Preţurile mari ale locuinţelor îi determină pe mulţi dintre moldoveni să apeleze la creditele ipotecare. Deşi iniţial par mai accesibile, în urma calculării taxelor şi a comisioanelor care, uneori, pot fi trecute cu vederea, atât de bănci, cât şi de clienţii neinformaţi, cei din urmă se pomenesc că au de plătit mai mult decât se aşteptau. Toate din cauza lipsei de transparenţă a băncilor, dar şi a ratelor flotante care se modifică periodic pe durata creditării. Astfel, deşi ratele unui credit ipotecar variază între 12 şi 18 la sută, după calcularea comisioanelor pot depăşi 25% din suma împrumutată. De vină, spun experţii, sunt piaţa ipotecară slab dezvoltată şi veniturile mici ale populaţiei. Deci, înainte de a semna un contract de creditare, ar fi indicat să consultaţi un economist sau un jurist.
Inflaţia relativ înaltă în comparaţie cu alte ţări, modul de finanţare a creditelor şi, în general, situaţia economică a Republicii Moldova sunt factori care influenţează costurile creditelor ipotecare, explică Alexandru Fala, cercetător ştiinţific la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistici, expert asociat IDIS „Viitorul”.
”De obicei, sunt solicitate credite pe termen lung, iar acestea sunt acordate de bănci din mijloace atrase de bancă, fie de pe piaţa de capital, fie din împrumuturi de la alte bănci. Aşa cum băncile noastre nu dispun de lichidităţi suficiente, pentru a se proteja de anumite riscuri, rata dobânzii este mare”, explică analistul economic Alexandru Fala. Acesta recomandă solicitanţilor de credite să citească cu atenţie prevederile stipulate în contract înainte de a-l semna şi să se intereseze cu privire la toate taxele şi comisioanele percepute de bănci. ”Într-adevăr, aceste comisioane ajung să fie mari pentru că băncile au profit din aceste comisioane. Astfel, persoanele care împrumută, trebuie să fie foarte atente. În cazurile în care situaţia este exagerată, consumatorul poate atenţiona Banca Naţională, dar şi Protecţia Consumatorilor”.
Al doilea aspect important este să vă asiguraţi că dispuneţi de cel puţin 30% din costul locuinţei. Şi asta pentru că cele mai multe bănci oferă credite în valoare de 70 la sută, uneori doar 50% din valoarea imobilului, altfel, banca este în drept să vă refuze solicitarea, dacă nu întruniţi toate condiţiile cerute. Nu întotdeauna băncile vor oferi întreaga sumă pe care aţi solicitat-o. Pentru a-şi asigura un grad de protecţie, reprezentanţii băncilor vor cere să le prezentaţi veniturile pe ultimele 6-12 luni şi vor decide, în urma unor calcule, ce sumă vă pot oferi. Astfel, familiile cu venituri mici, sub 3 mii de lei, de exemplu, nu vor putea accesa un credit ipotecar pentru o locuinţă cu două camere, care pe piaţa din Chişinău poate depăşi 30 de mii de euro. În acest caz, trebuie să demonstraţi că dispuneţi de venituri de peste 20 mii de lei. Venitul poate să îi aparţină fie întregii familii, fie unui singur membru al familiei. Veniturile se referă atât la salarii, cât şi la transferuri de peste hotare etc. Însă, o condiţie importantă este să demonstraţi că aveţi o vechime în muncă pe teritoriul Republicii Moldova de cel puţin un an.
Băncile oferă credite pe termene diferite – de 7 ani, 10,15, până la 20 de ani. Însă, nu întotdeauna o perioadă mai îndelungată de creditare este şi una mai ieftină, având în vedere comisioanele care variază de la 0,5 până la 2% lunar. Pentru a alege un credit convenabil, orientaţi-vă după ratele dobânzilor. Acestea variază de la 13 la 18 la sută anual.
În afară de rata lunară pe care o veţi achita la bancă, veţi fi nevoiţi să scoateţi din buzunar şi sume suplimentare pentru achitarea comisioanelor. Acestea variază de la bancă la bancă, dar cele mai multe bănci percep un comision de 1% din suma creditată o dată pe an, plus 1% din suma redusă, din sold. Alte exemple de comisioane pot fi: comisionul pentru primirea şi examinarea cererii de credit – circa 2% din sumă (se achită concomitent cu examinarea cererii de acordare a creditului); comisionul administrativ – peste 1% din soldul datoriei la credit (se achită anual, începând din anul al doilea de utilizare a creditului); comisionul pentru rezervarea resurselor la contractul de credit – 1% anual din suma creditului neasimilat (se achită lunar); comisionul pentru restructurizarea contractului de credit – circa 1,5% din suma soldului datoriei de credit (se achită concomitent în ziua semnării acordului adiţional pentru restructurizarea contractului de credit); comisionul pentru schimbarea condiţiilor contractului de credit – până la 1,5% din suma soldului creditului. Un comision important este şi cel pentru achitarea înainte de termen a creditului – 1,5% din suma creditului rambursat până la scadenţă. Sau cel de anulare a creditului – poate ajunge şi până la 2% din suma creditului anulat (se achită în ziua anulării creditului).
”Există comisioane despre care clientul află după ce semnează contractul. Aceste comisioane depind de politica internă a fiecărei bănci. Important ar fi ca băncile să avertizeze clienţii în legătură cu acestea. Din păcate, cetăţenii nu sunt informaţi, iar lipsa unor reguli transparente privind modul de calcul al dobânzii, în special al celei flotante, duce la situaţii când consumatorii de credit nu cunosc care va fi suma finală pe care vor trebui s-o achite pentru creditul respectiv”, este de părere Alexandru Fala.
Ofertele băncilor pot fi găsite pe paginile lor de internet, dar cel mai indicat ar fi să mergeţi la bancă pentru a discuta direct cu persoanele responsabile.
Şi nu uitaţi că împrumuturile bancare se acordă în lei, echivalentul EURO, conform cursului BNM la data încheierii contractului de credit.
De regulă, fiecare bancă are propria politică internă care stabileşte comisioanele, ratele dobânzii, condiţiile de creditare şi actele solicitate. Totuşi, cele mai importante documente cerute de reprezentanţii băncilor sunt următoarele: buletin de identitate; carnet de muncă; certificat privind salariul; extras din registrul bunurilor imobile; certificat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional.
Cele mai multe bănci solicită şi oferirea unui gaj din partea solicitanţilor. De obicei, este pusă în gaj chiar locuinţa ce urmează a fi procurată.
Cu toate acestea, analiştii sunt optimişti şi estimeaza că în anii următori creditele ipotecare se vor mai ieftini, deoarece pe piaţă este o cerere mare de locuinţe.
Diana Lungu
