„Sectorul financiar nebancar necesită o reglementare şi supraveghere adecvată ritmului său dinamic de dezvoltare” – este declaraţia făcută de Iurie Filip, membrul Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii. În cadrul evenimentului, reprezentanţii CNPF au elucidat subtilităţile proiectului Legii privind organizaţiile financiare nebancare.
Proiectul respectiv este prima intervenţie pe piaţa financiară nebancară moldovenească şi presupune eliminarea dificultăţilor de ordin juridic din activitatea organizaţiilor prestatoare de aceste servicii. Or, legislaţia actuală operează cu două noţiuni care se referă la transferul de finanţe pe o anumită perioadă cu o dobândă – împrumutul şi creditul bancar. În acelaşi timp, Codul Civil presupune doar noţiunea de credit bancar, restul tranzacţiilor fiind clasificate drept împrumuturi. „Faptul că este reglementată noţiunea de împrumut şi, concomitent, stipulate restricţii – împrumutul poate fi acordat fără dobândă sau cu o dobândă rezonabilă, acesta fiind un impediment legal pentru organizaţiile financiare nebancare, atunci când acestea încearcă să acorde împrumuturi cu o dobândă comparabilă sau echivalentă cu cea a băncilor comerciale”, explică Iurie Filip.
Filip susţine că termenul de „dobândă rezonabilă” este interpretabil şi există cazuri în care beneficiarii de împrumuturi cer instanţei de judecată să stabilească limita dobânzii rezonabile. În această situaţie, recalcularea se face în funcţie de rata de refinanţare a BNM sau rata inflaţiei.
Noile modificări includ noţiunea de credit nebancar, care repetă noţiunea de credit bancar, dar se răsfrâng asupra organizaţiilor financiare nebancare, noţiunea de împrumut însă, nu este eliminată şi permite tuturor persoanelor fizice şi juridice să acorde surse financiare cu titlu de împrumut.
Astfel, conform proiectului de lege, microcreditul reprezintă un credit acordat persoanei fizice sau juridice, valoarea soldului căruia este de până la 120 mii lei. Limita acestei valori a fost stabilită în cadrul Studiului de fezabilitate privind supravegherea organizaţiilor de microfinanţare, elaborat cu suportul Băncii Mondiale.
„Valoarea maximă a microcreditului a fost stabilită cu scopul de a facilita atât accesul persoanelor dezavantajate, cât şi al întreprinderilor mici şi mijlocii la resursele financiare. De asemenea, este un mod de a minimiza riscul de supraîndatorare al beneficiarilor care poate apărea din tendinţa organizaţiilor de a acorda credite cât mai mari pentru a-şi diminua costurile operaţionale”, a spus Alina Cebotariov, director Direcţia generală plasamente colective şi microfinanţare CNPF.
Creşterea sectorului a avut loc graţie politicilor de atragere a clienţilor şi, anume, datorită acordării creditelor în condiţii mai puţin exigente decât de către bănci. Pe de altă parte, organizaţiile deseori îşi permit o atitudine neloială faţă de consumatorii de credite, din cauza lipsei de informare a acestora şi de faptul că nu pătrunde esenţa contractului care poate ascunde plăţi suplimentare. Conform datelor CNPF, organizaţiile de microfinanţare au acordat în 2010 împrumuturi în valoare de aproximativ 2 mld lei, media unui împrumut fiind de aproximativ 50 mii lei.
Potrivit specialiştilor, lipsa reglementării şi supravegherii sectorului de microfinanţare şi leasing prezintă dezavantaje esenţiale legate de iminenţa concurenţei neloiale, a abuzurilor din partea operatorilor întâmplători şi a inechităţii contractuale.
Iurie Filip afirmă că simpla monitorizare a activităţii sectorului financiar nebancar, aşa cum este în prezent, nu este suficientă, o reglementare şi supraveghere moderată fiind foarte necesară pentru stabilitatea pieţei şi protecţia eficientă a consumatorilor.
„Deşi jucătorii pieţei au fost, iniţial, rezervaţi în ceea ce priveşte acest proiect, în final s-a ajuns la ideea că este nevoie de o instituţie care să gestioneze piaţa şi să impună reguli transparente şi egale pentru toţi”, a menţionat Filip, precizând că comportamentul neloial al unor jucători afectează imaginea pieţei în ansamblu.
Menţionăm că actualmente, CNPF nu deţine pârghiile necesare pentru a solicita informaţia desfăşurată privind activitatea instituţiilor financiare nebancare. Conform proiectului de lege, CNPF va ţine un Registru de stat al organizaţiilor financiare nebancare, iar prezentarea rapoartelor se va efectua trimestrial. CNPF urmează să elaboreze şi un Regulament de dezvăluire a informaţiei cu privire la activitatea participanţilor pieţei financiare nebancare.
În scopul protejării beneficiarilor de servicii ai organizaţiilor de microfinanţare împotriva practicilor neloiale sau înşelătoare, autoritatea de supraveghere va fi în drept să stabilească cerinţe faţă de informaţiile şi practicile preliminare încheierii contractului de împrumut, drepturile şi informaţiile privind contractele de împrumut, modul de calcul şi dezvăluire a dobânzii anuale efective.
Un risc sesizat pe piaţa financiară nebancară îl constituie atragerea depozitelor de la populaţie. Prevederile legii existente sunt ambiguie şi interpretabile, şi ca rezultat, potrivit Alinei Cebotariov, s-au înregistrat încercări de cvasi-depozite. Atragerea depozitelor de la persoanele fizice (exceptând organizaţiile de economii şi împrumut care sunt reglementate de o lege separată) şi încheierea contractelor de plasare a investiţiilor sunt activităţi interzise pentru acest sector conform proiectului discutat. Însă organizaţiile financiare nebancare vor putea atrage surse financiare de la fondatorii proprii, investitori sau sub formă de credite bancare.
Alte cerinţe prudenţiale se rezumă la stabilirea ratei maxime de îndatorare pe piaţa internă, precum şi cerinţe faţă de calcularea şi constituirea provizioanelor.
„Standardizarea regulilor de constituire a provizioanelor va asigura o analiză şi constatare fidelă a performanţelor organizaţiilor de microfinanţare şi sănătăţii financiare a întregului sector. Din aceste provizioane vom putea stabili rata împrumuturilor delicvente pe piaţă, dar şi riscurile implicite în sector ce au o influenţă la nivel macroeconomic. Până acum, organizaţiile de microfinanţare îşi stabileau individual provizioanele, reieşind din politicile lor interne”, le-a spus jurnaliştilor Alina Cebotariov.
O cerinţă strictă pentru jucătorii pieţei financiare nebancare este stabilirea capitalului social minim în funcţie de genul de activitate. Conform documentului, capitalul social minim pentru desfăşurarea activităţii de microcreditare va constituii 60 mii lei, pentru activitatea de acordare a creditelor nebancare – 120 mii lei, iar pentru activitatea de acordare a creditelor ipotecare şi de leasing financiar – 240 mii lei. Legea presupune un an pentru conformarea la capitalul dat. Conform estimărilor, 80% dintre organizaţiile prezente astăzi pe piaţă deja corespund acestor cerinţe faţă de capitalul social minim.
Mesajul transmis de către CNPF este că se doreşte elaborarea şi funcţionarea unei legi-exprese şi fără interpretări pentru toţi jucătorii. „Cu cât mai intens se va dezvolta acest sector, cu atât mai mult se va implica în economia ţării, iar statul va fi mai atent la necesităţile acestuia. În acelaşi timp, nu poţi impune reglementări dure unui sector care activează din banii proprii sau atraşi de la investitori calificaţi. Reglementările şi supravegherea nu trebuie, în nici un caz, să limiteze funcţionalitatea acestor organizaţii”, este de părere Iurie Filip.
Lilia Platon
