Timpul dedicat interacţiunii cu autorităţile de reglementare pentru companiile din Republica Moldova, s-a redus semnificativ în anul 2016, după un deceniu fără schimbări, aceasta este una din concluziile studiului Costul reglementării afacerilor 2016, prezentat de către Grupul Băncii Mondiale şi Guvernul Republicii Moldova. Antreprenorii cheltuiesc mai puţin timp pentru inspecţii, achitarea impozitelor, înregistrare, certificare.
Managerii companiilor au estimat că interacţiunea cu autorităţile le ia 7,9 la sută din timpul lor, faţă de 10-11 la sută anterior. Îmbunătăţirea s-a produs datorită reformei autorizaţiilor de comerţ, care a înlocuit autorizaţiile cu un sistem de notificare. Printre alţi factori ce au contribuit la această îmbunătăţire sunt raportarea fiscală electronică şi moratoriul asupra controalelor de stat, impus de Guvern în 2016.
“Înlocuirea autorizaţiilor de comerţ cu un sistem de notificare este un exemplu excelent al modului în care performanţa cadrului de reglementare poate fi îmbunătăţită timp de un singur an. Timpul necesar pentru înştiinţarea autorităţilor despre lansarea afacerii a fost redus de la 13 zile până la 5,7 zile. Sistemul electronic de evidenţă fiscală a contribuit la reducerea cu 30 la sută a timpului dedicat acestei raportări, iar moratoriul asupra controalelor a dus la reducerea la jumătate a numărului de controale per companie – două anual. Totuşi, moratoriul nu reprezintă o reformă durabilă şi trebuie folosit doar ocazional. Prin urmare, recomandăm insistent Guvernului să ofere prioritate reformei actelor permisive şi de control în 2017 pentru a asigura ireversibilitatea tendinţelor pozitive din 2016”, a declarat Alex Kremer, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova.
“Reforma cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător rămâne printre principalele reforme structurale care urmează să fie continuată în perioada de până în anul 2020”, a menţionat vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, în cadrul prezentării studiului. El a afirmat că rezultate pozitive au adus moratoriul instituit asupra controalelor, chiar dacă a fost o decizie radicală, eliminarea a 115 acte permisive din cele 400 în vigoare, crearea ghişeului unic. “În faza a doua, urmează să fie abrogate sau eliminate încă 150 de acte permisive”, a mai spus vicepremierul.
Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus, la rândul său, că raportarea fiscală electronică a îmbunătăţit percepţia companiilor asupra mediului de afaceri, ceea ce a permis agenţilor economici să-şi economisească substanţial timpul.
“Avem încă rezerve în privinţa comerţului transfrontalier, anume aceasta ne arată ultimul raport. Ministerul Finanţelor urmăreşte atent aceste schimbări şi îşi îndreaptă eforturile spre eliminarea obstacolelor. În primul rând, ne orientăm spre proceduri vamale simplificate pentru a diminua timpul de procesare a traficului transfrontalier, dar şi implementarea unor practici bune din UE”, a subliniat Octavian Armaşu. Ministrul a mai adăugat că acţiunile imediate ale instituţiei presupun îmbunătăţirea administrării fiscale şi reorganizarea Serviciului Fiscal cu începere din 1 aprilie 2017.
Totuşi, alţi indicatori aferenţi costurilor de reglementare a afacerilor prezintă tendinţe îngrijorătoare, se constată în raport.
Oamenii de afaceri reclamă justiţie selectivă, controale excesive, corupţie. Astfel, doar 13 la sută din managerii companiilor constată o îmbunătăţire reală a mediului de afaceri în 2016, 60 la sută nu constată nici o schimbare, în timp ce 27 la sută consideră că mediul de afaceri s-a înrăutăţit. Astfel de indicatori contradictorii sugerează că alţi factori „indirecţi” influenţează percepţiile comunităţii de afaceri asupra mediului de afaceri, factori care nu au fost captaţi de studiu.
Raportul scoate în evidenţă mai multe tendinţe îngrijorătoare, în opinia a doar 6 la sută din respondenţi companiile sunt tratate egal de lege. Ponderea lor s-a redus alarmant faţă de cifrele studiului precedent – 19 la sută din 2015. Alte 40 la sută consideră că sistemul juridic asigură doar parţial egalitatea companiilor.
Circa 40 la sută din respondenţi notează că legea este aplicată selectiv (faţă de 38 la sută în anul precedent), în funcţie de atitudinea persoanelor publice, şi alte 27 la sută (faţă de 23 la sută în anul precedent) sunt parţial de acord cu această afirmaţie. Autorităţile trebuie să atragă atenţie la aceste tendinţe îngrijorătoare, a atenţionat Tarik Sahovic reprezentant al Băncii Mondiale la Chişinău.
„Vedem că tot mai multe companii cred că legea este aplicată selectiv atunci când vine vorba despre controale. Este un lucru foarte rău. Aceasta înseamnă că mulţi vor alege să dea mită, decât să rişte şi vedem tot mai multe companii care plătesc mită. Sunt tendinţe îngrijorătoare”, a declarat Tarik Sahovic.
Reprezentanta Asociaţiei Businessului European, Mariana Ştefănescu, a menţionat că au fost cazuri când legislaţia a fost modificată fără a fi consultat mediul de afaceri, deşi aceste modificări s-au soldat cu o serie de costuri mai mari pentru business.
„În decembrie 2016 ne-am pomenit cu mai multe surprize într-o serie de legi referitoare la unele taxe, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Mediul de afaceri a fost şocat. Modificările au fost făcute fără discuţii publice, la discreţia unor deputaţi, iar oamenii de afaceri au fost doar informaţi că urmează să se supună unor noi reguli, fără mecanisme clare de aplicare”, a spus Mariana Ştefănescu.
Aproximativ 20 la sută din antreprenori s-au plâns de vizitele controlorilor în scopul luării de mită şi aproximativ 12 la sută consideră că au fost controlaţi şi intimidaţi în favoarea concurenţilor lor. Autorităţile trebuie să atragă atenţie la tendinţele depistate şi să ia masuri pentru a soluţiona aceste probleme. Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a menţionat în context că a fost adoptată o lege prin care a fost redus numărul instituţiilor de control.
“De la 66 de entităţi cu funcţii de control să ajungem la 13, plus 5 regulatori independenţi, vă daţi seama că a fost un efort mare. În prezent suntem la faza de implementare a acestei legi”, a declarat Octavian Calmîc.
Condiţiile de licenţiere nu s-au îmbunătăţit în 2016, însă s-a redus numărul licenţelor per companie. Totuşi, a crescut numărul respondenţilor care au făcut plăţi neoficiale în ceea ce priveşte licenţierea activităţii: 18 la sută faţă de 15 la sută în 2015.
“Ceea ce ne trage la fund este obţinerea autorizaţiilor pentru construcţii. Iar cel mai bine stăm la capitolul înregistrarea proprietăţilor şi la timpul necesar pentru plata impozitelor. Trebuie să menţionez că acest sondaj reflectă percepţia companiilor mari şi mijlocii. Percepţia cetăţeanului simplu şi a companiilor mici, în opinia mea, este mult mai negativă”, a comentat expertul de la IDIS “Viitorul”, Veaceslav Ioniţă.
Studiul “Cost of Doing Business 2016” este elaborat anual de către Grupul Băncii Mondiale şi analizează percepţia întreprinderilor referitor la mediul de business. Indicatorii studiului se referă la percepţia generală, procedurile de înregistrare a afacerilor, sistemul de plăţi, controalele, indicatorul de timp, soluţionarea litigiilor, certificarea bunurilor şi alţi factori relevanţi.
Vlad Bercu
