Portofoliul datoriei de stat este expus, în cea mai mare măsură, riscului valutar, deoarece circa 70 la sută din soldul datoriei de stat este în valută străină. Datoria de stat internă este expusă, în cea mai mare măsură, riscului de refinanţare şi riscului ratei de dobândă, susţine Ministerul Finanţelor în strategia Managementul datoriei de stat (2014-2016), document care a fost aprobat de Guvern.
Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu a spus că managementul datoriei va permite mai bine gestionarea anumitor riscuri, care persistă la adresa finanţărilor de pe intern şi de pe extern. „Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung în condiţiile limitării riscurilor implicate”, a subliniat Arapu.
Potrivit documentului, datoria de stat externă se caracterizează prin indicatori ce nu prezintă o expunere majoră faţă de riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă. Această situaţie se datorează faptului că instrumentele datoriei de stat externe sunt preponderent pe termen lung. Iar în următorii ani, Ministerul Finanţelor îşi propune limitarea extinderii garanţiilor de stat asupra cazurilor care promovează proiectele prioritare pentru economia naţională, cu condiţia că toate cerinţele legii sunt realizate, cu diminuarea treptată a datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei şi dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat.
În perioada anilor 2014 – 2016 se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe în sumă totală de 7 406,1 mil. lei (570,8 mil. dolari SUA). Pentru suport bugetar vor fi destinate circa 28,7%, iar pentru finanţarea proiectelor – 71,3% din intrările de împrumuturi de stat externe. În proporţie de 93,8%, împrumuturile primite vor fi de la instituţiile multilaterale, iar restul de 6,2% – de la instituţiile bilaterale. Potrivit structurii intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori multilaterali, cele mai mari ponderi aparţin: Băncii Europene de Investiţii (36,4%), Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare (34,9%), Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (20,2%), Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (5,8%). O pondere mult mai mică aparţine Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă şi Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
„În perioada anilor 2014 – 2016 în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi comercializate suplimentar valori mobiliare de stat pe piaţa primară în sumă de 1 270,0 mil. lei, inclusiv 430,0 mil. lei în anul 2014 şi câte 420,0 mil. lei în anii 2015 şi, respectiv, 2016. De asemenea, se prevede diminuarea datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei cu 100,0 mil. lei în anul 2015 şi 150,0 mil. lei în anul 2016. Iar în anii 2014 şi 2015 va continua răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – a câte 93,1 mil. lei anual”, se mai spune în documentul managementului datoriei de stat.
În perioada 2014-2016 vor fi emise bonuri de trezorerie cu scadenţa de 91, 182 şi 364 zile, la emisiunea cărora se va pune accent pe majorarea volumului bonurilor de trezorerie cu termen mai lung de circulaţie, adică de 182 şi 364 zile. În acelaşi timp, oferta pentru bonurile de trezorerie de 91 zile se va diminua treptat. Suplimentar, va continua emisiunea obligaţiunilor de stat cu dobândă flotantă cu scadenţa de doi ani, precum şi emisiunea obligaţiunilor de stat cu dobândă fixă cu scadenţa de trei ani prin sporirea atractivităţii acestor instrumente.
În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor spune că riscul de îndatorare al Republicii Moldova rămâne scăzut, iar dinamica datoriei publice se încadrează, în general, în limite sigure. Cu toate acestea, vulnerabilitatea datoriei publice a crescut faţă de evaluarea precedentă, sub influenţa înrăutăţirii condiţiilor mediului extern care a contribuit la diminuarea proiecţiilor indicatorilor macroeconomici pe termen mediu. Rezultatele analizei indică faptul că toţi indicatorii datoriei publice externe rămân cu mult sub pragurile prevăzute în cazul tuturor scenariilor alternative. Analiza sugerează că dinamica datoriei publice se încadrează în limite sustenabile, cu excepţia existenţei unui şoc negativ semnificativ şi de lungă durată a creşterii economice. Cu toate acestea, autorităţile publice centrale şi locale ar trebui să continue o politică prudentă de atragere a finanţării.
„În ceea ce priveşte finanţarea netă pentru perioada anilor 2014 – 2016 se observă o tendinţă în scădere a surselor interne de finanţare şi, respectiv, acoperirea deficitului general al bugetului de stat preponderent din surse externe. Această evoluţie relevă dependenţa considerabilă a Republicii Moldova faţă de pieţele financiare externe. Astfel, finanţarea externă netă se va majora cu 84,2 la sută în anul 2014 comparativ cu anul 2013, după care va urma o majorare moderată – cu 6,9% în 2015 şi 37,2% în 2016”, se mai spune în documentul Ministerului Finanţelor.
În ceea ce priveşte finanţarea internă netă, aceasta va indica o diminuare cu circa 33 la sută anual în 2014 şi 2015, după care va urma o majorare de 19 la sută în anul 2016 comparativ cu anul precedent. În anii 2014, 2015 şi 2016, finanţarea internă netă din contul emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară va avea valori cu până la 25 la sută mai mici comparativ cu anul 2012, reieşind din: cererea instabilă la valorile mobiliare de stat în decursul anului; scadenţa scurtă a valorilor mobiliare de stat emise; lipsa investitorilor instituţionali (fonduri de pensii, companii de asigurare şi de investiţii) interesaţi în valorile mobiliare de stat pe termen mai lung de circulaţie, precum şi constatarea unui grad înalt de îndatorare pe acest segment de piaţă – 4,4 mlrd. lei, conform situaţiei de la 31 decembrie 2013.
Pe parcursul anilor 2012-2013, împrumuturile de stat au ocupat ponderea majoritară în structura datoriei de stat externe. Soldul acestora s-a majorat, la sfârşitul anului 2013, cu 13,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2012. În ceea ce priveşte structura pe creditori a împrumuturilor de stat externe, acestea sunt preponderent de la instituţiile multilaterale care, conform situaţiei de la sfârşitul anului 2013, au constituit 83,8 la sută din soldul împrumuturilor de stat externe. Potrivit destinaţiei, împrumuturile de stat externe au fost prevăzute, într-o măsură mai mare, finanţării proiectelor, dar şi suportului bugetar.
Soldul datoriei de stat, la sfârşitul anului 2013, s-a majorat comparativ cu anul 2012 cu 11 la sută. Această evoluţie are la bază creşterea soldului datoriei de stat externe exprimat în lei moldoveneşti cu 12,1 la sută, precum şi a soldului datoriei de stat interne cu 8,4% în anul 2013 faţă de 2012. Pentru perioada prognozată 2014-2016 se prevede o majorare constantă a datoriei de stat, susţinută îndeosebi de evoluţia ascendentă a datoriei de stat externe, precum şi de majorarea în ritmuri mai lente a datoriei de stat interne.
În perioada anilor 2014-2016 sumele destinate serviciului datoriei de stat vor urma o tendinţă ascendentă moderată, susţinută îndeosebi de evoluţia serviciului datoriei de stat interne. Astfel, serviciul datoriei de stat interne va înregistra o majorare continuă în perioada anilor 2014-2016 în condiţiile păstrării ratelor de dobândă la valorile mobiliare de stat în limitele prognozate. În aceeaşi perioadă, serviciul datoriei de stat externe se va majora în anul 2014, după care va urma o diminuare în anii 2015 şi 2016.
În iulie 2011, pentru Republica Moldova au fost schimbate condiţiile de creditare privind împrumuturile care urmează a fi contractate de la Banca Mondială prin Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID) la „Blend terms”, ceea ce presupune o maturitate a împrumuturilor de 25 de ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie şi o rată cumulativă a dobânzii de 2%. Această modificare a condiţiilor de creditare va determina majorarea pe termen mediu a costurilor aferente deservirii datoriei de stat externe.
Pe termen mediu, expunerea faţă de riscul de refinanţare s-ar putea majora, în cazul în care capacitatea de plată a Republicii Moldova va fi reevaluată şi ţara va accesa fonduri preponderent din partea Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acesta reieşind din scorul Country Policy and Institutional Assessment (CPIA), atribuit pe anul 2012, unde Moldova se încadrează în categoria ţărilor cu performanţă puternică în implementarea politicilor de promovare a creşterii economice şi reducere a sărăciei. CPIA – evaluarea instituţională şi a politicilor ţării, este un instrument diagnostic utilizat de către Banca Mondială în scopul determinării calităţii politicilor şi aranjamentelor instituţionale ale unei ţări.
Victor URSU
