Banii străinilor şi lichiditatea excesivă scad din puterea leului

După deblocarea asistenţei externe, Republica Moldova a recepţionat prima tranşă de asistenţă macrofinanciară, în valoare de 30 de milioane de euro, din partea Uniunii Europene. Or, banii veniţi din partea partenerilor de dezvoltare, dar şi lichiditatea excesivă din bănci ar putea împinge inflaţia în sus.

“Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul perioadei 2018-2019 în urma intervenţiilor BNM pe piaţa valutară, în sistemul bancar s-au acumulat lichidităţi excesive în volum de cca 5,4 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului valutar de schimb, generând presiuni inflaţioniste. În condiţiile stabilizării situaţiei politice şi economice în Republica Moldova în trimestrul II 2019, Uniunea Europeană, SUA şi organizaţiile financiare internaţionale au asigurat Guvernul Republicii Moldova că vor susţine implementarea reformelor economice şi vor debloca asistenţa financiară externă, fapt care va permite creşterea spaţiului fiscal în anii 2019-2020”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.

La nivelul bugetului public naţional, cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal, cu 1,019 miliarde lei mai mult faţă de bugetul aprobat. Această majorare se datorează necesităţii de acoperire a cheltuielilor de personal la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat ca urmare a implementării Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Modificarea CBTM 2020–2022 ar putea scumpi carburanţii şi alcoolul

Proiectul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) prevede o majorare a accizelor pentru unele categorii de mărfuri prezente în structura IPC şi stabilirea acestora pe o perioadă de trei ani pentru a majora încasările fiscale şi a asigura o previzibilitate politicii şi legislaţiei fiscale. Acest fapt ar putea genera creşterea preţurilor pentru unele subcomponente ale IPC, cărora le sunt aplicate accizele. Astfel, în perioada 2019-2021 vor fi luate masuri pentru armonizarea conceptelor, legislaţiei şi reglementarilor privind accizele pentru a corespunde standardelor UE. Cotele accizelor la produsele din tutun, bău­turi alcoolice şi produse petroliere vor fi majorate, pentru a le aduce în conformitate cu valorile minime stabilite în directivele UE conform Acordului de asociere RM-UE.

Amânarea adoptării şi publicării proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2020 creează incertitudine în estimarea şi analiza evoluţiilor viitoare ale sectorului public.

Preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent şi anul viitor. Deşi condiţiile agrometeorologice din anul curent, în ansamblu, nu au conturat precondiţii nefavorabile pentru sectorul agricol, prognozele din partea Serviciului Hidrometeorologic de Stat sugerează o recoltă mai modestă pentru unele culturi agricole, fapt ce va influenţa asupra preţurilor la produsele alimentare la finele anului curent şi în prima parte a anului viitor. Evoluţiile în cadrul acestui sector şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare pentru anul 2020 pe piaţa internă sunt marcate de incertitudine.

Legumele şi fructele, vulnerabile la condiţiile climaterice

Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt, în mare măsură, afectate de condiţiile meteorologice adverse, cum ar fi îngheţurile, seceta, precipitaţiile abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi vânzării acestora în punctele de comercializare din ţară. În cazul unor temperaturi mai scăzute sau al unor precipitaţii mai pronunţate, preţurile la produsele alimentare ar creşte peste prognoze în următoarele luni.

Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază unele ajustări importante de tarife la anumite servicii la finele anului curent, precum şi în anul 2021, ca urmare a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone.

Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate au un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale sau politice de către decidenţii implicaţi. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere.

Totodată, preţurile la medicamente reprezintă o pondere semnificativă în cadrul preţurilor reglementate. În perioadele precedente, acestea au înregistrat fluctuaţii frecvente, unele din care au fost asociate cu anumite iniţiative de reglementare adiţională a acestui sector. Potrivit declaraţiilor unor oficiali guvernamentali, în perioada următoare va fi elaborată o nouă metodologie de circulaţie, care va permite reducerea preţurilor la medicamente.

Inflaţie mai mare în 2019 şi consum mai mic la anul

Eventuala majorare a preţurilor în sectorul alimentaţiei publice şi în cel al serviciilor hoteliere ca urmare a revenirii la cota anterioară a TVA în domeniul respectiv urmează a fi efectuată la începutul anului viitor. Totuşi, impactul acestei modificări nu este unul clar, având în vedere că doar o anumită parte din agenţii economici au reacţionat la scăderea acesteia de la finele anului precedent.

“Prognoza inflaţiei pe termen mediu prevede o sporire a ratei inflaţiei până la sfârşitul anului curent şi revenirea în apropierea ţintei spre sfârşitul orizontului de prognoză. Inflaţia medie va constitui 5,0% în anul 2019 şi 5,9% în 2020. Decompoziţia prognozei inflaţiei denotă dominaţia componentelor preţurilor la produsele alimentare şi a inflaţiei de bază pe tot orizontul de prognoză. Preţurile reglementate vor avea un şoc temporar, în timp ce majorarea preţurilor la combustibili va fi una nesemnificativă”, potrivit declaraţiei guvernatorului BNM, Octavian Armaşu.

Conform agenţiilor informaţionale internaţionale, prognozele cu privire la creşterea economică a ţărilor – parteneri comerciali principali ai Republicii Moldova au fost, în linii generale, menţinute în intervalele precedente, modificările fiind doar nesemnificative.

Potrivit lui Armaşu, ipotezele externe prevăd o reducere a preţurilor la petrol în limita de 3,1-7,9% în următorii doi ani şi, totodată, preţul la gazul natural se va majora cu 1,2% în anul 2019 şi se va reduce cu 4,7% în anul 2020. Cotaţiile la produsele alimentare în anii 2019-2020 vor înregistra o reducere cu câte 1,0% după o creştere din anii precedenţi. Modificarea condiţiilor economice la principalii parteneri economici şi schimbările din economia mondială, cauzate de tensiunile dintre principalele forţe economice au un efect direct asupra economiei Republicii Moldova. Temperarea economiei mondiale va afecta şi economia naţională, dar, totodată, stabilizarea cotaţiilor petroliere va exclude fluctuaţiile majore ale preţurilor la combustibili pe plan intern.

Victor Ursu

Numarul ziarului: 
Nr.45 (818) din 13 noiembrie 2019