Leul a intrat pe scădere la începutul lunii aprilie. În doar 19 zile, moneda naţională a pierdut în valoare 3,7 la sută în raport cu euro şi 3,45 la sută în raport cu dolarul SUA.
După mai mult de un an de stabilitate pe piaţa valutară, leul se „clatină”. Deşi o depreciere de 4 la sută, mai ales în ajun de sărbători, nu ar trebui să ne îngrijoreze, deprecierea relativ bruscă a monedei naţionale provoacă mai multe întrebări. Ce se întâmplă cu leul? Cum se explică această depreciere? Care sunt factorii care au provocat-o? Pe unii îi îngrijorează că leul a trecut „pragul psihologic” de 20 lei pentru un euro. Care „prag psihologic”? În 2018, la aceeaşi dată, 19 aprilie, cursul leu-euro era şi mai mare, de 20,3159, acum e egal cu 20,1545. Altceva e că leul a pierdut teren în faţa dolarului, în 2018 cursul era de 16,4219 lei pentru un dolar, iar la 19 aprilie 2019 a fost de 17,9087 lei pentru un dolar.
Unii analişti explică această evoluţie a cursului prin cererea sezonieră sporită sau incertitudinea politică legată de formarea majorităţii parlamentare şi a Guvernului. Mai mulţi economişti sunt de părerea că deprecierea leului va continua. Agenţia „Infotag” face referire la dealeri care se arată surprinşi de faptul că Banca Naţională a Moldovei (BNM) procură uneori valută la un curs mai înalt decât cel de piaţă. Şi apropiatele sărbători „îşi spun cuvântul” în cumpărările sau vânzările de valută. BNM vine cu explicaţiile sale.
Banca Naţională a Moldovei anunţă că, în pofida deprecierii relative a leului în raport cu euro, „nu există premise pentru situaţii de criză pe piaţa valutară, existând decalaje minore între cererea şi oferta de valută străină”. Principalii operatori de pe piaţă manifestă calm şi activează în regim normal, mai precizează banca centrală.
BNM menţionează că, în ultimul timp, pe pieţele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere faţă de dolarul SUA, pe fondul unor evoluţii favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 euro pentru un dolar SUA până la nivelul de 1,1300 euro pentru un dolar, iar această dinamică explică deprecierea leului în raport cu euro. Banca Centrală apreciază tendinţa de depreciere a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA (circa 48 bani) pe piaţa valutară internă drept una „moderată”.
BNM reiterează că nu prognozează sau ţinteşte dinamica leului, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, însă va continua să monitorizeze şi evoluţia pieţei valutare interne. Banca Naţională dispune de suficiente pârghii pentru a influenţa piaţa valutară, implicit de rezerve valutare adecvate (4,7 luni de import), pentru a asigura o reacţie promptă, la necesitate.
Economistul Veaceslav Ioniţă scrie pe pagina sa de Facebook că deocamdată, nu putem vorbi despre un „şoc valutar”, care a fost înregistrat doar de două ori în istoria Republicii Moldova, în anii 1998–1999, dar şi în anul 2015. Ceea ce se produce pe piaţa valutară acum este un „stres valutar”. Însă, adaugă el, variaţiile zilnice ale cursului valutar, înregistrate în perioada 1-17 aprilie 2019, sunt de cinci ori mai mari decât media din ultimii trei ani.
De fapt, „deprecierea bruscă” este principalul motiv de iritare în societate, consideră Ioniţă. La o oscilaţie de 1,5-2 la sută lunar, populaţia de obicei nici nu reacţionează, iar o depreciere de 1 la sută lunar nici nu se face observată.
„Vreau să cred că în spatele acestei deprecieri stau doar factori obiectivi. Cel mai evident factor este creşterea cererii de valută care nu este acoperită cu ofertă. Până în februarie, deficitul de valută a constituit 250 milioane de dolari SUA. Din acest motiv a şi intervenit BNM, pentru a nu permite deprecierea bruscă a valutei. Costurile intervenţiei se ridică la 216 milioane de dolari. Astfel, rezervele valutare ale ţării s-au redus de la 3,04 miliarde la 2,82 de miliarde dolari SUA”, a constatat economistul.
În opinia lui Veaceslav Ioniţă, „BNM trebuie să gestioneze cu prudenţă acest proces, pentru a nu permite aprecieri/deprecieri bruşte ale leului moldovenesc. Până atunci aşteptăm cu nerăbdare sărbătorile de Paşti, când creşte puternic oferta de valută ceea ce trebuie să calmeze piaţa valutară”.
Economistul Sveatoslav Mihalache explică deprecierea leului care, în opinia lui, va continua prin contextul politic negativ şi anume incertitudinea politică ce a cuprins ţara după alegerile parlamentare şi posibilitatea unor alegeri anticipate. La fel contează şi creşterea preţurilor de import la resursele energetice şi anume la gazul natural cu 26 la sută, dar şi o posibilă accelerare a ratei inflaţiei.
Dacă nu ar fi fost această depreciere într-un timp relativ scurt, ar fi vorba de „o simplă fluctuaţie a monedei naţionale”.
Directorul de Program „Sectorul financiar-bancar” al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup, Sergiu Gaibu, a declarat pentru MOLDPRES că sunt două cauze care au dus la deprecierea monedei naţionale, reducerea remitenţelor şi creşterea deficitului balanţei comerciale. Nu în ultimul rând „au influenţat negativ balanţa comercială măsurile populiste preelectorale care au stimulat consumul, care la rândul său este acoperit preponderent din importuri”.
„BNM la moment are pârghii suficiente de intervenţie, dar este important ca noul guvern să ia măsuri printate spre dezvoltarea producţiei şi exportului şi temperarea politicilor populiste”, mai spune Gaibu.
Pe de altă parte, directorul Institutului Economiei de Piaţă, Roman Chircă, a declarat pentru presă că se creează o panică exagerată în jurul deprecierii leului care s-a înregistrat în ultimele zile, iar speculanţii pieţei valutare ar fi în aşteptarea unor asemenea agitaţii. Expertul economic spune că această creştere este o fluctuaţie puţin mai alertă decât cea obişnuită. Potrivit lui, există anumite premise cum ar fi cererea sporită de valută, dar şi incertitudinea politică din Republica Moldova.
„Cred că în continuare leul se va deprecia faţă de monedele principale, dar sunt fluctuaţii minime, nici pe departe o fluctuaţie semnificativă”, mai menţionează Chircă.
Expertul economic Sveatoslav Mihalache este de părere că în următoarele două-trei luni nivelul de rezistenţă (cursul probabil al monedei naţionale – n.r) ar putea să se afle la cota de 17,90 lei moldoveneşti pentru un dolar SUA, în trimestrul trei – 18,40, iar în trimestrul patru al acestui an – 18,70 lei pentru un dolar.
În ultimii trei ani, leul a avut o tendinţă clară de apreciere coborând, potrivit datelor Ministerului Economiei şi Infrastructurii, de la 19,98 lei pentru un dolar SUA, la sfârşitul anului 2016, la 17,1 lei – la finele anului 2017 şi, respectiv, 16,65 lei pentru un dolar – la sfârşitul anului 2018. Ministerul Economiei prognozează un curs de 17,56 lei pentru un dolar la finele anului 2019, 18,32 lei – în 2020 şi 18,54 lei pentru un dolar la sfârşitul anului 2021.
Vremuri mult mai dificile nu par să vină. Deşi perpetuarea incertitudinilor legate de formarea majorităţii parlamentare şi a Guvernului, eventuale alegeri parlamentare anticipate vor compromite acordul cu FMI şi finanţarea macro-financiară de 100 milioane de euro din partea UE, agreată încă în iulie 2017, ambele finanţări fiind îngheţate în anul trecut, ar putea să aibă efecte negative. În aceste condiţii, moneda naţională ar putea să se deprecieze în continuare.
P.S. După douăzeci de zile din luna aprilie în care leul s-a depreciat în raport cu dolarul SUA şi euro, la începutul săptămânii curente, moneda naţională a început să recupereze încet poziţiile pierdute, cursul leu/dolar a coborât de la 17.9087, la 21 aprilie, până la 17.8848 la 23 aprilie, iar cotaţia leu/euro s-a diminuat de la 20.1545 la 20.1195. Zilele următoare vor arăta dacă este vorba de o inversare a tendinţei sau doar o simplă fluctuaţie.
Vlad Bercu
