Atragerea de investiţii străine reprezintă o prioritate majoră pentru Republica Moldova, însă în egală măsură trebuie susţinut şi capitalul moldovenesc. Guvernul vrea să atragă investiţii care să stimuleze, în primul rând, exporturile.
Republica Moldova va putea să atragă din anul 2020 investiţii în sumă de 600 de milioane de dolari şi, astfel, să atingă o majorare a exporturilor cu 33 la sută. Acest obiectiv este prevăzut de Strategia Naţională de Atragere a Investiţiilor pentru Dezvoltarea Exportului 2016-2020.
Economia Republicii Moldova riscă să devină una falimentară în cazul în care statul nu va elabora de urgenţă o Strategie viabilă de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. Sunt concluziile participanţilor la o masă rotundă, care au pus în discuţie un proiect de document în acest sens, pentru perioada 2016-2020.
Proiectul Strategiei Naţionale de atragere a investiţiilor a fost elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert Grup” şi agenţia cehă Chech Invent cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale.
Stocul de investiţii străine directe (ISD) a crescut de la 448,8 milioane de dolari SUA în anul 2000 până la 3,65 miliarde de dolari în 2014. Însă fluxurile anuale au fost extrem de volatile. Cele mai mari intrări de investiţii, 713 milioane de dolari, au fost înregistrate în anul 2008, cu circa 180 de milioane de dolari peste valoarea din anul precedent.
Criza economică a dus la o scădere dramatică a investiţiilor în 2009, de aproape cinci ori faţă de anul precedent, însă în anii 2010-2011 intrările de investiţii străine în Moldova au început să-şi revină.
Intrările de ISD în economia naţională au fost evaluate la 348 milioane de dolari SUA în anul 2013, iar în 2014 s-au ridicat la 396,0 milioane de dolari SUA. Nivelul dinaintea crizei, însă, nu a fost atins şi, probabil, nu va fi atins în următorii ani. Fluxurile de ISD s-au bazat, în mare parte, pe capitalul social, având un nivel modest de profituri reinvestite – un simptom al predominanţei investiţiilor străine directe orientate spre piaţă în detrimentul celor orientate spre eficienţă.
Cea mai mare parte a capitalului străin, investit în Republica Moldova, de 63 la sută, pe parcursul anilor 2009-2013, a fost orientată spre piaţă, care a cuprins în majoritate servicii necomerciale. Aceste investiţii, consideră experţii, au un impact redus asupra capacităţii de export a ţării. Multe din investiţiile străine directe (ISD) orientate spre piaţă au intrat în Republica Moldova în urma privatizării în masă. Deşi procesul de privatizare încă durează, este posibil ca ponderea ISD orientate spre piaţă să scadă în viitor.
Aproape 22 la sută din investiţiile străine au fost orientate spre ceea ce experţii numesc eficienţă. Aceste investiţii ţintesc, de regulă, produsele orientate spre export. Este o cifră relativ mică, spun economiştii. Şi au dreptate. Însă, la ce ne-am fi putut aştepta în condiţiile în care în cei douăzeci de ani şi ceva de independenţă am avut o creştere economică bazată pe consum. Abia în ultimii doi-trei ani tot mai insistent se vorbeşte despre schimbarea paradigmei dezvoltării, spre o dezvoltare bazată pe industriile orientate spre export.
În Republica Moldova au existat puţine investiţii orientate spre bunuri strategice. Unele proiecte din sectorul tehnologiilor informaţionale, inclusiv telefonia mobilă, corespund acestui tip de investiţii, când filialele stabilite în Republica Moldova au jucat un rol esenţial.
Nivelul mediu al influxurilor nete de ISD pe cap de locuitor în perioada 2005-2014 este estimat la 89 de dolari, unul dintre cele mai scăzute din regiune. Din cauza insuficienţei şi costului ridicat al capitalului intern, un nivel atât de scăzut al ISD nu face decât să submineze competitivitatea şi dezvoltarea durabilă a ţări, apreciază autorii proiectului Strategiei.
Nivelul înalt al corupţiei este, probabil, principalul motiv care îi determină pe investitorii străini să ocolească Republica Moldova.
Deşi ani la rândul s-a vorbit despre costul redus al forţei de muncă, care prezenta o atracţie pentru străinii care doreau să dezvolte o afacere în Moldova, s-a constatat că acesta nu mai este un avantaj, calitatea acestei forţe de muncă este sub orice nivel. Două firme străine cu afaceri în Republica Moldova au ajuns la o concluzie tristă după simulările angajărilor efectuate în nordul şi sudul ţării: există foarte puţine persoane care ar corespunde cerinţelor companiilor.
În anul 2012, compania germană Draexlmaier care a investit în deschiderea unor producţii în Zona Economică Liberă Bălţi a simulat angajările pe un număr de populaţie de 160 mii de oameni, iar firma Danube Logistics, care operează Portul Internaţional de la Giurgiuleşti şi administrează Zona Economică Liberă din aceeaşi regiune – pe un număr de 100 mii persoane. S-a constatat că la o populaţie de 100 mii de locuitori oferta de muncă este de 1500 persoane calificate, iar în cazul femeilor, numărul este şi mai mic – 1000. În plus, legislaţia muncii rigidă acutizează constrângerile forţei de muncă.
Barierele care limitează intrarea ISD în agricultură complică şi atragerea de investiţii în sectoarele industriale în aval, cum ar fi industria alimentară sau a băuturilor alcoolice. Or, lipsa proprietăţii asupra pământului complică mult procesul de asigurare a calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare şi băuturilor care urmează să se conformeze standardelor publice şi private pe pieţele internaţionale, constată autorii proiectului.
Investitorii preferă ţări cu o calitate a guvernanţei înaltă, o mai bună executare a contractelor, o protecţie mai bună a dreptului de proprietate, mai puţină corupţie şi birocraţie, o situaţie economică şi politică mai stabilă. Republica Moldova nu excelează, deocamdată, pe aceste direcţii.
Cei mai problematici trei factori în desfăşurarea afacerilor sunt direct legaţi de calitatea guvernării:
1. Corupţie;
2. Instabilitate politică;
3. Guvern ineficient.
Costul utilităţilor sunt similare celorlalte ţări de comparaţie din regiune, dar ele nu constituie un avantaj competitiv, apreciază experţii. Totodată, în timp ce nivelul de impozitare a venitului din activitatea de întreprinzător este unul relativ mic, sarcina fiscală totală depăşeşte media.
Industria automotivă, textilă şi IT, serviciile pentru business, industria electronică sunt sectoarele prioritare pentru atragerea investiţiilor străine directe, conform Proiectului Strategiei Naţionale de Atragere a Investiţiilor pentru Dezvoltarea Exportului 2016-2020.
Potrivit proiectului strategiei, un interes sporit va fi acordat atragerii investiţiilor în domeniul tehnologiilor informaţionale. Datele oficiale arată că ponderea serviciilor IT în totalul exporturilor constituie 2,3 la sută şi este cea mai mare din Europa de Sud-Est. Acest sector va fi urmat de industria producerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cea a autovehiculelor.
Potrivit proiectului, noua strategie vine să asigure o dezvoltare conceptuală în raport cu prevederile precedentei Strategii privind Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor pentru anii 2006-2015, care menţiona numai tangenţial legătura dintre investiţiile străine directe şi exporturi, menţionează Ministerul Economiei.
Obiectivele principale ale precedentei Strategii se axau pe sporirea volumului investiţiilor la nivel naţional, reducerea dezechilibrelor structurale şi regionale care afectau dezvoltarea, asigurarea unui balanţe de plăţi pozitive prin intensificarea exportului şi maximizarea direcţionării resurselor financiare locale (inclusiv, a remitenţelor) către investiţii.
Actualul proiect de Strategie, însă, se axează pe atragerea investiţiilor străine directe în sectoarele economiei orientate spre export şi vine să faciliteze implementarea angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Totodată, noua Strategie atrage o atenţie specială investiţiilor locale, îmbunătăţirii climatului de afaceri, dezvoltării şi integrării internaţionale a IMM-urilor moldoveneşti.
Principalii factori de producţie şi active oferite de Republica Moldova investitorilor străini, stipulate în proiect sunt: forţa de muncă, facilităţile industriale şi costurile utilităţilor publice, stimulentele fiscale, infrastructura şi logistica de transport.
Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent “Expert-Grup”:
Abordările instituţionale ale Vămii şi Fiscului sunt îndreptate împotriva investitorilor, fiind axate doar pe amenzi şi sancţiuni, iar bugetul naţional şi acum are drept sursă de venit un plan de amenzi şi sancţiuni financiare. Aceste constrângeri reduc simţitor din atractivitatea investiţională. Creşterea preţurilor la resursele energetice, prezenţa impedimentelor de ordin administrativ în atragerea investiţiilor, competiţia regională sporită, concurenţa acerbă pe pieţele de desfacere externe, menţinerea în regiune a proceselor migraţiei de muncă, sunt exemple concludente în acest sens.
Valeriu Prohniţchi, analistul economic:
Unul dintre cei mai importanţi factori pentru atragerea capitalului străin este existenţa mediului juridic favorabil, a bazei legislative stabile, care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorului, lucruri care în Republica Moldova lipsesc.
În şedinţă s-a menţionat că ar fi bine să analizăm de ce în ultimii patru ani am pierdut vreo şase companii foarte mari, de nivelul Draexlmaier. Lear Corporation care a dorit să facă o extindere, a umblat şapte luni şi a plâns de la o uşă la alta, iar apoi a plecat la Iaşi.
În strategie este indicat că Draexlmaier nu a renunţat la extindere, dar în realitate a renunţat şi a plecat în România unde a investit 20 de milioane de euro. Nu a venit compania Leoni care a dorit să deschidă 4 mii de locuri de muncă noi şi să aducă investiţii de 39 milioane de euro, mai pot fi enumeraţi Johnson Controls Inc, Hirschmann Automotive şi altele. De ce nu se face o analiză a erorilor, de ce nu s-a realizat, cine a cerut bani?
Participanţii la dezbateri au declarat că ceea ce ar urma să fie făcut este asigurarea mecanismelor de protecţie a investitorilor, consolidarea instituţiilor cu atribuţii de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor, ameliorarea climatului de afaceri prin eliminarea constrângerilor administrative şi legislative, asigurarea unei forţe de muncă competitive.
Fără politici publice eficiente, Republica Moldova nu va atinge obiectivul stabilit de Strategie, este concluzia participanţilor la dezbaterile publice.
Vlad Bercu
