Republica Moldova este într-un proces de transformare a sectorului bancar ca urmare a crizei din 2015. Or, venirea Băncii Transilvania în Republica Moldova, dar şi implementarea standardelor BASEL III au redat încredere investitorilor în sectorul bancar moldovenesc. Iar acest lucru redă speranţa autorităţilor de reglementare că investitorii de bună credinţă vor prelua pachetele de acţiuni ale Agroindbank şi Moldindconbank scoase la vânzare ca urmare a opacităţii acţionarilor.
Noul cadru de reglementare bancară internaţional a fost necesar ca urmare a crizei din 2007–2008. În Republica Moldova autorităţile au venit cu un nou cadru de reglementare ca urmare a crizei din 2014–2015.
“Problemele în Republica Moldova au început cu structura acţionarilor netransparenţi. În consecinţă, au fost verificaţi acţionarii tuturor băncilor, iar în cele mari instituţii financiare până la cota de participare de 0,5%. În urma analizei acţionarilor declaraţi şi a celor nedeclaraţi, putem spune că băncile nu au expuneri excesive doar sunt unele care au depăşiri ale normelor prudenţiale. Băncile vor avea doi ani pentru a reduce aceste expuneri. Totodată, Republica Moldova nu este afectată de fenomenul, destul de dezvoltat în Ucraina, pocket bank. Este important să avem şi o analiză a calităţii activelor ca să nu ne trezim cu bănci fragile cum am avut situaţia din 2014. De aceea, BNM a cerut rezerve suplimentare pentru a consolida capitalul”, a explicat guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, în cadrul seminarului „Reformele sectorului bancar. Tranziţia de la Basel I la Basel III”.
Potrivit lui Cioclea, s-a vorbit despre venirea băncii Transilvania în Republica Moldova, dar nu s-a spus despre Intesa Sanpaolo care a preluat Eximbank, una din condiţii fiind îmbunătăţirea cadrului legislativ. În caz contrar puteau să plece, dacă nu erau operate modificările.
Peter Michalko, Ambasadorul UE în Republica Moldova, a spus că structura acţionariatului băncilor moldoveneşti se îmbunătăţeşte. “Noi salutăm achiziţia de către Banca Transilvania a celei de a treia bănci ca mărime, Victoriabank. Este important de a atrage investitori solizi şi în celelalte două bănci pentru a soluţiona problemele din instituţiile financiare locale. Este foarte important de a preveni abuzurile în bănci care apar în urma tranzacţiilor cu părţile afiliate. Iar adoptarea Basel III înseamnă alinierea la practicile şi standardele internaţionale ale UE. Băncile trebuie să reprezinte sursa-cheie pentru finanţarea economiei şi a gospodăriilor casnice”.
Transformarea sectorului bancar este o prioritate pentru BERD. Venirea băncii Transilvania în Republica Moldova este un semnal de recuperare a încrederii în sectorul bancar moldovenesc. Pentru prima dată în ultimul deceniu o bancă străină a intrat pe piaţa Republicii Moldova. Prezenţa Băncii Transilvania este şi un stimulent pentru vinderea pachetelor de acţiuni ale celorlalte două mari bănci, MAIB şi Moldindconbank. “Nu este un secret că BERD explorează oportunităţile de a participa în capitalul MAIB. Consolidarea sectorului bancar din Republica Moldova va duce la o creştere economică durabilă a ţării”, a precizat Angela Sax, reprezentanta BERD în Republica Moldova.
Banca Naţională a Moldovei anunţa, în data de 10 mai, că un consorţiu internaţional format din trei achizitori potenţiali (o instituţie financiară internaţională şi două fonduri străine de investiţii directe), a depus o cerere oficială pentru achiziţionarea a 41,09% de acţiuni ale BC “Moldova Agroindbank”. Ţinând cont că Moldova Agroindbank este o bancă de importanţă sistemică şi că au expirat mai mult de 3 luni de la expunerea la vânzare pe piaţa reglementată a acţiunilor noi ale băncii emise prin decizia organului său executiv ca urmare a anulării acţiunilor neînstrăinate ale foştilor deţinători, CNSF a înaintat Guvernului propunerea de a iniţia negocieri cu potenţialii achizitori în vederea vânzării acţiunilor respective. Legea prevede că perioada totală de deţinere a acţiunilor de către Guvern nu trebuie să depăşească 90 de zile.
În cazul semnării unui precontract cu consorţiul internaţional şi lansării procedurii de cumpărare-vânzare prevăzute de lege, licitaţia va fi deschisă în aceleaşi condiţii tuturor potenţialilor cumpărători, care au primit permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei.
Fondul Monetar Internaţional a susţinut reformele funcţionale şi structurale care se desfăşoară în cadrul programului de cooperare prevăzut pentru trei ani cu Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei (BNM), a declarat reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Volodymyr Tulin.
Potrivit lui, prezenţa BERD în capitalul Victoriabank, a generat o bază solidă băncii pentru finanţarea economiei şi pentru deservirea eficientă a clienţilor, deoarece aceste două bănci – Banca Transilvania şi BERD – pot oferi foarte multe băncii moldoveneşti în ceea ce priveşte respectarea standardelor şi gestionarea riscurilor. Iar intenţia de achiziţie a unei cote de 40% din acţiunile MAIB este un lucru important pentru sistemul bancar moldovenesc.
Mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru implementarea standardelor internaţionale în sistemul bancar moldovenesc. Priorităţile sunt consolidarea fundamentului puternic pentru a ne asigura că toate băncile au acţionariatul fit and proper.
“La fel de important FMI consideră încheierea procedurii de transparenţă a acţionarilor tuturor instituţiilor financiare, care prevede soluţionarea problemei cu acei proprietari care nu corespund cerinţelor autorităţii de reglementare. Actual este şi planul de acţiune pentru creditarea „intereselor comune” ale clienţilor”, a precizat Tulin.
Economistul de la Expert-Grup, Dumitru Pîntea, constată că, în pofida eforturilor depuse în ultimii ani în vederea asigurării transparenţei în sectorul financiar-bancar, la moment procesul nu este încă pe deplin asigurat. Chiar dacă au fost puse în aplicare mai multe prevederi ale noii legi bancare, o serie de acte normative conexe materializate sub forma unor regulamente încă urmează a fi elaborate şi adoptate. Acestea urmăresc transpunerea mult mai exactă a standardelor de transparenţă şi dezvăluire a informaţiilor pe compartimente în parte, precum şi instituirea unei metodologii clare în acest sens.
Un exemplu ar fi Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către bănci a informaţiei aferente activităţilor lor sau cel cu privire la exigenţele faţă de administratori care urmează a fi ajustate conform prevederilor noii legi bancare. În mod particular acestea urmează să fortifice criteriile de dezvăluire de către bancă a informaţiei privind activitatea sa economico-financiară şi altă informaţie de interes public, inclusiv a informaţiei aferente condiţiilor de deservire a conturilor, de acordare a creditelor, acceptare a depozitelor, emitere şi deservire a cardurilor de plată, a informaţiei privind acţionarii sau grupurile de persoane care acţionează concertat şi care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii şi beneficiarii efectivi ai acestora. Fortificarea nivelului de transparenţă şi guvernanţă în sectorul financiar-bancar rămâne a fi punctul-cheie în relaţia cu partenerii externi de dezvoltare. Atât Acordul semnat cu FMI, cât şi Memorandumul de înţelegere cu UE prevăd o implicare sporită din partea autorităţilor moldoveneşti în vederea evaluării acţionarilor bancari şi ai companiilor de asigurări, identificării beneficiarilor efectivi finali şi creşterii standardelor de guvernanţă.
Victor URSU
