Constantin Beresteanu: „Majorarea repetată a accizelor este o măsură de politică fiscală bună, dar nu şi o strategie eficientă”

Importul de automobile este considerat unul dintre principalele impulsuri pentru dezvoltarea pieţei de leasing şi asigurări auto. Recent, pe acest segment s-au înregistrat unele modificări legislative. Despre repercusiunile pe care le au acestea asupra importului de automobile şi despre tendinţele actuale pe piaţa auto am dialogat cu Directorul Asociaţiei Importatorilor de Automobile Autorizaţi (AIAA), Constantin Beresteanu, doctor în economie.

– Vă rog să-mi spuneţi care este situaţia actuală în Republica Moldova pe piaţa de import a autoturismelor şi ce tendinţe există în domeniu?

– În linii generale, piaţa de import a automobilelor este marcată de o situaţie dificilă. Pe de o parte, înregistrăm vânzări tot mai reduse ale autoturismelor noi, pe de altă parte, asistăm la o majorare a accizelor la import. Mai există şi problema câtorva mii de automobile importate cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani, situaţie care nu a fost prevăzută de iniţiativa legislativă. Actualmente, legea permite introducerea şi scoaterea lor din ţară, însă până la 04.04.2011 nu prevedea termenul exact în care aceste automobile sunt obligate să părăsească RM. Astfel, cei care profită de lacuna în lege au reuşit să importe mai multe mii de unităţi, unele dintre acestea având termenul de exploatare de până la 25 de ani.

Aceste automobile nu sunt supuse controlului tehnic, deţinătorii lor nu achită taxele rutiere şi nu sunt procurate poliţe de asigurare obligatorie auto. Ultimul aspect are influenţă directă asupra securităţii traficului rutier. Vreau să remarc că în 2010 numărul persoanelor decedate în urma accidentelor rutiere din Moldova a fost de aproximativ 500 şi a rămas la nivelul anului 2002, deşi Ministerul Transporturilor a semnat un angajament la Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport privind reducerea acestui număr cu 50%, obligaţie care nu a fost respectată.

În acest an Republica Moldova a luat un alt angajament, similar cu cel precedent, cu denumirea „Deceniul de Acţiune pentru Siguranţa Rutieră 2011- 2020”. Din păcate, până în prezent, în acest an, indicatorul se menţine la acelaşi nivel.

– În toţi aceşti ani oare nu s-a format un club al oamenilor care preferă să-şi procure automobile noi?

– În ţară avem un număr destul de mare de oameni care dispun de bani suficienţi pentru a-şi procura automobile noi, de altfel, toţi cei care se respectă procedează astfel. De exemplu, în 2008 au fost cumpărate peste 12 mii de automobile noi, în 2009 – aproximativ 7 mii. Însă ritmul de creştere a vânzărilor înregistrat până la 2008, a fost estompat de criza economico-financiară. De asemenea, majorarea accizelor la import a avut o influenţă considerabilă, mai ales dacă se ia în calcul preţul majorat cu 3-7 mii de euro pentru automobilele procurate în ţară, comparativ cu preţul de pe piaţa externă.

Până la urmă, importatorii autorizaţi care activează de mai mult timp pe piaţa din republică, fac un compromis cu cumpărătorii şi le oferă acestora o reducere.

– În acest an, accizele urmează a fi iarăşi majorate?

– Într-adevăr, Guvernul a venit cu o astfel de iniţiativă. În opinia AIAA, pe de o parte, se doresc contribuţii cât mai semnificative la bugetul de stat, pe de altă parte vânzările de automobile scad odată cu majorarea accizelor.

– Care este volumul impozitelor din vânzările de automobile achitate la bugetul de stat în perioada 2008-2010?

– Datele oficiale indică o descreştere cu 70 mil. lei în 2010, comparativ cu anul 2009, ca rezultat al majorării accizelor la importul de automobile.

– Înţeleg că şi taxa OSAGO este un factor important. Se prevăd careva tendinţe de majorare sau diminuare a acesteia?

– Deocamdată, se discută la acest subiect. Sunt persoane care doresc o majorare a cotei, dar nu acest lucru e cel mai stringent acum. Oricum, suma este una mare, formată sub presiunea taxelor de asigurare şi a preţului majorat la carburanţi. Poziţia AIAA este una clară în această privinţă – avem preţuri nejustificate la carburanţi. În opinia noastră, preţul real nu ar trebui să depăşească 14 lei per litru de benzină şi motorină, dar nu 16-17 lei, cât e la ora actuală. Comparativ cu ţări precum Ucraina, Bulgaria, Belarus, media preţului de comercializare a carburanţilor pe piaţa din Republica Moldova este una destul de mare. În spaţiul CSI, cel mai mic preţ este în Kazahstan, urmat de Fedraţia Rusă şi Belarus. În ţara vecină, România, preţul este ceva mai mare, însă calculul se face după alte cerinţe.

– Ştiu că AIAA, de rând cu compania „Daac-Hermes” a insistat asupra distribuirii pe piaţa din R. Moldova a carburanţilor mai calitativi?

– Conform datelor prezentate de Serviciul de Standardizare şi Metrologie, calitatea carburanţilor s-a îmbunătăţit considerabil în ultima perioadă. Cu câţiva ani în urmă, chiar şi carburanţii deasel erau necalitativi. Am solicitat de mai multe ori să fie verificată calitatea carburanţilor comercializaţi la staţiile peco din ţară.

– Dar nu există riscul ca preţul mare al carburanţilor şi majorarea accizelor la importul automobilelor să diminueze calitatea carburanţilor?

– Nimeni nu-şi doreşte să procure carburanţi de o calitate dubioasă. Există şi un risc înalt pentru operatorii acestui segment, deoarece o calitate redusă a produsului ştirbeşte imaginea şi afectează grav veniturile. Să nu uităm că este vorba de milioane de lei, de aceea distribuitorii încearcă să nu admită importarea şi comercializarea carburanţilor necalitativi. Nu suntem siguri că rezultatele prezentate de Serviciul de Standartizare şi Metrologie ar fi exacte, însă admitem că ar putea exista uşoare devieri.

– Anterior, dealerii auto erau şi distribuitori pe piaţă, apoi s-a recurs la serviciile companiilor de leasing. S-a schimbat cumva situaţia?

– În linii mari, nu. Fiecare agent economic autorizat cu importul de automobile găseşte modalitatea de a vinde prin intermediul companiilor de leasing şi de sine stătător. Bineînţeles că ponderea o deţin vânzările directe, la preţ deplin. Dacă se negociază, un automobil poate fi cumpărat cu o reducere direct de la dealer şi achitat în decurs de un an, de exemplu.

– Se vehicula că concernul BMW ar fi intenţionat să-şi deschidă o linie proprie de leasing. Cât de funcţional ar fi un astfel de proiect?

– Se vând automobile în leasing, însă un număr mai mic. Sunt mai multe cauze. Dacă tendinţa economică de pe piaţa din Republica Moldova s-ar fi menţinut la nivelul anilor 2006-2008, proiectul BMW ar fi fost mai viabil. După criza economică însă, agenţii economici preferă să vândă automobile mai ieftine, dar cu achitare imediată. Sunt cazuri când cumpărătorul nu achită la timp factura pentru leasingul unui automobil scump, compania suportă pierderi şi este nevoită să apeleze la instanţa de judecată pentru a obţine banii.

Din cauza că creditele pentru leasing sunt mari, mulţi cumpărători se văd nevoiţi să întoarcă companiei automobilele. Ulterior, acestea sunt din nou expuse spre vânzare, dar la un preţ redus.

– Atunci când a fost negociată valoarea taxei OSAGO, s-a făcut referinţă şi la costurile fluctuante pentru piesele auto de schimb?

– Avem un acord cu Serviciul Vamal prin care acesta îşi ia angajamentul să întreprindă măsurile corespunzătoare care nu ar permite importul pieselor de schimb de către persoanele neautorizate. Cu toate acestea, pe piaţă sunt depistate piese auto de schimb la preţ de dumping. Se vând chiar şi piese pentru automobile BMW la preţuri de două ori mai mici decât cele operate de către importatorii autorizaţi. De aceea, deţinătorii de automobile preferă să cumpere piese la preţuri mici. Însă, doar importatorii autorizaţi oferă garanţii în ceea ce priveşte calitatea şi serviciile de schimbare a pieselor auto. Cei neautorizaţi nu vând şi nu fac schimb de piese pe garanţie.

– Dar şi preţul serviciilor oferite de importatorii autorizaţi este altul.

– Într-adevăr, preţul este mai mare. Dar aceşti agenţi economici au şi cheltuieli suplimentare – achită impozite şi salarii, ceea ce nu se întâmplă în cazul agenţilor neautorizaţi. Ultimii, pur şi simplu, nu-şi arată veniturile. Este complicat de a combate acest fenomen, chiar dacă am anunţat organele competente.

– Cu doi-trei ani în urmă, câteva companii, printre care BMW, Daac-Hermes etc. şi-au deschis la Chişinău mai multe centre de deservire auto. Aceste centre au fost deschise pentru creşterea veniturilor sau ele constituie o investiţie de viitor?

– Pentru dealeri este mult mai profitabilă deţinerea centrelor care prestează reparaţia şi deservirea tehnică, decât vânzările propriu-zise ale automobilelor. Prin 2006-2007, autorizaţia de funcţionare a centrelor de deservire auto era eliberată de Ministerul Transporturilor. Ulterior, procesul numit „Ghilotina” a scutit prestatorii de obligaţiunea de a deţine autorizaţie. În prezent, persistă un haos. Fiecare doritor poate deschide un astfel de centru sau un punct de reparaţie a automobilelor şi nu întâmpină nici un obstacol, respectiv, nu se oferă calitate şi nu sunt îndeplinite standardele în vigoare. Considerăm oportună implicarea Guvernului şi a Ministerului Transporturilor în soluţionarea problemei.

Ghenadie Tudoreanu
Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.30 (399) din 27 iulie 2011