Proiectul Legii bugetului de stat a fost aprobat de Guvern şi a ajuns pe masa parlamentarilor. Documentul a obţinut jirul cabinetului de miniştri în scurt timp după încheierea misiunii Fondului Monetar Internaţional. Totul este pus la punct. Cifrele nevralgice, mai ales cele ce ţin de cheltuieli sociale, sunt convenite cu creditorii externi. Legislatorii, la fel ca şi mulţi experţi, vor reproşa Ministerului Finanţelor că documentul nu a fost dezbătut public, în măsura în care s-ar fi dorit, chiar şi pe site-ul Guvernului documentul a fost plasat cu câteva ore înainte de şedinţă.
Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018 este construit pe o creştere economică de 3 la sută, deşi iniţial se anticipa un avans de 3,5 la sută, însă după discuţiile cu experţii FMI ţinta a fost schimbată. La elaborarea principalului document financiar s-a luat în calcul o inflaţie medie anuală de 4,3 la sută, un curs de schimb de 17,68 lei pentru un dolar SUA, o majorare a exporturilor de 8 la sută şi o sporire a importurilor de 6 la sută.
„Avem o atitudine prudenţială şi cred că potenţialul nostru este mai mare, luând în calcul ceea ce s-a întâmplat anul acesta. Realitatea a fost mult mai pozitivă şi optimistă decât previziunile noastre”, a spus premierul Pavel Filip.
Este poate pentru prima oară când autorităţile sunt atât de prudente în estimări. Este vorba, probabil, chiar de o subestimare. „Există un potenţial mai mare de creştere economică”, a declarat Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor.
Estimările pentru bugetul public naţional pentru anul 2018 prevăd o creştere a veniturilor şi cheltuielilor de aproximativ 7,8 la sută şi, respectiv, 8,2 la sută faţă de anul precedent, la un deficit de 2,9 la sută faţă de Produsul Intern Brut, faţă de 2,8 la sută în 2017. Veniturile globale ale bugetului public naţional se estimează în sumă de aproximativ 56,9 miliarde de lei, iar cheltuielile de 61,7 miliarde de lei.
Volumul total al deficitului îi revine totalmente bugetului de stat, celelalte bugete componente ale bugetului public naţional fiind în echilibru. Din anul 2018 se prevede implementarea regulii bugetar-fiscale stipulate în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale din 25 iulie 2014, care impune ca deficitul bugetului public naţional, excluzând granturile, să nu depăşească 2,5 la sută din PIB. Totodată, în situaţia în care există surse reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale finanţate din surse externe, se permite depăşirea nivelului-limită al deficitului bugetului public naţional.
Astfel, deficitul bugetului public naţional, cu excepţia granturilor, va constitui 7 miliarde 543,9 milioane de lei, sau 4,7 la sută din PIB. Utilizarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale finanţate din surse externe, constituie 3 miliarde 540 milioane de lei sau 2,2 la sută în PIB, sumă ce constituie investiţiile capitale, finanţate din surse externe (proiectele finanţate din surse externe).
Bugetul pentru anul 2018, la fel ca şi cele din anii precedenţi, are un caracter social pronunţat, o mare parte din totalul cheltuielilor publice vor merge spre domeniul social, însă pentru prima dată sunt prevăzute şi sume investiţionale importante.
Astfel, cei mai mulţi bani publici, respectiv 33,9 la sută, vor merge la protecţia socială. Pentru învăţământ vor fi repartizate 16,9 la sută din resursele publice, pentru sănătate 12,9 la sută din cheltuielile totale, ca pondere în PIB la nivelul anului 2017 sau relativ cu o mică diminuare la categoria cheltuielilor pentru educaţie. Cheltuielile de ordin economic vor reprezenta 12,8 la sută din cheltuielile publice.
Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat constituie 36,6 miliarde de lei, în creştere cu 8,4 la sută faţă de bugetul de stat rectificat pentru anul 2017. Majorarea veniturilor se datorează, în principal, sporirii încasărilor din impozite şi taxe, care se vor ridica la 87,5 la sută din totalul veniturilor la bugetul de stat şi intrărilor de granturi. Acestea din urmă se vor ridica la 2,8 miliarde de lei anul viitor, cu 1,6 miliarde de lei mai mult decât în anul curent. Conform acordurilor încheiate cu donatorii externi, intrările din granturi la bugetul de stat se prevăd în sumă de 2 miliarde 830,0 milioane de lei, ceea ce, în raport cu veniturile totale reprezintă 7,7 la sută. Această sumă include granturi pentru susţinerea bugetului în sumă de 2 miliarde 189,2 milioane de lei (echivalentul a 105,2 milioane de euro), granturi pentru finanţarea proiectelor din surse externe – 640,8 milioane de lei (echivalentul a 39,4 milioane de dolari SUA).
Pentru anul 2018, principalul donator va fi Comisia Europeană, din contul căreia vor fi valorificate mijloace financiare în sumă totală de 2 miliarde 460,0 milioane de lei (echivalentul a 118,2 milioane de euro) ceea ce reprezintă o pondere de 86,9 la sută din totalul intrărilor de granturi externe. Guvernul a semnat acordul de macrofinanţare în sumă de 100 milioane de euro, asta însă nu înseamnă şi o acordare imediată a banilor. Republica Moldova mai are de realizat unele condiţii care vor deschide finanţarea.
Cheltuielile bugetului de stat se cifrează la 41,3 miliarde de lei, în creştere de 9,3 la sută faţă de bugetul de stat rectificat pentru 2017. Cheltuielile se vor mări pe fondul majorărilor salariale planificate, a creşterii nivelului pensiilor, a realizării altor măsuri în domeniul protecţiei sociale şi în cel al educaţiei. Cele mai esenţiale majorări de alocaţii se atestă la grupele: servicii în domeniul economiei – cu 25,3 la sută, protecţie socială – cu 11,3 la sută, învăţământ – cu 7,3 la sută, ocrotirea sănătăţii – cu 11,7 la sută.
Totodată, vor fi asigurate financiar programele actuale de cheltuieli precum: Fondul rutier (1,7 miliarde de lei, inclusiv transferuri bugetelor locale), Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural (900 milioane de lei), Fondul naţional de dezvoltare regională (200 milioane de lei), Fondul de eficienţă energetică (50 milioane de lei).
Proiectul bugetului pentru anul 2018 prevede majorarea considerabilă a componentei investiţionale. Astfel, anul viitor vor derula 54 de proiecte finanţate din surse externe, pentru implementarea lor fiind alocate 4,3 miliarde de lei, de două ori mai mult decât în anul curent. Cele mai importante dintre acestea vizează dezvoltarea infrastructurii drumurilor, a agriculturii competitive, precum şi asigurarea cu ambulanţe.
Deficitul bugetului de stat este estimat la 4,7 miliarde de lei. Acesta va fi finanţat din surse externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar şi implementarea proiectelor finanţate din surse externe, în proporţie de 76,7 la sută) şi surse interne (inclusiv mijloace din privatizarea patrimoniului public şi din vânzarea activelor băncilor aflate în proces de lichidare).
În anul 2018, creditorul Guvernului va fi Banca Mondială, prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare şi Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care vor acorda împrumuturi în valoare echivalentă cu 111,5 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din intrările de împrumuturi de stat externe. 41,1 la sută din împrumuturile de la Banca Mondială vor fi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe, iar 58,9 la sută – susţinerii bugetului. Banca Mondială va sprijini financiar politicile de dezvoltare, reforma învăţământului, modernizarea sectorului sănătăţii, ameliorarea competitivităţii şi reforma sectorului asigurării sociale.
Ministerul Finanţelor aşteaptă de la Comisia Europeană o asistenţă macrofinanciară în sumă echivalentă cu 70,62 milioane de dolari, de la Banca Europeană de Investiţii o finanţare echivalentă cu 111,0 milioane de dolari, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – echivalentul a 83,4 milioane de dolari SUA, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – echivalentul a 25,2 milioane de dolari.
Totodată, în anul 2018 se prevede finanţarea acordată sub formă de împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional în sumă echivalentă cu 26,6 milioane de dolari.
Soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2018 nu va depăşi 61,7 miliarde de lei, în creştere 4,36 miliarde de lei faţă de 31 decembrie 2017. Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2018 se va încadra în valoarea de 38,6 la sută, situându-se la acelaşi nivel faţă de cel aprobat (precizat) pentru acest an. Potrivit proiectului de buget, la sfârşitul anului 2018, datoria de stat internă nu va depăşi 23,8 miliarde de lei, iar cea externă 37,8 miliarde lei (echivalentul a 2115,6 milioane de dolari).
Pentru anul 2019, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 11,1 la sută, iar în 2020 acesta va creşte cu 11,6 la sută şi va constitui 76 miliarde 483,2 milioane de lei sau 40,2 la sută ca pondere în PIB.
Vlad Bercu
