Evoluţia comerţului exterior încetineşte. După creşterile de la început de an, în ultimele luni livrările de mărfuri pe pieţele externe au intrat pe minus. Biroul Naţional de Statistică (BNS) anunţă că în luna august Republica Moldova a exportat cu 6,4 la sută mai puţine mărfuri decât în iulie şi în scădere cu 5,8 la sută comparativ cu luna august 2018.
După trei ani consecutivi, când exporturile au fost în expansiune, după căderea dramatică din 2015, când livrările de mărfuri moldoveneşti pe pieţele externe s-au diminuat cu 15,9 la sută, la sfârşitul anului 2019 traiectoria s-a inversat.
Ultimii zece ani au fost poate unii dintre cei mai zbuciumaţi pentru comerţul exterior din perioada de după anul 2000, când după o cădere bruscă urma o revenire, care dura un an-doi, apoi din nou în declin. A urmat perioada recuperării din perioada 2016–2018.
Şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii, care se aşteaptă la o creştere a exporturilor cu 8,1 la sută în acest an, iar a importurilor cu 6,2 la sută, constată în ultima sa prognoză că evoluţia comerţului exterior încetineşte.
Pe minus au fost şi importurile, care în luna august s-au diminuat cu 6,9 la sută faţă de luna anterioară şi cu 3,4 la sută în raport cu august 2018.
Ultimele evoluţii au „tras înapoi” şi indicatorii pe opt luni. În ianuarie-august 2019, exporturile de mărfuri au totalizat 1787,6 milioane de dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul precedent cu 2,0 la sută. Iar importurile de mărfuri au constituit, în aceeaşi perioadă, 3770,7 milioane de dolari SUA, volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2018 cu 1,8 la sută.
Temperarea creşterii economiei mondiale şi a volumului comerţului internaţional vor conduce la ritmuri de creştere mai modeste a volumului exporturilor şi importurilor. În plus, diminuările de preţuri la produsele petroliere şi materie primă estimate de FMI pentru anii 2019–2020 vor micşora valoarea unitară a indicatorilor comerţului exterior, se constată în ultima analiză de prognoză.
Totuşi, „va continua promovarea intensă a exporturilor pe pieţele tradiţionale, dar şi penetrarea pieţelor noi de desfacere. Investiţiile vor contribui la creşterea nivelului de tehnologizare a întreprinderilor, cu efect asupra producerii mărfurilor mai competitive şi livrarea acestora pe pieţele externe”.
La estimarea evoluţiei exporturilor s-a luat în calcul şi ipoteza unui an agricol relativ favorabil, livrarea în exterior a stocurilor de produse agricole din anul 2018. Un alt factor este dezvoltarea Zonelor Economice Libere, precum şi creşterea numărului de noi rezidenţi, care va stimula în continuare expansiunea sectorului automotive, orientat spre pieţele externe. La fel ca în anii precedenţi, producţia industrială generată de această ramură va influenţa creşterea exporturilor de maşini şi aparate electrice.
Ponderea producţiei agroalimentare în total export rămâne destul de însemnată. Respectiv, evoluţiile din sectorul agricol şi ale industriei alimentare au o influenţă semnificativă asupra exportului. În anii 2010–2018 se observă o strânsă dependenţă între evoluţia exportului şi a producţiei agricole. Respectiv, şi în anii 2019–2022, această corelaţie va persista.
Cea mai mare influenţă asupra creşterii exporturilor, fie şi modestă cum este, în opt luni ale anului a avut-o exportul de maşini şi echipamente pentru transport, care a avut o pondere de 24,8 la sută din total exporturi, dar şi de produse alimentare şi animale vii care au reprezentat 22,3 la sută în total exporturi şi articolele manufacturate diverse – 21,6 la sută.
Structura exporturilor s-a schimbat, deşi cele trei componente au rămas dominante şi în 2019, la fel ca în 2018, când ierarhia a fost alta, articolele manufacturate diverse fiind pe prima poziţie cu o pondere de 23,6 la sută, urmate de produsele alimentare şi animale vii cu 22 la sută şi exportul de maşini şi echipamente pentru transport care au avut o pondere de 21 la sută.
Printre factorii care vor conduce la majorarea importului se enumeră importul de materie primă necesară pentru producţia în creştere destinată pieţelor externe, majorarea consumului privat din contul diminuării impozitelor şi majorărilor salariale, şi creşterea investiţiilor, care presupun importul de utilaje şi echipamente într-un volum mai mare, consideră Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
În direcţie inversă (negativ), importurile vor fi influenţate de deprecierea monedei naţionale, care descurajează importurile şi favorizează exporturile şi temperarea creşterii remitenţelor (BNM prognozează o creştere de numai 3-4% în anul 2019), reieşind din ipoteza că situaţia economică în Federaţia Rusă şi unele ţări din Europa, unde muncesc o bună parte din conaţionalii noştri, nu se va îmbunătăţi esenţial în perioada de prognoză.
Structura importurilor a rămas, în opt luni 2019, aceeaşi ca şi în ianuarie-august anul trecut. Ponderea cea mai mare în importuri o au maşinile şi echipamentele pentru transport, respectiv 24,3 la sută, cifră comparabilă cu cea din anul trecut, după care urmează mărfurile manufacturate, clasificate mai ales după materia primă (19,6 la sută), combustibilii (15,5 la sută) şi produsele alimentare şi animalele vii (10,1 la sută).
România şi-a consolidat poziţia de principala piaţă de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, după o creştere de 4,0 la sută în nouă luni ale anului 2019. Peste 43 la sută din mărfurile moldoveneşti exportate în ţările Uniunii Europene ajung pe piaţa românească, potrivit datelor BNS.
Republica Moldova a exportat în România în ianuarie-august 2019 mărfuri în valoare de 507,9 milioane de dolari SUA, livrările de mărfuri moldoveneşti pe piaţa UE ridicându-se la 1 miliard 173,9 milioane de dolari.
Datele BNS arată că trei ţări-membre ale Uniunii Europene – România, Italia şi Germania – ocupă primele trei poziţii în TOP-5 pieţe de destinaţie a mărfurilor din Republica Moldova. Ponderea celor trei ţări în totalul exporturilor moldoveneşti se cifrează la 47,7 la sută.
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 14,6% (în ianuarie-august 2018 – 15,8%), ce corespunde unei valori de 261,6 milioane dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 5,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Vlad Bercu
