Cursul valutar leul/dolar se stabileşte în baza rapoartelor prezentate de bănci, care reflectă cererea şi oferta pe piaţa inter şi intrabancară locală, în timp ce pentru alte valute se ia cross cursul USD pe piaţa internaţională, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.
Cursul nominal efectiv reflectă modificarea cursului de schimb al monedei naţionale faţă de un coş de valute ale celor mai mari parteneri comerciali şi nu faţă de moneda unui singur partener comercial. De exemplu, în 2013 leul s-a depreciat faţă de dolar cu 8,2%, iar cursul nominal efectiv – cu 5,8%.
În acelaşi timp, cursul real efectiv reprezintă cursul nominal efectiv ajustat la inflaţie. De exemplu, în 2013 leul s-a depreciat cu 3,9%, potrivit cursului real efectiv, care include ponderile partenerilor comerciali principali în comerţul exterior al Republicii Moldova, cursurile de schimb bilaterale, dar şi diferenţa dintre IPC-urile ambelor state.
Ultimele date arată stabilizarea cursul de schimb faţă de valutele de referinţă. Astfel, cursul mediu de schimb pentru un dolar SUA este de 13,44 lei, iar pentru un euro – 18,50 lei. BNM spune că piaţa s-a calmat ca urmare a intervenţiei masive cu 70 mil. USD de la începutul anului. Intervenţiile au fost făcute în mai multe runde.
„Cea mai mare cerere de valută pe piaţă se atestă în primele luni ale fiecărui an când importatorii de resurse energetice fac achitări, ceea ce creşte cererea pentru valută. Cei mai mari importatori sunt Gas Natural Fenosa şi Moldovagaz, care fac achitările în dolari pentru livrările de energie şi gaze”, susţine BNM.
În cadrul seminarului de la sfârşitul săptămânii trecute de la BNM, reprezentanţii băncii au declarat că intervenţiile BNM pe piaţa valutară duc la reducerea rezervelor valutare ale statului. La sfârşitul lunii martie acestea însumau 2,730 miliarde USD faţă de maximul istoric de 2,820 miliarde USD, la sfârşitul anului 2013.
Reprezentanţii băncii spun că o reducere dramatică a rezervelor băncii centrale a avut loc în anul 2009 – an de criză când activele de rezervă au fost erodate cu o treime, ca urmare a reducerii importurilor influenţate de reducerea consumului. Astfel, s-a produs o ajustare a cererii, se consumă mai puţin, iar preţurile se reduc.
După cum au mai declarat reprezentanţii BNM, Republica Moldova are destule rezerve valutare pentru a face faţă şocurilor de pe piaţa valutară. Acestea acoperă 4,6 luni de importuri, minimul fiind de 4 luni.
Chiar dacă cursul valutar s-a stabilizat, rămâne la un nivel destul de înalt. De la începutul anul 2014 leul moldovenesc s-a depreciat masiv faţă de principalele valute de referinţă, astfel încât a ajuns să atingă maxime istorice faţă de euro şi faţă de dolarul american de 18,81 lei pentru un euro şi de 13,64 lei pentru un dolar. Evident, efectele scumpirilor nu s-au lăsat mult aşteptate în condiţiile în care Republica Moldova este importator net de resurse energetice. Astfel, primii care au operat scumpiri au fost petroliştii, care au majorat preţurile cu aproximativ 70 de bani şi 50 de bani pentru un litru de benzină şi, respectiv, motorină. Ca urmare, benzina costă, în medie, 18,47 lei, iar motorina – 17,67 lei. În acelaşi timp, agricultorii se plâng că în urma scumpirii carburanţilor riscă să rămână în pană cu lucrările de primăvară.
De asemenea, doi mari producători de lactate din ţară, JLC şi Incomlac, au majorat preţurile produselor, în medie, cu trei la sută. Excepţie fac doar îngheţata şi untul. Potrivit producătorilor, scumpirea a fost determinată de deprecierea monedei naţionale, dar şi de introducerea, din 2014, a unei taxe pentru achiziţia materiei prime de la persoanele fizice.
Mai recent şi distribuitorul de curent electric, Gas Natural Fenosa, a cerut majorarea preţului energia electrică ca urmare a deprecierii leului faţă de principalele valute de referinţă. Deocamdată, ANRE nu a avizat pozitiv cererea de scumpire.
De cealaltă parte, reprezentanţii BNM susţin că deprecierea masivă a leului faţă de valutele de referinţă are efecte pozitive pentru exportatori, care devin mai competitivi pe pieţele externe.
Banca Naţională a Moldovei utilizează intervenţiile pe piaţa valutară în contextul menţinerii stabilităţii preţurilor, prevenirii fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb, dar şi consolidării rezervelor valutare ale statului.
Datele băncii centrale relevă că în luna februarie 2014 s-a înregistrat un grad mai redus de acoperire a cererii de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, care a constituit 79 la sută, comparativ cu februarie 2013 (99,3 la sută). Gradul scăzut a fost determinat de reducerea ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice cu 20,6 la sută, comparativ cu luna februarie 2013, pe când vânzările nete de valută străină către persoanele juridice au rămas, practic, la acelaşi nivel. Aceste evoluţii au creat premise de depreciere a cursului de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA cu 2,1 la sută comparativ cu finele lunii ianuarie 2014.
Scăderea ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice a fost generată de reducerea ofertei, atât în dolari SUA, cât şi în euro, cu 37,8 şi, respectiv, 23,7%.
În ce priveşte structura valutară a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit monedei euro (46,7% comparativ cu 48,7% în februarie 2013), fiind urmată de rubla rusească (29,9% comparativ cu 22,1% în februarie 2013) şi dolarul SUA (23,0% comparativ cu 29,4% în februarie 2013).
Reprezentanţii BNM susţin că cel mai mare grad de acoperire a ofertei cu cererea pentru valută a fost în anul 2013 – 109,9%, ceea ce a creat un excedent de valută străină pe piaţă în valoare de 300 mil. USD. Astfel, a fost utilizat cursul valutar pentru încadrarea în ţintă a inflaţiei prin intervenţia cu valută naţională pe piaţă.
Datele BNM arată că în luna februarie, piaţa valutară în numerar s-a redus cu 4,6% la 282,9 mil. USD şi a fost determinată, în mare parte, de reducerea remitenţelor migranţilor moldoveni ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor din Federaţia Rusă. Rezultatul se face simţit deja, în condiţiile în care ultimele datele arată că în prima lună din 2014 transferurile din străinătate s-au cifrat la 91,6 mil. USD faţă de aproape 98 mil. USD din aceeaşi lună a anului 2013.
În acelaşi timp, băncile moldoveneşti au cumpărat de la populaţie, în februarie, echivalentul a 204,8 mil. USD, cu 8,8% mai puţin faţă de luna precedentă. Asta în timp ce vânzările nete de valută străină către populaţie au constituit echivalentul a 78,1 mil. USD, cu 8,5% mai mult faţă de luna precedentă.
În ceea ce priveşte ponderea în rulajul pieţei valutare, euro a constituit 53,4 la sută, cu 4,8% mai mult faţă de luna precedentă. Moneda unică este urmată de dolarul SUA – 29,9%, care a avut o creştere mai modestă de 1,8% faţă de ianuarie.
Totodată, o pondere semnificativă în rulajul pieţei valutare a avut-o şi rubla rusească – 15%, care s-a comprimat cu 6,7% faţă de luna precedentă. Celelalte valute, leul românesc şi hrivna ucraineană, au avut o pondere de 1% şi, respectiv, 0,7%.
În ultima decizie de politică monetară, BNM susţine că va continua să propună băncilor lichidităţi, conform calendarului anunţat pentru anii 2014-2015, prin operaţiuni REPO pe termen de 28 de zile, la rată fixă, egală cu rata de bază a Băncii Naţionale, plus o marjă de 0,25 puncte procentuale.
În acelaşi timp, banca centrală susţine că politica monetară continuă să fie afectată de complexitatea balanţei riscurilor inflaţioniste şi a celor dezinflaţioniste. Presiunile dezinflaţioniste sunt: reliefate, în special, de reducerea cererii agregate şi de deprecierea monedelor naţionale ale unor parteneri comerciali. Factorii care ar putea contrabalansa procesul dezinflaţionist sunt: redresarea economiilor din Uniunea Europeană, o eventuală majorare a preţurilor la produsele alimentare pe pieţele internaţionale, precum şi propagarea impactului ajustării politicii bugetare pentru anul 2014.
În aceste condiţii, membrii Consiliului de administraţie al BNM, au constatat necesitatea păstrării caracterului adaptiv al politicii monetare şi au decis, prin vot unanim, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5 la sută anual. Totodată, s-a luat hotărârea de a menţine norma rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei moldoveneşti şi în valută străină la nivelul actual de 14,0 la sută din baza de calcul.
Decizia respectivă vizează ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste în contextul menţinerii ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5,0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de aproximativ 1,5 puncte procentuale. În vederea susţinerii funcţionării adecvate a pieţei monetare interbancare, BNM va continua să gestioneze ferm surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare conform calendarului anunţat.
Victor URSU
