De la începutul anului curent, deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul american a fost de peste aproape 16,90% ajungând la cotaţia de 15,39 lei pe 15 decembrie, iar faţă de moneda euro deprecierea a fost de 4,90% şi a atins nivelul de 19,17 lei. Experţii susţin că deprecierea leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă va aduce scumpiri în cel mai apropiat timp.
„Pe parcursul anului 2015, nivelul inflaţiei va rămâne în proximitatea ţintei BNM, de 5% (+/- 1,5 p. p.) în virtutea cererii interne şi externe plăpânde şi a faptului că economia va rămâne sub nivelul său potenţial. Presiunile dezinflaţioniste vor fi determinate şi de alţi factori suplimentari: diminuarea preţurilor la carburanţi şi produse alimentare în regiune, menţinerea restricţiilor comerciale la exportul spre Federaţia Rusă, deprecierea rublei ruseşti şi, respectiv, reducerea puterii de cumpărare a familiilor migranţilor care lucrează în această ţară”, susţine Centrul analitic Expert Grup.
Totuşi, există o serie de riscuri inflaţioniste generate de deprecierea monedei naţionale şi, drept rezultat, eventualele ajustări ale tarifelor la serviciile comunale. În următoarele 6-12 luni, presiunile de depreciere a monedei naţionale se vor menţine pe fundalul restricţiilor comerciale aplicate de Federaţia Rusă, a politicii monetare şi valutare relaxate, a deprecierii rublei ruseşti şi creşterii lente a remitenţelor. Pe termen mediu şi lung, stabilizarea cursului va depinde de capacitatea producătorilor autohtoni de a valorifica oportunităţile de export şi investiţii ale Acordului de Asociere cu UE, precum şi de a se orienta spre pieţe alternative de export.
În urma publicării de către Biroul Naţional de Statistică a Indicelui Preţurilor de Consum, BNM anticipă în anul 2015 majorarea preţurilor reglementate. “În contextul unei deprecieri a monedei naţionale, mai semnificative decât valoarea utilizată la stabilirea tarifelor pentru serviciile reglementate, în anul 2015 există un risc pronunţat ca acestea să fie revizuite în direcţia majorării serviciilor reglementate”, afirma BNM.
În condiţiile majorării preţurilor reglementate (gaze şi energie electrică) acest lucru ar putea determina majorarea preţurilor la mărfurile şi produsele moldoveneşti, ceea ce ar putea duce la necompetitivitatea produselor autohtone faţă de cele de import.
Ba mai mult, BNM, în condiţiile aşteptărilor inflaţioniste, a majorat şi rata de refinanţare până la 4,5% faţă de 3,5%, anual. Datele aferente ratei inflaţiei pentru luna noiembrie 2014 denotă premise importante pentru înregistrarea unei abateri pozitive faţă de prognoza inflaţiei pentru trimestrul IV, 2014. Astfel, nivelul inflaţiei anuale de 4,8 la sută din lunile octombrie şi noiembrie este cu 0,6 puncte procentuale superior valorii prognozate în Raportul asupra inflaţiei nr. 4, 2014, din cauza creşterii peste aşteptări a preţurilor la produsele alimentare şi a inflaţiei de bază ca urmare a deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi euro.
„Pe parcursul ultimelor trei luni ale anului curent se atestă o depreciere mai accentuată a leului moldovenesc faţă de moneda unică europeană şi dolarul SUA, cauzată de diminuarea ofertei nete de valută străină pe piaţa internă, precum şi de factori psihologici care au o influenţă importantă asupra situaţiei de pe piaţa valutară. Nervozitatea pe piaţa valutară a fost alimentată, într-o oarecare măsură, şi de decizia Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la instituirea administrării speciale la Banca de Economii şi Banca Socială. Aceste condiţii au determinat formarea unor anticipări şi percepţii negative cu privire la evoluţia ulterioară a cursului de schimb al leului moldovenesc şi a inflaţiei”, susţine Banca Naţională a Moldovei în decizia de politică monetară de săptămâna trecută.
Totodată, Banca Centrală susţine că accentuarea riscurilor proinflaţioniste cere o reacţie preventivă din partea politicii monetare. În condiţiile actuale este necesară înăsprirea graduală a politicii monetare, pentru a combate presiunile proinflaţioniste din partea preţurilor reglementate şi deprecierii monedei naţionale.
În urma majorării ratei de bază cu un punct procentual, experţii nu exclud şi majorarea ratelor la credite şi depozite şi acest lucru ar putea avea loc în cel mai scurt timp în condiţiile în care bancherii reacţionează mult mai rapid la majorarea ratei de bază faţă de reducerea acesteia.
BNM a majorat rata de bază, însă a lăsat neschimbată norma rezervelor obligatorii din baza de calcul, la 14%. Cel puţin potrivit experţilor, Banca centrală ar fi trebuit să majoreze şi norma rezervelor pentru absorbirea surplusului de lei din piaţă, ceea ce ar genera şi aprecierea leului moldovenesc faţă de valutele de referinţă.
În acelaşi timp, Expert Grup susţine că, având în vedere faptul că în 2015 creşterea economică urmează să fie ceva mai rapidă decât în 2014, precum şi aşteptările inflaţioniste înalte generate de deprecierea monedei naţionale, BNM ar trebui să ia în considerare o retragere graduală a caracterului acomodativ al politicii monetare. Aceasta implică ajustarea ratei de bază de la nivelul actual de 3,5% la nivelul ţintei inflaţiei de 5,0%, până la finele anului 2015. În rezultat, va fi asigurată o ancorare mai eficientă a aşteptărilor inflaţioniste în intervalul ţintit şi, în acelaşi timp, BNM va dispune de mai mult spaţiu de manevră în cazul unor eventuale şocuri economice negative.
Utilizarea politicii valutare în scopuri de politică monetară este motivată în condiţiile încetinirii creşterii economice şi a incertitudinii, atunci când instrumentele tradiţionale de politică monetară au efecte de transmisie foarte lente. Prin urmare, deprecierea controlată a monedei naţionale în contextul persistenţei presiunilor dezinflaţioniste şi a reducerii exporturilor este justificată pe termen scurt. Însă, BNM trebuie să se orienteze spre obiectivul strategic de a spori eficienţa instrumentelor de bază de politică monetară (în special, rata de refinanţare).
Deşi este determinată de încetinirea activităţii economice, de reducerea influxurilor de valută în ţară, precum şi de variaţiile la bursele internaţionale, volatilitatea excesivă a cursului de schimb valutar din ultimul timp prezintă, totuşi, anumite semne de îngrijorare. Având în vedere dimensiunea mică a pieţei în paralel cu prezenţa în economie a unor agenţi economici mari care pot influenţa cu uşurinţă cursul valutar, BNM ar trebui să intervină mai activ în prevenirea şi combaterea eventualelor atacuri speculative asupra monedei naţionale. Aceasta ar putea viza: coordonarea cu principalii importatori şi exportatori din ţară a planurilor de procurare şi vânzare de valută în volume semnificative: desfăşurarea acţiunilor de prevenire a potenţialilor atacuri speculative concertate asupra monedei naţionale, inclusiv cu suportul altor instituţii relevante (ex: Serviciul de Informaţii şi Securitate, Consiliul Concurenţei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare etc.), penalizarea mai drastică a atacurilor speculative asupra monedei naţionale.
Victor URSU
