Recent, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a elaborat Strategia de dezvoltare pentru anii 2013-2017. Creşterea numărului de asiguraţi, dar şi a calităţii serviciilor medicale prestate, cât şi dezvoltarea instituţională durabilă sunt doar câteva dintre obiectivele acestui document strategic.
“Pană acum nu a existat un document strategic de dezvoltare instituţională a CNAM, care să stabilească misiunea şi viziunea CNAM, dar şi alţi indicatori, precum performanţele şi relaţiile cu alte instituţii ale statului. E un document esenţial şi pentru toţi pacienţii şi asiguraţii care au acces la serviciile medicale în RM. Ne dorim ca prin implementarea strategiei, să fie soluţionate o serie de probleme cu care se confruntă actualul sistem de sănătate”, a declarat Mircea Buga, directorul CNAM, în cadrul unei mese rotunde.
Documentul de o importanţă strategică pentru sistemul de finanţare în sănătate prevede o nouă viziune asupra sistemului de Asigurare Obligatorie de Asistenţă Medicală (AOAM). La baza elaborării strategiei se află mai mulţi indicatori obiectivi, dar printre cei mai importanţi sunt calitatea şi eficienţa serviciilor medicale prestate, care nu sunt la nivelul aşteptărilor beneficiarilor sistemului AOAM. Experţii care au participat la elaborarea strategiei susţin că şi alocaţiile anuale pentru sănătate (aproximativ 100 euro per capita) sunt încă foarte mici pentru a fi considerate suficiente în contextul reformării sistemului de sănătate şi sporirii cerinţelor populaţiei faţă de acest sistem.
Strategia propune soluţionarea mai multor probleme. În primul rând, este vorba de acoperirea universală a populaţiei cu servicii medicale de bază, reieşind din faptul că 20% din cetăţenii ţării încă sunt neasiguraţi. Expertul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Jarno Habicht, a menţionat că cele 14 categorii de asiguraţi, acoperite de Guvern, vor fi revizuite şi se va pune accent pe condiţii cât mai acceptabile pentru asiguraţi, în aşa fel încât numărul lor să crească. Jarno Habicht s-a referit la importanţa documentului în condiţiile în care statul are nevoie de “un fond de asigurări perfect şi eficient”. “Noi vom încerca să-i interesăm pe cei 20% dintre cetăţenii rămaşi să participe la sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală”, a remarcat Habicht.
Contribuţiile achitate de către angajatorii şi angajaţii asiguraţi la fondul CNAM au crescut doar în prima jumătate a anului 2012 cu 76 mil. lei, constituind circa 819 mil. lei. Totuşi, ponderea asiguraţilor rămâne a fi de 80%, chiar dacă a crescut cu aproape 35% numărul persoanelor care-şi procură individual o poliţă de asigurare medicală.
În al doilea rând, se doreşte o mai bună protecţie a drepturilor persoanelor asigurate. „Fondurile cresc, dar calitatea asistenţei medicale, corupţia din sistem, plăţile neformale rămân probleme constante. Este important să trecem la o etapă nouă, la asistenţa medicală calitativă, pentru ca pacienţii să fie mulţumiţi”, a spus Mircea Buga. Documentul va conţine măsuri de lichidare a plăţilor informale în instituţiile medicale şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor.
Urmează consolidarea CNAM ca instrument financiar care vine să susţină reformele din ţară. „Viziunea CNAM ţine de consolidarea principalului instrument de finanţare a sistemului de sănătate prin eficientizarea managementului organizaţional intern şi prin promovarea consecventă a politicilor Guvernului în domeniu. Astfel, în strategie este analizată noua misiune a CNAM care prevede asigurarea calităţii serviciilor medicale, protecţia financiară a beneficiarilor sistemului AOAM”, a menţionat Mircea Buga.
Preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Vladimir Hotineanu, a opinat că în actualul sistem de sănătate trebuie soluţionate şi finalizate măsurile de îmbunătăţire a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medicale. „Sistemul asistenţei primare este cel mai important, iar dotarea lui cu tehnică performantă asigură şi calitatea serviciilor prestate”, consideră Hotineanu. Dumnealui a atenţionat şi asupra faptului că din anul 2014 Fondul Global nu va mai acorda susţinere financiară pentru tratamentul bolnavilor HIV/SIDA şi TBC. “Noi trebuie să răspundem la întrebările: Cum vom finanţa combaterea tuberculozei? Cum vom acoperi nevoile de tratament ale bolnavilor de SIDA, maladie existentă de mulţi în ţara noastră? Numărul cazurilor de acest fel a depăşit cifra de 6 mii”, a declarat Hotineanu.
Înainte ca strategia instituţională a CNAM să fie finisată, se discută despre introducerea unui cont personal al asiguratului, astfel încât cei care nu utilizează serviciile medicale pe parcursul unui an să aibă posibilitatea să folosească mai apoi o parte din propriile contribuţii. Este vorba despre 15-25% din suma contribuţiilor care urmau să se acumuleze pe contul personal al asiguratului. Deocamdată, contul personal al asiguratului este un proiect care urmează a fi revăzut. De altfel, ca şi posibilele riscuri ale sistemului de asigurări. Unul dintre suţinătorii acestei idei, parlamentara Valentina Stratan, precizează: “Nu se renunţă la iniţiativă, dar nici nu se doreşte implementarea ei numai de dragul implementării. Contul personal al asiguratului trebuie să fie viabil şi să nu prejudicieze sistemul naţional de asigurări în medicină, care se conduce după principiul solidarităţii. Totuşi, statistica arată că 54% din asistenţă sunt acoperite de stat, iar restul, 46%, sunt plătite de cetăţean, care are dreptul să ceară calitate”.
Întrebată dacă nu e mai simplu să fie permisă liberalizarea pieţei de asigurări în medicină, în aşa fel încât asiguratul să-şi aleagă singur instituţia şi serviciile medicale de care are nevoie, Stratan a spus: “Nimeni nu interzice fondurile private sau facultative de asigurări, dar dacă liberalizăm acest domeniu, riscăm să distrugem întreg sistemul de sănătate. Mai întâi trebuie să avem o stabilitate economică, să creştem atractivitatea şi să introducem noi metode de stimulare a principiului de asigurare”.
În contextul dezvoltării sistemului de asigurări în medicină, a fost aprobat şi proiectul Legii fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM) pentru anul 2013, care prevede majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 3,8% şi respectiv, cu 4,9%, comparativ cu anul curent de gestiune. Astfel, pentru anul 2013 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă procentuală rămâne la nivelul ultimilor trei ani, în mărime de 7%. Potrivit proiectului, suma procentuală este repartizată egal a câte 3,5% pentru angajator şi angajat. În lista categoriilor care achită prima în formă procentuală sunt incluşi angajatorii, angajaţii, unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, persoanele fizice, notarii privaţi şi avocaţii care plătesc persoanelor fizice ori în folosul lor alte recompense, persoanele fizice care primesc alte recompense. Totodată, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de sumă fixă pentru anul 2013 va fi echivalentă primei din contribuţie procentuală din salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.
În proiectul Legii fondurilor AOAM pentru anul 2013, se indică faptul că reducerea de 50% va fi păstrată pe un termen de 3 luni de la aprobarea acesteia, precum şi reducerea de 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă cu prelungirea termenului de achitare a primelor de asigurare până la recoltarea roadei. În viziunea celor care au elaborat documentul, practica aplicării acestei înlesniri are un impact pozitiv asupra protecţiei financiare a categoriilor de populaţie cu venituri mici şi gradului sporit de acoperire a populaţiei cu asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Pe de altă parte, şi transferurile din bugetul de stat în fondurile AOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate pentru care Guvernul are calitatea de asigurat nu vor fi mai mici de 12,1% din totalul cheltuielilor bugetare de bază.
Lilia Platon
