Moldovenii cred că în Republica Moldova este mai multă corupţie faţă de statele din regiune, iar acest lucru generează sărăcie şi venituri precare pentru populaţie. În ultima prognoză economică, Banca Mondială susţine că, deşi economia Republicii Moldova va înregistra o creştere în anii următori, nivelul sărăciei va scădea cu 5 puncte procentuale, la 5 USD pe zi.
Pe fundalul creşterii PIB, a salariilor şi a spaţiului fiscal stimulativ, anticipăm o scădere a nivelului sărăciei. Totuşi, creşterile tarifelor la utilităţi, presiunilor inflaţioniste şi deficienţelor structurale continue de pe piaţa muncii vor tempera ritmul de reducere a sărăciei. În cadrul scenariului de bază există atât riscuri, cât şi oportunităţi de creştere economică mai mari. În primul rând, perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2018 ar putea încetini pasul implementării reformelor. În al doilea rând, creşterea mai slabă a partenerilor-cheie, inclusiv UE şi Rusia, ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economice în Moldova. Între timp, cererea externă limitată, creşterea lentă a productivităţii şi a acumulării de capital, combinate cu participarea redusă pe piaţa forţei de muncă, indică asupra necesităţii reechilibrării motoarelor de creştere economică.
În ultimul sondaj realizat de CBS AXA se spune că 62% dintre cei chestionaţi nu sunt prea mulţumiţi ori deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc, în timp ce 14,3% sunt mulţumiţi. Datele sondajului mai arată că sărăcia a crescut în ultimii ani, astfel încât 73,6% din cei chestionaţi sunt în pragul disperării, urmare a mijloacelor precare de existenţă şi 8,2% se găsesc bine plasaţi în vârful piramidei bunăstării.
“Importantă este utilizarea oportunităţilor politice în 2017 pentru avansarea reformelor economice necesare creării unui mediu de afaceri mai transparent şi bazat pe norme clare, ce va facilita crearea locurilor de muncă în sectorul privat. Principalele provocări de politici derivă din: deficienţele statului de drept şi obligaţiile instituţiilor economice, ambele importante pentru restructurarea sistemului financiar şi a sectorului energetic, numeroasele scutiri fiscale şi eficienţa inadecvată a cheltuielilor publice, în special în educaţie şi sănătate, precum şi necesitatea înlocuirii remiterilor şi pensiilor cu salarii ca sursă principală de creştere a veniturilor pentru cele mai vulnerabile grupuri. Între timp, rezultatele publicate recent ale Recensământului Populaţiei din 2014 denotă că populaţia Moldovei a scăzut cu 11 la sută faţă de nivelul anului 2004”, se spune în informaţia Băncii Mondiale.
În rezultatul declinului populaţiei, indicatorii economici calculaţi pe cap de locuitor sunt mai buni decât actualele estimări. În acelaşi context, sunt necesare activităţi adiţionale de consolidare a capacităţii statisticii naţionale, deoarece datele noi cu privire la populaţie ar putea avea implicaţii asupra multor aspecte ale vieţii economice şi sociale şi, astfel, asupra deciziilor de politici economice.
După semnarea memorandului cu FMI la sfârşitul anului trecut, asistenţa financiară externă pentru Republica Moldova a fost deblocată şi s-au atenuat constrângerile financiare ale statului. Cu toate acestea, executarea bugetului (deficit de 1,8 la sută din PIB) s-a situat sub nivelul planificat (deficit de 3,2 la sută). Unele cheltuieli nu au fost finanţate integral din cauza întârzierii debursărilor externe. Cheltuielile publice s-au redus cu aproximativ 2 la sută în termeni reali, în mare parte din contul cheltuielilor de capital, în timp ce cheltuielile sociale şi salariale au fost menţinute la nivelele planificate. În primele două luni ale anului 2017, veniturile şi cheltuielile bugetului public au crescut substanţial. La finele anului 2016, datoria publică şi cea garantată de stat s-a redus cu 2,3 p.p., până la 44,2 la sută din PIB.
În perioada 2017–2019, impulsul creşterii economice va fi susţinut de consum şi o poziţie fiscală stimulativă. Anticipăm că creşterea amplă a exporturilor, stimulată de recolta agricolă bună, împreună cu consumul, alimentat de salarii, vor constitui motorul creşterii economice de 4 la sută în 2017. Urmând slaba execuţie a cheltuielilor în 2016, determinat de creşterea reală mai mare a transferurilor publice şi a investiţiilor de capital, deficitul fiscal va creşte cu 0,7 p.p., înregistrând -2,5 la sută din PIB.
Pe termen mediu, creşterea va încetini până la 3,7 la sută în 2018 şi 3,5 la sută în 2019. În 2018, politica fiscală stimulativă, în special investiţiile publice şi remiterile, vor sprijini în continuare creşterea economică. Revitalizarea intrărilor de valută străină, redresarea sectorului financiar şi a mediului de afaceri vor încuraja creşterea investiţiilor. Cu un deficit fiscal proiectat la nivelul de -3 la sută din PIB în 2018, datoria publică va reflecta majorarea volumului de asistenţă externă din 2017 şi 2018, urmând să se reducă până la finele anului 2019. În condiţiile nivelului redus de economii, pe măsură ce ritmul creşterii se va consolida, deficitul de cont curent va creşte treptat, deşi sub nivelul mediilor istorice. Presupunem că BNM va reuşi să menţină nivelul inflaţiei apropiat de valoarea-ţintă de 5 la sută. Pe fundalul creşterii PIB-ului, a salariilor şi a spaţiului fiscal stimulativ, anticipăm o scădere a nivelului sărăciei. Totuşi, creşterile tarifelor la utilităţi, presiunilor inflaţioniste şi deficienţelor structurale continue de pe piaţa muncii, vor tempera ritmul de reducere a sărăciei. Pe parcursul perioadei de prognoză şi până în 2019, estimăm o scădere a ratei sărăciei măsurate la nivelul de 5 dolari SUA pe zi, cu aproximativ 5 puncte procentuale.
Potrivit economiştilor de la Banca Mondială, datorită unui nivel redus al importurilor şi creşterii exporturilor, deficitul de cont curent s-a micşorat cu 2,3 p.p., înregistrând 4,1 la sută din PIB în 2016. Creşteri de două cifre a exporturilor de cereale şi de floarea soarelui au impulsionat exportul total de mărfuri (+2,7%). În condiţiile unui nivel redus de investiţii străine directe, deficitul de cont curent a fost finanţat preponderent din datorii. Cursul de schimb flexibil şi asistenţa externă au facilitat acumularea rezervelor valutare, care au depăşit echivalentul a 5 luni de importuri la sfârşitul anului 2016. Datoria externă s-a micşorat cu 0,3 p.p., înregistrând 97,7 la sută din PIB, încă cu 15,2 p.p. mai mare faţă de nivelul anului 2014.
De asemenea şi inflaţia a revenit în coridorul de prognoză. La prezentarea raportul asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, declara că rata anuală a inflaţiei va avea o traiectorie ascendentă până în trimestrul IV, 2017, după care se va diminua până la finele orizontului de prognoză. Începând cu trimestrul II 2017, rata anuală a inflaţiei se va plasa deasupra intervalului de variaţie pe parcursul a patru trimestre consecutive. Ulterior, aceasta se va plasa în intervalul de variaţie până la finele orizontului de prognoză. Valoarea minimă de 4,1 la sută o va înregistra în trimestrul IV 2018, şi valoarea maximă – de 8,1 la sută în trimestrul IV 2017.
Rata medie anuală a inflaţiei va înregistra nivelul de 6,8 la sută şi 5,1 la sută în anul curent şi, respectiv, anul viitor. “Rata anuală a preţurilor la produsele alimentare va spori pe parcursul primelor trei trimestre şi va înregistra valoarea maximă de 8,9 la sută în trimestrul IV 2017. Ulterior, aceasta se va diminua şi va reveni în cadrul intervalului de variaţie şi se va menţine până la finele orizontului de prognoză. Accelerarea ratei anuale este cauzată, în mare parte, de creşterea preţurilor la produsele alimentare din trimestrul II 2017, dar şi de sporirea costurilor de producţie”, a conchis Cioclea.
Victor URSU
