Recolta din anul 2019 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent. Deşi condiţiile agrometeorologice din toamna anului precedent şi de la începutul acestui an nu au conturat până în prezent precondiţii nefavorabile pentru recolta din anul curent, evoluţiile în cadrul sectorului respectiv şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare din anul 2019 pe piaţa internă continuă să fie marcate de incertitudine, potrivit declaraţiei din cadrul prezentării Raportului asupra inflaţiei a guvernatorului BNM, Octavian Armaşu.
Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt într-o mare măsură afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente şi de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi comercializării acestora în punctele de comercializare din ţară.
În acelaşi timp, guvernatorul BNM a precizat că există incertitudini cu privire la momentul şi magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază unele ajustării importante de tarife la anumite servicii în a doua jumătate a anului 2019, ca urmare a preţurilor mai mari pentru resursele energetice, dar şi a devierilor financiare în sectoarele în care preţurile şi tarifele sunt reglementate. Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere.
“Evoluţiile economiei mondiale au un efect nemijlocit şi asupra Republicii Moldova prin modificarea condiţiilor economice a principalelor parteneri economici şi tensiunilor între principalele forţe economice mondiale. Temperarea economiei mondiale va afecta şi economia naţională, dar stabilizarea cotaţiilor petroliere va exclude fluctuaţii majore ale preţurilor la combustibili pe plan intern”, a mai spus Armaşu.
Lichiditatea excesivă în sistemul bancar a înregistrat o descreştere în trimestrul II 2018 şi în trimestrul I 2019 s-a redus până la 6,7 mlrd.lei. Reducerea lichidităţii excesive a fost cauzată atât de creşterea creditării, cât şi de vânzările de valută străină de către BNM. Excesul de lichiditate din sectorul bancar poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului de schimb al monedei naţionale şi poate genera presiuni inflaţioniste.
Trendul ascendent al evoluţiei soldului creditelor şi componentelor sale pe parcursul trimestrelor III–IV 2018 şi I 2019 confirmă o stabilitate macroeconomică şi financiară în ţară şi, totodată, creează baza pentru o creştere sustenabilă în viitor. Soldul creditelor acordate s-a majorat cu 12,9% în trimestrul I 2019 faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent, dominantă fiind creşterea soldului creditelor acordate în monedă naţională – cu 19,6%. Condiţiile monetare create de Banca Naţională stimulează creditarea sectorului real, în special în monedă naţională.
Volumul creditelor noi acordate s-a majorat cu 43,8% în trimestrul I 2019 faţă de trimestrul I 2018. În acelaşi timp, rata dobânzii la creditele noi s-a micşorat până la nivelul de 8,26%. Menţinerea ratei de bază la nivelul de 6,5% a condiţionat micşorarea ratelor dobânzilor la creditele noi până la nivelul de 8,26% şi stabilizarea ratei dobânzii la depozite noi la nivel de 4,38%. Reducerea costului de finanţare va fi un suport pozitiv pentru creşterea economică din ţară în perioadele viitoare.
După traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o accelerare semnificativă. Astfel, ritmul anual de creştere a consumului final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat un nivel de 5,5 la sută, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectivă a consumului populaţiei a fost generată de creşterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută şi de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută. Aceasta evoluţie, similară perioadelor precedente, a fost determinată de majorarea venitului disponibil al populaţiei. În acest fel, în trimestrul IV 2018, venitul disponibil al populaţiei s-a majorat cu 2,8 la sută (fiind cu 4,4 p.p. inferior faţă de cel din trimestrul III 2018), în principal, datorită veniturilor aferente prestaţiilor sociale şi activităţii salariale. Contribuţii negative au fost înregistrate de evoluţia transferurilor din afara ţării, activităţii individuale non-agricole şi activităţii individuale agricole, dar şi a componentei “alte venituri”. În trimestrul IV 2018, rata anuală de creştere a venitului disponibil al populaţiei, în termeni reali, s-a poziţionat la nivelul de 1,8 la sută, fiind cu 2,5 p.p. inferioară celei din trimestrul III 2018.
Dinamica anuală a fondului de salarizare a continuat tendinţa ascendentă din perioadele precedente. În trimestrul IV 2018, fondul de salarizare pe economie a crescut cu 15,4 la sută, iar în termeni reali, acesta s-a majorat cu 14,2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Evoluţia respectivă s-a datorat contribuţiei pozitive atât din partea dinamicii fondului de remunerare din sectorul real, cât şi a contribuţiei din partea sectorului bugetar. În trimestrul IV 2018, numărul de salariaţi pe economie a fost superior celui din perioada corespunzătoare a anului 2017 în urma evoluţiilor din sectorul real al economiei. Numărul mediu de salariaţi la nivelul economiei naţionale a fost cu 1,0 la sută superior celui din octombrie-decembrie 2017, conturând astfel o tendinţa de creştere a numărului de salariaţi în ultimul an. Totuşi, aceasta s-a datorat exclusiv dinamicii pozitive a numărului mediu de salariaţi din sectorul real, care a contribuit cu 1,1 p.p. la evoluţia generală. Astfel, sectorul bugetar a continuat să exercite un impact negativ asupra evoluţiei totale a indicatorului (minus 0,1 p.p. în trimestrul IV 2018). În trimestrul IV 2018, rata anuală a productivităţii muncii estimată la nivelul întregii economii a constituit 4,5 la sută, în timp ce la nivelul sectorului industrial s-a situat în palierul negativ, constituind minus 6,5 la sută. În acelaşi timp, dinamica anuală a salariului mediu real, estimat la nivelul întregii economii, s-a majorat până la 13,2 la sută, iar la nivelul sectorului industrial s-a majorat până la nivelul de 8,0 la sută. În acest context, ritmul anual de creştere a costului unitar cu forţa de muncă la nivelul economiei în ansamblu s-a diminuat cu cca 6,5 p.p., constituind 8,3 la sută, iar în industrie s-a majorat cu cca 4,0 p.p., până la 15,6 la sută.
În concluzie, guvernatorul BNM a spus că prognoza inflaţiei pe termen mediu prevede o sporire a ratei inflaţiei până la sfârşitul anului curent şi revenirea în apropierea ţintei începând cu anul 2020. Inflaţia va constitui 5,1% în anul 2019 şi 6,5% în 2020.
Victor URSU
