Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) a lansat în săptămâna trecută Cartea Albă 2017 elaborată de către experţii companiilor-membre FIA. Publicaţia este la a cincia ediţie, prima fiind publicată în anul 2005.
“Singurul domeniu de interes al FIA în Moldova, de la înfiinţarea asociaţiei, a fost şi este formarea condiţiilor civilizate pentru dezvoltarea activităţilor antreprenoriale în particular şi a economiei naţionale în ansamblu. În acest context, un instrument important în sporirea eficienţei acestui proces a devenit platforma de discuţii FIA – Cartea Albă”, a menţionat preşedintele FIA, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei moldo-germane Südzucker Moldova Alexander Koss.
“Cadrul normativ în domeniul fiscal este supus unor amendamente frecvente. În anul 2017 au fost aprobate şi au intrat în vigoare o serie de îmbunătăţiri ale unor aspecte problematice, care au fost prezentate în ediţia precedentă a Cărţii Albe şi care aliniază legislaţia fiscală a Republicii Moldova la cele mai bune practici internaţionale. Şi anume: implementarea în legislaţia fiscală a conceptului de „soluţie fiscală individuală anticipată”, ameliorarea reportării pierderilor fiscale în viitor şi, de asemenea, modificări ce ţin de perioada fiscală privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”, se menţionează în publicaţia din acest an.
Totodată, continuă să persiste o serie de subiecte, care necesită a fi revizuite şi îmbunătăţite pentru crearea unui mediu investiţional mai atractiv. Investitorii străini afirmă că întâmpină o serie de dificultăţi în a-şi dezvolta afacerile pe termen lung în Republica Moldova. Oamenii de afaceri străini spun că îşi doresc o concurenţă loială, amendarea legislaţiei muncii, dar şi o revizuire a legislaţiei funciare.
Pe de altă parte, autorităţile spun că muncesc la aceste recomandări şi că o parte dintre ele se regăsesc în iniţiativele legislative.
“În ultimii ani, mediul de afaceri s-a confruntat cu un număr impunător de modificări ale legislaţiei fiscale şi vamale, fiind astfel supus provocării de a-şi ajusta/adapta strategiile de business, dar şi incertitudinii privind planificarea activităţii pe termen lung”, se constată în Cartea Albă. Şi asta în condiţiile în care, afirmă oamenii de afaceri străini, este “un factor determinant în atragerea investiţiilor în economie”. La moment, “nu există norme juridice clare în Codul fiscal care să stabilească legea aplicabilă în cazul modificării legislaţiei fiscale”.
Ce propun investitorii străini? Ei notează că ar trebui să fie exclusă practica de modificare frecventă a Codului fiscal şi a Codului vamal, dar excluderea situaţiilor în care modificările la legislaţia fiscală intră în vigoare imediat după publicarea acestora au un efect retroactiv.
Oamenii de afaceri străini, în special cei care au afaceri în domeniul telefoniei mobile, spun că îşi doresc, de asemenea, o concurenţă loială şi extinderea pieţei de desfacere şi în regiunea transnistreană.
FIA propune scutirea de impozitare a dividendelor achitate către companiile rezidente în statele membre UE; prelungirea valabilităţii certificatului de rezidenţă fiscală; corelarea termenilor utilizaţi în legislaţia fiscală cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară („SIRF”) şi noile Standarde Naţionale de Contabilitate („SNC”). Diminuarea contribuţiilor plătite de angajator şi majorarea proporţională a contribuţiilor individuale ale salariaţilor care va asigura posibilitatea redirecţionării acestora către 12 fonduri private de pensii, este o altă propunere a oamenilor de afaceri străini.
Autorii publicaţiei mai pledează pentru stabilirea scutirii personale anuale la nivelul minimului de existenţă, stabilirea plafonului de aplicare a cotei de 7% a impozitului pe venit pentru suma ce nu depăşeşte valoarea anuală a salariului mediu lunar prognozat pe economie sau stabilirea unei cote unice de 15% a impozitului pe venitul persoanei fizice/întreprinzătorului individual indiferent de mărimea venitului.
Reprezentanţii mediului de afaceri propun să fie elaborat şi adoptat un nou Cod al muncii, cu antrenarea părţilor cointeresate şi a experţilor internaţionali, cu suportul partenerilor de dezvoltare. “Accentul urmează a fi pus pe contractul individual de muncă, fiind un act juridic bilateral, semnat benevol şi care reglementează relaţiile de muncă”, se menţionează în Cartea Albă. FIA salută iniţiativa Guvernului referitoare la amendările actualului cod în baza propunerilor parvenite de la mediul de afaceri, însă constată că prevederile Codului muncii sunt rigide şi sunt considerate arhaice.
Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se propune să fie stabilită o perioadă de probă de 6 luni, faţă de 3 luni cât prevede legislaţia în vigoare. Totodată, oamenii de afaceri străini propun să fie anulate restricţiile referitoare la cazurile pentru care se permite aplicarea perioadei de probă pentru persoanele angajate prin concurs. În cazul demisiei angajatului, investitorii cer amendarea Codului muncii în sensul că persoana care a depus cerere poate să şi-o retragă doar cu acordul angajatorului.
Un alt subiect sensibil pentru antreprenorii străini care investesc în Republica Moldova sunt practicile anticoncurenţiale. Legislaţia concurenţei a fost elaborată şi aprobată în formatul unui dialog deschis şi productiv, la care au participat experţii companiilor-membre FIA. “În prezent, în Republica Moldova este în vigoare şi se aplică legislaţia concurenţială care este pe deplin aliniată la normele europene riguroase. Cu toate acestea, rămân nesoluţionate subiecte din anumite domenii precum sectorul bancar, telecomunicaţii, asigurări etc., care necesită atenţia şi implicarea statului pentru a asigura respectarea condiţiilor concurenţiale”, consideră membrii Asociaţiei Investitorilor Străini.
Oamenii de afaceri străini constată condiţii de concurenţă neloială privind comercializarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova şi anume pe segmentul transnistrean. La fel, FIA propune să fie introduse reglementări pentru furnizorii de servicii Viber, Skype “egale cu cele ale operatorilor telecom pentru crearea unui mediu concurenţial echitabil pentru toţi furnizorii de astfel de servicii, ceea ce ar însemna înregistrarea pe teritoriul Republicii Moldova ca agenţi economici supuşi impunerii fiscale”.
O altă propunere este de a pune în condiţii egale persoanele fizice şi juridice, la creditare. Legislaţia fiscală defavorizează persoanele fizice faţă de cele juridice. Conform art. 25 din Codul fiscal, persoanelor juridice li se permite deducerea cheltuielilor legate de plata dobânzilor pentru credite, ceea ce micşorează baza impozabilă, pe când pentru persoanele fizice nu există o asemenea prevedere.
FIA acuză imixtiunea statului în relaţiile contractuale ale comercianţilor şi la formarea preţurilor în piaţă.
Legislaţia funciară din Republica Moldova limitează accesul şi interesul oamenilor de afaceri străini de a investi bani în agricultură. Una dintre problemele frecvente întâlnite de investitorii străini se referă la faptul că, luând în arendă terenuri agricole, aceştia investesc sume mari de bani, ca peste un an sau doi, proprietarul pământului să rezilieze contractul înainte de termen. În acest context, în Cartea Albă din 2017 a fost introdus un nou capitol – Subiecte Funciare, în care se propune revizuirea legislaţiei funciare pentru a spori gradul de protecţie a investiţiilor existente, precum şi de a atrage noi investiţii în agricultură în condiţii echitabile şi egale pentru investitorii locali şi străini.
Astfel se sugerează ca, în cazul în care contractul de arendă este reziliat înainte de termen, la cererea proprietarului terenului, acesta va restitui investiţiile efectuate de către arendator. De asemenea, investitorii străini recomandă şi consideră raţională modificarea legislaţiei cu privire la preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parţial.
Cartea Albă este un document cu titlu de recomandare şi descrie un plan de acţiuni concret pentru ameliorarea climatului investiţional din Republica Moldova.
Vlad Bercu
