Recent, un studiu prezentat de IDIS „Viitorul” ce are în vizor noile modificări ale Codului Fiscal operate în acest an, a stârnit îngrijorări în rândul publicului larg. Modificările privind estimarea indirectă a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice urmăresc combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit expertului economic al IDIS „Viitorul” Gheorghe Costandachi, noile modificări vor încuraja moldovenii care se eschivează de la plata impozitelor să continue această practică. Şi asta deoarece aşa-numita metodă indirectă de impozitare va afecta moldovenii care lucrează peste hotare. Şi anume, în momentul în care vor efectua transferuri băneşti. Gheorghe Costandachi este de părere că persoanele care primesc bani de peste hotare vor avea dificultăţi atunci când vor trebui să dovedească provenienţa legală a banilor, fiind nevoiţi să prezinte Fiscului o mulţime de acte pentru ca mijloacele venite din afară să nu fie impozitate.
„Dacă modificările vor deveni funcţionale, aşa cum sunt ele, în următorii ani vom asista la reducerea remitenţelor de peste hotare, or, noi suntem foarte inventivi şi vom inventa mecanisme de ocolire legală a transmiterii remitenţelor, astfel, brusc, în aceşti ani se va reduce şi consumul. Respectiv, lanţul de valori se va reduce şi iarăşi au de pierdut statul şi bugetul de stat”, crede Costandachi.
În opinia lui Costandachi, noile prevederi introduse în Codul Fiscal sunt imperfecte, conţin multe confuzii şi lasă loc de interpretări pentru că multe dintre prevederi se contrazic. Acesta consideră că, în cazul aplicării depline a noilor prevederi, în următorii ani remitenţele se vor reduce cu mai mult de jumătate. Asta deoarece persoanele vor fi nevoite fie să achite impozit de 18% din sumă, fie să demonstreze gradul de rudenie cu cel de la care a primit banii. Astfel, opinează expertul, cei plecaţi vor identifica alte metode de transmitere a remitenţelor.
De cealaltă parte, reprezentantul Inspectoratului Fiscal de Stat, Eduard Mîrzac, dezminte această informaţie, precizând că nu sunt impozitate transferurile care vin de peste hotare până la gradul trei de rudenie şi de afinitate. “Legea nu este îndreptată împotriva persoanelor cărora le vor fi transmise sume de 500 de euro, ci persoanelor cărora le vor fi transmise sume de 50 de mii de euro”, afirmă funcţionarul.
Însă, în cazul în care persoanele fizice care în decursul unui an fiscal au cheltuieli individuale ce depăşesc suma de 500 de mii, devin subiectul estimării prin metode indirecte. Ceea ce ar însemna că va trebui să prezinte numeroase documente pentru a demonstra provenienţa actelor.
“Legea este o pârghie de conformare benevolă a persoanelor cu venituri mari, pentru ca să le declare şi să achite impozitele şi nicidecum nu va afecta persoanele cu venituri mici, pentru asta existând suficiente filtre. Sperăm că legea va majora numărul oficial al milionarilor în ţară şi, respectiv, vor creşte impozitele achitate la stat”, a explicat Eduard Mîrzac.
Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe, precizează că metoda indirectă de impozitare este una nouă pentru ţara noastră şi face un pic de lumină în acest domeniu. “Atunci când am elaborat această metodă indirectă, care nu este politică fiscală, ci o chestiune de administrare fiscală, am mers pe ideea că toţi trebuie să-şi achite impozitul. Pot să vă spun că avem un grup mic de oameni foarte bogaţi în ţară care se eschivează de la achitarea impozitelor. Şi atunci am decis că din moment ce nu putem să-i “prindem” la capitolul venituri, hai să-i “prindem” la capitolul cheltuieli şi să le punem nişte întrebări elementare în privinţa cheltuielilor efectuate de ei”, susţine Ioniţă.
Astfel, Inspectoratul Fiscal nu va avea în vizor persoanele a căror diferenţă dintre ceea ce declară că au câştigat şi au cheltuit efectiv, este mai mică de 300 de mii de lei anual. Prin urmare, persoanele care au cheltuieli mai mici de 300 mii de lei pot sta liniştite. Inspectoratul va lua la întrebări doar persoanele care efectuează cheltuieli mari de această sumă fără a declara venituri.
O altă confuzie, evidenţiată în studiul IDIS “Viitorul”, se referă la cazurile când inspectorii fiscali au suspiciunea că unele persoane fizice sunt susţinute financiar de peste hotare. În acest caz, inspectorul IFPS (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) are dreptul să facă un control la domiciliu, cu consimţământul proprietarului. În caz contrar, inspectorul IFPS poate cere o hotărâre judecătorească pentru a efectua percheziţia la domiciliu. Nu sunt, de asemenea, prevederi în cazul în care inspectorul fiscal însoţit de un agent al poliţiei intră forţat în locuinţă, în timp ce proprietarul nu este prezent la domiciliu. Modificările operate nu prevăd foarte clar, conform căror articole vor fi alese metodele şi forma de control a persoanelor fizice. „Inspectorii fiscali vor putea intra forţat în locuinţa subiectului selectat pentru a fi controlat, chiar dacă domiciliul în care locuieşte nu îi aparţine. Concluzia vine din conţinutul articolului 226, alineatul 17, care stabileşte drepturi nelimitate pentru inspectorii fiscali. Nu se stipulează nicăieri în Codul Fiscal mecanismul de intrare forţată, în cazul în care subiectul selectat pentru controlul fiscal la domicili nu permite intrarea”, precizează Costandachi.
Aceste modificări legislative au fost votate în parlament anul trecut. Sistemul de monitorizare indirectă a cheltuielilor urmează să fie completat şi îmbunătăţit pe parcursul următorilor cinci ani.
Şi reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în R. Moldova, Tokhir Mirzoev, a salutat aceste discuţii, chiar dacă pe alocuri a ridicat semene de întrebare. Oficialul este de părere că aceste dezbateri sunt importante pentru ca populaţia să cunoască care ar putea fi riscurile. “Deşi înţeleg îngrijorările, cred că nu este chiar corect să presupunem automat că autorităţile vor încerca să aplice noile prevederi în defavoarea cetăţeanului şi să se folosească de toate lacunele în propriul beneficiu. Sunt ferm convins că autorităţile vor ţine cont de propuneri şi vor efectua modificările de rigoare pentru că într-adevăr, nu este corect să vedem persoane ce duc o viaţa luxoasă fără a-şi declara veniturile şi a achita impozitele, în timp ce persoanele cu venituri mici îşi achită conştiincios impozitele”, a precizat reprezentantul FMI în R. Moldova.
Conform unui studiu publicat în 2011 de către IDIS, eschivarea de la plata impozitelor şi contribuţiilor din salarii în R. Moldova a constituit aproximativ 13,232 miliarde de lei. Această cifră alcătuieşte 78% din fondul anual de salarii pe ţară, sau 22% din PIB-ul anului respectiv. Conform rating-ului celor mai simple şi comode sisteme fiscale, din 183 de economii participante, R. Moldova se plasează pe locul 109, fiind depăşită de ţări precum Afganistan şi Etiopia. Toate acestea se petrec din cauza sistemului ineficient de reglementări, lipsei unui mecanism clar şi transparent de proceduri şi standarde.
Cristina MIRON
