Piaţa valutară a Republicii Moldova a fost stabilă în anul 2016. Oscilaţiile valutare au fost ţinute în frâu de către Banca Naţională a Moldovei. Aceasta pe timpul verii a devenit un cumpărător activ de valută din piaţă, iar pe sfârşit de an şi-a completat rezervele valutare cu 400 milioane USD.
În anul 2016 leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,6% faţă de dolarul american, dar s-a apreciat cu 2,8% faţă de moneda unică europeană. Astfel că la începutul anului 2017 un dolar costa 19,88 lei, iar un euro 20,88 lei. Economiştii estimează că în anul curent leul ar putea să se aprecieze faţă de euro ca urmare a reluării finanţărilor externe de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Or, în ceea ce priveşte dolarul american cursul va fi în jur de 20 de lei. Pe de altă parte, economiştii spun că ar putea exista o uşoară depreciere a leului faţă de valutele de referinţă în condiţiile în care economia Republicii Moldova este bazată pe import. În 2016, leul s-a depreciat faţă de dolar ca urmare a reducerii exporturilor şi remitenţelor moldovenilor care muncesc în străinătate, oscilaţiei dolarului pe pieţele valutare internaţionale, dar şi ca urmare a politicii monetare restrictive a BNM.
În acelaşi timp, creşterea economică anunţată în anul 2017 ar compensa presiunea pe leu în condiţiile în care ar creşte exporturile şi volumul de valută în ţară. Ministerul Economiei şi organismele financiare internaţionale se arată optimiste vizavi de stabilitatea leului ca urmare a semnării acordului cu FMI, dar şi ca urmare a revenirii din criză a economiei moldoveneşti. Astfel, Banca Mondială prognozează o creştere economică pentru anul 2017 până la 2,8% şi de 3,3% în 2018. Estimările pentru 2019 prevăd o creştere a PIB-ului de 3,7%. Pentru anul precedent, instituţia financiară anunţa o creştere economică de 2,2%. Potrivit mesajului Băncii Mondiale, riscurile anului curent pot fi condiţionate de „scăderea preţurilor la materiile prime, şocurile pe pieţele financiare, incertitudinea politică în ţările cu economie mare şi tensiunea geopolitică. Rusia şi alte ţări din partea estică a regiunii trebuie să se teamă, în primul rând, de încetinirea sau stoparea creşterii preţurilor la resursele energetice. O scădere mai mare şi mai continuă a economiei ruse poate influenţa negativ asupra economiei ţărilor vecine”. Pentru anul 2016 Ministerul Economiei a prognozat o creştere a PIB-ului de 2%. Aceeaşi prognoză a făcut-o şi FMI, iar BERD a estimat un spor de 1,5%. Acestea sunt ultimele prognoze actualizate. La începutul anului acestea erau mai modeste. Pentru anul 2017 Ministerul Economiei aşteaptă o creştere a economiei Moldovei de 3%.
În ceea ce priveşte paritatea euro dolar pe pieţele internaţionale, potrivit Goldman Sachs, euro va scădea de la aproximativ 1,06 dolari în prezent până la 1,02 dolari în trimestrul al treilea şi va atinge paritatea până la finele anului. În ceea ce priveşte dolarul american, acesta va câştiga teren şi în faţa lirei sterline, ultima fiind aşteptată să fie tranzacţionată la 1,18 dolari la jumătatea anului viitor şi la 1,14 dolari în ultimul trimestru, ceea ce reprezintă o depreciere de peste 8% faţă de cotaţia actuală, situată la aproximativ 1,24 dolari.
Economiştii susţin că cursul de schimb este considerat un factor decisiv pentru temperarea inflaţiei. “Riscurile cele mai mari pentru inflaţie sunt generate de cursul de schimb, de agricultură şi de preţurile produselor volatile”. În anul 2016, potrivit datelor Biroului Naţional de statistică, aceste indice a fost de 2,6%, faţă de prognoza BNM de 5% plus, minus 1,5 puncte procentuale. Anul trecut, banca centrală a reuşit să aducă inflaţia în coridorul de prognoză prin politica monetară restrictivă. Asta după ce în anul 2015, inflaţia anuală a fost de 13,6%, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani. În general, în 2016, preţurile la produsele alimentare au crescut în medie cu 2,8%, mărfurile nealimentare – cu 3,2%, în timp ce tarifele pentru serviciile prestate populaţiei au crescut cu doar 0,5%. În acelaşi timp, în decembrie 2016, comparativ cu luna precedentă, preţurile la alimente au crescut cu 0,8%, mărfurile nealimentare – cu 0,5%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au rămas la nivelul lunii precedente.
În cazul majorării cererii pentru valută străină, dar şi în cazul eventualelor şocuri pe piaţa valutară, BNM are suficiente rezerve pentru a face faţă în condiţiile în care anul trecut rezervele valutare au fost completate cu aproape jumătate de miliard USD. Astfel, la sfârşitul anului 2016 rezervele oficiale ale Băncii Naţionale a Moldovei au constituit 2,205 miliarde USD şi s-au majorat cu 25% faţă de anul 2015. La sfârşitul anului 2015 rezervele valutare ale BNM au însumat 1 miliard 756,8 milioane de dolari, micşorându-se faţă de anul precedent cu aproximativ 400 de milioane de dolari sau cu 18,5 la sută.
Cea mai mare creştere a activelor oficiale de rezervă a fost înregistrată în aprilie şi august, atunci când ele au sporit faţă de lunile precedente cu 112,39 milioane şi, respectiv, 151,53 milioane USD. Acest lucru s-a datorat achiziţiilor de valută din piaţă de către BNM, dar şi de reluarea finanţărilor de către partenerii de dezvoltare după semnarea acordului cu FMI. Rezervele valutare ale BNM au atins maximul istoric absolut în 14 decembrie 2013 – 2,627 miliarde USD.
Dmitri Gvindadze, şeful reprezentanţei BERD în Republica Moldova a declarat într-un interviu pentru newsmaker.md că evoluţia situaţiei de la Victoriabank este hârtia de turnesol a stabilizării sectorului bancar din Republica Moldova. „Progresul în prima bancă privată din Moldova – Victoriabank – va fi un semnal că jocurile sectorului bancar, care au chinuit ţara în ultimii ani, s-au sfârşit şi va începe creditarea normală a economiei”.
Potrivit lui, majorarea participaţiei BERD până la 27,5% de la 15% oferă posibilitatea activităţii şi analizei situaţiei în timp real. “Acum este important să menţinem dinamica pozitivă la nivelul Consiliului de administraţie şi Consiliului de directori al băncii”, a menţionat bancherul, care a remarcat că Consiliul de administraţie nu a activat aproximativ doi ani, însă în 2016 BERD a reuşit să deblocheze activitatea”.
Economiştii susţin că soluţionarea problemelor de la top trei cele mai mari bănci din Republica Moldova, care deţin peste 65% din totalul activelor pe sistemul bancar moldovenesc, ar da credibilitate în faţa investitorilor care vor să cumpere participaţiile scoase deja la licitaţie. Ba mai mult, un sistem bancar mai transparent ar impulsiona creditarea economiei şi impulsionarea exporturilor ca urmare a majorării producţiei.
Victor URSU
