Băncile moldoveneşti ar fi intrat într-o criză financiară sistemică dacă nu ar fi fost lichidate cele trei bănci (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială) devalizate de un miliard USD, susţine BNM într-un raport.
„Ca urmare a situaţiei de criză financiară sistemică, necesitatea asigurării stabilităţii financiare şi protejării intereselor deponenţilor, la 5 august 2015, în cadrul şedinţei Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, s-a decis retragerea licenţelor Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank”, susţine banca centrală.
După ce au rămas fără licenţă, la sfârşitul anului 2015 cele trei bănci problematice au încasat mijloace băneşti (din achitarea creditelor, comercializarea gajului, vânzarea activelor, alte încasări) în sumă totală de 326,5 milioane lei, inclusiv: Banca de Economii SA – 153,3 milioane lei; Banca Socială – 96,1 milioane lei şi Unibank – 77,1 milioane lei. Totodată, de la data retragerii licenţei şi până la 31 decembrie 2015, băncile în cauză au rambursat datoriile aferente creditelor de urgenţă acordate, până la numirea lichidatorilor, în sumă totală de 441,4 milioane lei, dintre care: Banca de Economii – 74,8 milioane lei, Banca Socială SA – 121,8 milioane lei şi Unibank – 244,7 milioane lei.
Banca centrală susţine că cele mai mari bănci, Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank, care deţin 67% din activele sistemului bancar sunt suspectate de tranzacţii şi acţionari dubioşi. Or, ca urmare a acestor constatări, la 11 iunie 2015 banca centrală a instituit procedura de supraveghere specială pe un termen de trei luni. Totodată, BNM, prin hotărârile în cauză, a prescris băncilor vizate efectuarea unui studiu de diagnostic de către o companie specializată în acest sens. La 12 septembrie 2015 şi, ulterior, la 14 decembrie 2015, Banca Naţională a menţinut procedura de supraveghere specială încă pe un termen de trei luni, ca urmare a nesoluţionării problemelor aferente transparenţei structurii acţionarilor şi angajării în tranzacţii cu risc sporit.
Auditarea situaţiei financiare de la cele trei bănci care deţin două treimi din activele sistemului bancar moldovenesc a fost cerută de organismele financiare internaţionale. La ultima vizită, FMI a cerut o analiză amplă a celor trei bănci în condiţiile în care acestea ar fi fost implicate în activităţi dubioase de creditare. Este una dintre condiţiile cerute şi de ceilalţi donatori după ce şi-au sistat finanţările pentru Republica Moldova.
„Un pericol foarte important pentru Republica Moldova ţine de riscurile care se menţin în sectorul bancar. Auditul diagnostic care a fost desfăşurat recent în trei cele mai mari bănci din Republica Moldova – Moldindconbank, Victoriabank şi MAIB – ne-au lăsat cu impresia că acele condiţii fundamentale care au făcut posibilă frauda bancară acum doi ani încă mai există în ţară. Şi chiar dacă această fraudă nu neapărat se va repeta, condiţiile pentru o potenţială fraudă încă mai există. Este o acţiune pe care toată lumea o va aştepta, va fi modul în care instituţiile statului vor răspunde la recomandările studiilor de diagnostic la cele trei bănci de care am amintit mai sus”, a declarat şeful Băncii Mondiale, Alex Kremer într-un interviu pentru Asociaţia de Politică Externă.
Potrivit lui Kremer, ceea ce vedem noi astăzi este că întreaga societate trebuie să plătească acum costul enormei, masivei fraude care a avut loc în perioada 2013 – 2014 sub nasul autorităţilor de supraveghere. Şi aceasta a dus la o creştere mare a dobânzilor, ceea ce, la rândul său, a descurajat foarte mult sectorul privat, în special în domeniul agricol. În afară de aceasta, frauda bancară este una din cauzele devalorizării leului moldovenesc acum un an, ceea ce a dus la destabilizarea planificării afacerilor pentru multe companii.
În acelaşi timp, Expert Grup susţine că reputaţia sectorului bancar rămâne a fi una ambiguă. Blocarea de către BNM a drepturilor unor acţionari şi retragerea confirmării pentru mai multe persoane cu funcţii-cheie relevă încă o dată problema activităţilor concertate şi a gradului scăzut de transparenţă a acţionariatelor la unele bănci. Astfel, unul din obiectivele primordiale ale băncii centrale, cât şi a celor comerciale rămâne a fi concentrarea comună a eforturilor în vederea restabilirii încrederii şi imaginii pozitive în sector.
„Concentrarea bancară reprezintă o provocare iminentă pentru sectorul bancar autohton. La moment, primelor trei bănci le revin 66% din totalul activelor precum şi 60% din numărul total de subdiviziuni teritoriale. În acelaşi timp, în băncile respective se află şi 70% din totalul depozitelor, sau 35 miliarde de lei, ceea ce subminează concurenţa din sector”, mai spune Expert Grup.
Creşterea creditelor neperformante continuă să fie una din principalele provocări pentru sectorul bancar, chiar dacă activele toxice ale celor trei bănci problematice nu se mai regăsesc în statisticile BNM. Perpetuarea incertitudinii macroeconomice ar crea o presiune imensă asupra sistemului financiar-bancar, afectând capacitatea debitorilor de a-şi onora la scadenţă obligaţiunile de plată. În acelaşi timp, reluarea creditării în condiţii sustenabile depinde, în mod direct, de reluarea creşterii economice şi relaxarea politicii monetare.
Analiştii de la Expert Grup constată că unele bănci din sectorul bancar au fost puternic influenţate de o conduită necorespunzătoare a managementului acestora, asociată cu nerespectarea voită sau intenţionată a legilor, a eticii, a guvernanţei sau a controalelor interne. Deciziile luate în ultimul an de managementul acestor bănci au afectat atât buna funcţionare a sectorului bancar, cât şi evoluţia social-economică şi politică a întregii ţări. O bună parte din băncile din sistem rămâne a fi supusă în continuare riscului de conduită, ca urmare a intereselor imperfect aliniate între manageri şi acţionari, iar evoluţiile de acelaşi ordin ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte şi interese mascate prezente în sistemul bancar autohton. În aceste condiţii, sunt necesare atât măsuri motivaţionale (elaborarea şi promovarea unui Cod general de Guvernanţă Corporativă, elaborarea şi publicarea anuală a rapoartelor privind transparenţa gestionării riscurilor şi promovarea unor standarde etice şi profesionale pentru funcţionarii din cadrul băncilor), cât şi măsuri coercitive (înăsprirea sancţiunilor pentru guvernarea improprie). În plus, este necesară interzicerea participării în consiliile de administrare a mai multor bănci concomitent, pentru a evita un potenţial conflict de interese, având în vedere precedentul creat de către cele trei bănci aflate în proces de lichidare (BEM, BS şi UB).
Având în vedere precedentele nefericite din ultimii ani, dar şi imperativul asigurării transparenţei depline a activităţii bancare, este necesară interzicerea oricăror interacţiuni dintre bănci şi companiile din jurisdicţiile care nu respectă standardele de transparenţă (deseori denumite în mod convenţional drept „companii off-shore”), precum şi armonizarea deplină a legislaţiei autohtone cu prevederile UE în domeniul spălării banilor. În acest sens, chiar dacă par a fi întârziate, sunt de apreciat acţiunile BNM din ultimele săptămâni privind blocarea drepturilor unor acţionari rezidenţi în zone off-shore asupra cărora există suspiciuni întemeiate că ar fi acţionat concertat sau ar fi obţinut acţiunile într-un mod fraudulos.
Victor URSU
