNM pe piaţa valutară au însumat circa 4,5 miliarde lei, ceea ce presupune un efort adiţional în sterilizarea lichidităţilor create”, se arată în publicaţia MEGA a Expert Grup.
Totodată, dealerii valutari au explicat pentru agenţia de presă Infotag că fluctuaţiile cursului leului moldovenesc sunt provocate de cererea de valută din partea persoanelor juridice. Pe piaţă se atestă o tendinţă vizibilă în care persoanele juridice nu acumulează lei ca anterior, cu scopul de a cumpăra valută mai târziu, dar o cumpără imediat ce în conturi ajung lei moldoveneşti.
Economiştii de la Expert Grup sunt de părere că, susţinută de extinderea volumului plasamentelor în monedă naţională, masa monetară înregistrează o creştere continuă pe parcursul ultimelor trimestre. În continuare, cea mai mare contribuţie este generată de depozitele în monedă naţională, atât pentru componenta depozitelor la vedere (+11,8%), cât şi pentru cea la termen (+19,2%).
Totodată, se atestă o creştere semnificativă a depozitelor atrase de la persoanele juridice, în special cele la termen, care poate fi explicată printr-o oarecare reticenţă de investire a acestor mijloace, în contextul apropierii perioadei electorale. De asemenea, reforma fiscală intrată în vigoare la 1 octombrie generează un volum extins de resurse la îndemâna firmelor care, pentru moment, încă nu par a fi utilizate pentru investiţii sau creşteri salariale. De cealaltă parte, ritmuri negative de creştere înregistrează doar depozitele atrase în valută străină, ceea ce poate fi explicat prin nivelul de remunerare destul de redus, de circa 0,5 – 1,5%. În acest context, ritmul de creştere a masei monetare atinge nivelul mediu de circa 8,5% trimestrial cu perspective identice şi pentru următoarea perioadă.
Totodată, după disiparea efectului creat de creştere a normei rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în MDL până la plafonul de 42,5%, baza monetară îşi temperează ritmul de creştere în trimestrul trei, aproximativ în concordanţă cu cel al masei monetare (+7%). Nu în ultimul rând, în condiţiile unor tendinţe pozitive a activităţii de creditare, inclusiv a stocului de împrumuturi bancare, indicatorul lichidităţii curente tinde să se micşoreze, însă fără un impact semnificativ asupra excesului de lichiditate înregistrat.
Victor URSU
