Creditele vor deveni şi mai scumpe

Pentru a patra oară în acest an, Banca Naţionala a majorat rata de refinanţare la 15,5 la sută. Experţii susţin că măsura aplicată de BNM este una dură pentru economia Republicii Moldova şi că acest lucru va duce la majorarea ratei neperformantelor din bănci.

Majorarea de către BNM a principalilor indicatori de politică monetară are drept scop diminuarea masei monetare aflate în circulaţie. Prin urmare, ar trebui sa se oprească deprecierea monedei naţionale. Majorarea ratei de bază înseamnă şi rate mai mari la credite. BNM susţine că din cauza scăderii leului, cresc preţurile, iar inflaţia depăşeşte prognozele anterioare.
Fostul bancher, Sergiu Gaibu e de părere că majorarea ratei de refinanţare este o lovitură grea aplicată economiei, în plus, şi sistemul financiar va avea de suferit din cauza creditelor neperformante. Efectiv se repetă scenariul anului 2009 când BNM începuse încă în 2008 o politică dură antiinflaţionistă nejustificată, deşi inflaţia nu avea cauze monetare. Seceta regională din 2007 şi alţi factori economici nemonetari au generat creştere de preţuri în 2008. După recolta bogată din 2008, creşterea preţurilor s-a temperat. Însă politica dură a băncii centrale a dus la efecte negative asupra creşterii economice. La fel se va întâmpla şi în prezent, în condiţiile în care sunt aşteptări de creştere a tarifelor, iar contracararea efectelor cu majorarea ratei de bază va avea efect apropiat de zero asupra proceselor inflaţioniste.
„Este important de înţeles spectrul de instrumente monetare şi rezultanta aplicării acestora în economia naţională. Stabilizarea cursului valutar prin suplinirea cererii, lipsa de valută sau majorarea rezervelor obligatorii au un efect mai notabil antiinflaţionist decât rata de bază. Cu ajutorul ratei de bază se obţin rezultate antiinflaţioniste bune în ţările dezvoltate deoarece creditele de consum au o pondere importantă în volumul de credite acordate, iar rata de bază influenţează masiv creditele de consum temperând cererea de mărfuri şi servicii – acesta fiind obiectivul final al măsurii respective. În Republica Moldova cererea nu depinde de creditele de consum, în condiţiile în care acordările lunare ale împrumuturilor populaţiei e de 3-4% din totalul de credite disbursate. Impactul este minor asupra consumului. El ţine mai mult de veniturile populaţiei. Remitenţele au scăzut cu peste 25% în primele 4 luni ale anului 2015 şi, respectiv, scade şi cererea de produse. Cererea se contractă independent de rata de bază a BNM. Or, între timp, se scumpesc resursele financiare pentru business. Business-ul deja e în dificultate din cauza crizei, iar cu majorarea ratelor la credite, dificultăţile vor spori”, susţine Gaibu.

Majorarea ratei de bază redistribuie veniturile către bănci

Sergiu Gaibu mai spune că un al doilea efect negativ al majorării ratei de bază este povara sporită pe bugetul de stat. În condiţiile în care deficitul bugetar creşte şi Ministerul Finanţelor trebuie să se crediteze pe piaţa internă, datorită politicii BNM, costul datoriei interne creşte la o valoare de 18-20% dobândă anuală. Astfel, din puţinul venit colectat, statul, în loc sa soluţioneze problemele sociale, va fi forţat să suporte costuri majorate în favoarea sistemului bancar. Acest fenomen nu reprezintă altceva decât o redistribuire a venitului bugetar colectat din economia reală către sectorul bancar. Astfel, în anul 2015, peste un miliard de lei vor fi destinaţi deservirii datoriei interne.
„Practic, BNM agravează criza din Republica Moldova. Estimările arată că efectele negative asupra creşterii economice provocate de politica antiinflaţionistă exagerată a BNM sunt dublate. Paradigma antiinflaţionistă stabilită în Republica Moldova era necesară în condiţiile anilor 90 când exista hipreinflaţie, nu existau remitenţe, iar economia reală era în proces de restructurare şi resetare a relaţiilor de import-export. Perioada dată a trecut, însă spiritul politicii monetare nu s-a schimbat. Şi în legea BNM scrie că principalul obiectiv este inflaţia şi stabilitatea preţurilor or, în ţările dezvoltate sunt două componente cu acelaşi nivel de importanţă: stabilitatea preţurilor şi creşterea economică. Spre exemplu în SUA este indicat ca obiective echivalente: stabilitatea preţurilor şi asigurarea locurilor de muncă, care nu poate fi atinsă decât printr-o politică stimulatorie de creştere economică”, afirmă Gaibu.
Economia Republici Moldova se află pe marginea prăpastiei în condiţiile în care exporturile s-au redus, pe fundalul înrăutăţirii relaţiilor cu Federaţia Rusă, iar după cum susţine Gaiu, factorul financiar este puternic. Nici Ministerul Economiei şi nici un alt minister nu ar putea scoate din impas economia ţării, deoarece unica sursă de finanţare a economiei este sectorul financiar-bancar. În ţările dezvoltate este piaţa de capital şi o serie de pârghii mult mai largi.
Gaibu precizează că situaţia va fi destul de sumbră şi pentru populaţie, fiindcă datorită agravării situaţiei în sectorul real, agenţii economici vor recurge la disponibilizări de angajaţi, îngheţări de salarii. Astfel, puterea de cumpărarea a populaţiei scade. Un efect de bumerang asupra politicii BNM o va avea dobânda majorată pe care agenţii economici vor tinde sa o includă în preţurile produselor şi serviciilor sale, astfel generând efect invers de creştere a preţurilor, contrar obiectivului urmărit de BNM.

BNM încearcă să reducă volumul banilor din circulaţie

La rândul său, Alexandru Fala, responsabil pe sectorul monetar de la Expert Grup, afirmă că BNM a recurs la majorarea ratei de refinanţare fiind în aşteptarea unei inflaţii mai mari. BNM majorează rata de bază scumpind banii, încercând să micşoreze cantitatea lor în circulaţie. Evident că acest lucru are efecte negative asupra creşterii. Se scumpesc creditele şi, ca rezultat, este afectată creşterea economică. BNM încearcă să tempereze creşterea preţurilor pentru a crea condiţii favorabile creşterii economice.
„Populaţiei îi va fi mult mai greu să se împrumute în condiţiile în care creditele se vor scumpi, iar pe de altă parte ar fi mult mai atractivă plasarea banilor în depozite. Pe o perioadă de câteva trimestre scumpirea de credite duce la încetinirea activităţii economice şi acest lucru se reflectă în veniturile populaţiei şi noile angajări”, a spus Fala.
Expertul economic, Roman Chircă, crede că majorarea ratei de refinanţare a BNM este o decizie rezonabilă în condiţiile în care banca centrală nu a reuşit să reducă semnificativ dobânzile la credite.
„Majorarea de la 14,5% la 15,5% este o majorare nesemnificativă şi face parte dintr-un set de măsuri, pe de o parte pentru protecţia sistemului bancar, iar pe de altă parte pentru menţinerea cursului leu­lui. De altfel, asemenea măsuri au fost luate şi de Banca Naţională a Ucrainei şi Banca Centrală a Rusiei. Este o presiune masivă asupra leului pe fundalul reducerii exporturilor şi a remitenţelor şi atunci, în aşa situaţii, trebuie să alegi ce faci: împiedici creditarea, dar în schimb menţii cursul leului şi stabilitatea generală sau dai frâu liber şi lucrurile încep să deraieze”, e de părere Chircă.
El spune că ponderea creditelor oferite la PIB este de 27% sub orice nivel, ceea ce înseamnă că economia ţări noastre nu se creditează masiv de la bănci. Pentru comparaţie, economia SUA se creditează în proporţie de 200%, iar în UE – de 150%. Ceea ce înseamnă că instrumentul BNM nu va funcţiona eficient, însă creează un zid suplimentar pentru evitarea căderii leului.
Chircă afirmă că piaţa este tensionată artificial pentru că apar tot felul de comentarii negative. Da, este un fundal negativ privind creşterea economică. Lucrurile sunt rele, dar nu apocaliptice. Se creează un agiotaj şi o panică.
Expertul economic aduce exemplul anilor 2007-2008 când rata de bază era de 17,5%. „Până în 2009 rata de refinanţare în Republica Moldova era de 17,5%. Însă atunci când a venit Drăguţanu la BNM, cei de la bancă au avut iluzia că dacă vor reduce rata de refinanţare vor ieftini creditele or, acest lucru nu s-a întâmplat în proporţia dorită în condiţii­le în care s-au ciocnit cu depuneri mult mai mari decât potenţialul băncilor de a oferi credite, ceea ce a dus la o marjă foarte mare dintre rata la depozite şi rata la creditele oferite. Practic, acum, după mai multe experimente, BNM începe să revină în zona rezonabilă a ratei de refinanţare. Eu cred că încă există marjă de manevră de creştere, dacă se va agrava cursul leului”.
Chircă opinează că, deşi inflaţia oficia­lă este de 8,1%, în realitate ea este mult mai mare or, rata de refinanţare tinde să ajungă rata reală a inflaţiei. „Este pentru prima dată în ultimii doi-trei ani când BNM a luat o decizie rezonabilă şi corectă a băncii centrale”.

DOSAR

BNM a redus rata de bază la 3,5% anual, în aprilie anul trecut. Până atunci, BNM a redus aceeaşi rată la finele lunii februarie 2012 – de la 6,5 la 4,5 la sută. Majorarea ratei de refinanţare a început în decembrie anul trecut, când BNM a majorat-o la 4,5% ca urmare a presiunilor asupra leului şi a aşteptărilor inflaţio­niste mai mari. În şedinţa de săptămâna trecută, banca centrală a majorat rata de bază cu 1 p.p, la 15,5%, la creditele overnight cu 1,0 puncte procentuale, de la 17,5 până la 18,5 la sută anual, la depozitele overnight cu 1,0 puncte procentuale, de la 11,5 până la 12,5 la sută anual, iar norma rezervelor obligatorii cu 4 p.p, până la 26%. BNM îşi justifică măsura ca urmare a presiunilor de pe urma scumpirilor mai mari ca rezultat al activităţii economice slabe din ţările zonei euro şi recesiunea din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, care menţin riscurile de diminuare a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin canalul comerţului extern şi al remiterilor populaţiei, fapt ce poate influenţa ulterior evoluţia inflaţiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare.
„Deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaţioniste, care în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută. Se anticipează că inflaţia se va accelera în trimestrele următoare, inclusiv din cauza bazei joase din anul precedent”, mai spune banca centrală în decizia sa de majorarea a ratei de refinanţare.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.26 (596) din 1 iulie 2015