Băncile moldoveneşti au început să promoveze alimentarea depozitelor direct de la bancomat, or, economiştii spun că acest lucru este firesc pentru optimizarea cheltuielilor. Totodată, sunt ani buni de când majoritatea moldovenilor îşi primesc salariile pe card, însă asta nu-i determină să facă şi plăţi fără bancnote.
“Băncile preiau anumite servicii de la băncile din străinătate, ceea ce ar însemna ca numerarul în circulaţie să scadă şi populaţia să utilizeze doar banii electronici. Cu cât ar creşte utilizarea banilor electronici, cu atât ar descreşte economia tenebră”, explică Dumitru Pânte, economist la Expert Grup.
Potrivit lui, alimentarea conturilor de depozit de la bancomat necesită mai puţine resurse umane. “Infrastructura banilor electronici este dezvoltată doar în oraşe, în timp ce în localităţile rurale există un bancomat în centrul oraşului şi persoana merge o dată la bancomat şi extrage tot salariul. În oraşele mari extragerea banilor se taxează dacă este făcută de la alt bancomat decât cel al băncii emitente a cardului”.
În ceea ce priveşte păstrarea banilor pe card, Pânte spune că există şi frica oamenilor de banii electronici pe fundalul fraudelor din mediul online. Oamenii au mai mare încredere când au banii în mână. În acelaşi timp, frica este alimentată şi de veniturile mici pe care le au moldovenii faţă de cetăţenii din străinătate care au bani neutilizaţi de foarte mult timp.
Primele bănci care au deja bancomate de alimentare a conturilor de la bancomate sunt ProCreditBank şi Moldindconbank.
Expertul economic Roman Chircă spune că lobbysmul băncilor pentru alimentarea conturilor de depozit direct de la bancomat este o optimizare a cheltuielilor. „Pentru un ghişeu banca are nevoie de spaţiu care trebuie amenajat, protejat la care se mai adaugă personalul şi cheltuielile de întreţinere, în timp ce întreţinerea unui bancomat este de câteva ori mai mică”.
În ce priveşte extragerea numerarului, Chircă afirmă că în Republica Moldova băncile percep comisioane la extragerea numerarului care trebuie abolit printr-un regulament al Băncii Naţionale.
În Republica Moldova nu este dezvoltată cultura financiară pentru păstrarea banilor pe card. „Doar o mică parte a deţinătorilor de carduri utilizează bani electronici, în rest, cardurile sunt utilizate pentru extragerea numerarului. Este o perioadă de tranziţie prin care trece Republica Moldova. Acest lucru se datorează neîncrederii populaţiei faţă de băncile moldoveneşti. Oamenii preferă mai mult banii în numerar decât pe carduri, pe care le consideră doar simboluri electronice”, a menţionat Chircă.
În opinia lui, totuşi, lucrurile se schimbă spre bine şi utilizarea cardurilor bancare câştigă tot mai multă încredere din partea populaţiei. Plăţile fără numerar constituie circa 10% din totalul extragerilor de numerar. Este un trend pozitiv. Dacă populaţia ar avea venituri mai mari, ar utiliza cardurile. Totodată, mai este şi o reacţie a sărăcirii populaţiei care trăieşte cu ziua de azi. Este un reflex din perioada sovietică când, prin renumita reformă a lui Pavlov, au fost anulate bancnotele de 50 şi 100 de ruble. Este o neîncredere şi faţă de stat care poate fi un actor iresponsabil şi poate obstrucţiona accesul la mijloacele financiare.
Una este mentalitatea, dar şi posibilităţile de a achita cu cardul nu sunt dintre cele mai vaste. Dacă în Chişinău lucrurile s-au mişcat în ultimii ani, atunci în zona rurală achitarea cu cardul reprezintă un know-how.
Potrivit lui Gheorghe Costandachi, „cardurile bancare sunt folosite pentru a scoate banii. Sunt foarte puţini care folosesc cardurile pentru plata mărfurilor şi produselor. În acelaşi timp, o mare parte a deţinătorilor de carduri îşi scot leii şi-i schimbă în euro şi dolari pentru a-şi asigura stabilitatea veniturilor”.
„Există şi frica anilor 1990, 1998 şi 2015 cu dispariţia miliardului. Oamenii care primesc banii din străinătate îi depozitează acasă sau în băncile străine din Republica Moldova”, a conchis Costandachi.
Banca Naţională a avut şi un program de promovare a plăţilor fără numerar, dar oricum extragerile de numerar depăşesc plăţile fără numerar. În trimestrul întâi 2016 extragerile de numerar au constituit 8 miliarde lei, de 13,3 ori mai mult faţă de plăţile fără numerar.
În Republica Moldova, moldovenii pot achita cu cardurile bancare doar într-un număr limitat de unităţi comerciale, de aceea ei preferă să extragă cash-ul. Este greu de spus în cât timp achitările cu cardurile vor fi disponibile la fiecare magazin sau unitate de prestare a serviciilor.
Comportamentul moldovenilor este diferit când merg în străinătate, în condiţiile în care achită serviciile şi cumpărăturile doar cu cardul bancar. Şi asta deoarece în străinătate sunt percepute comisioane destul de mari pentru extragerea de numerar. Astfel, achitările cu carduri efectuate în străinătate au constituit 740,3 milioane de lei, iar extragerile de numerar au însumat 133,3 milioane de lei.
Pe de altă parte, străinii sau moldovenii care au carduri emise în străinătate au cheltuit în Moldova în primul trimestru 660,8 milioane de lei, iar plăţile fără numerar au însumat 409,5 milioane de lei.
La sfârşitul primului trimestru 2016, moldovenii aveau în posesie 1,3 milioane de carduri bancare cu 3,8% mai mult faţă de anul 2015, iar numărul bancomatelor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova a fost de 992 unităţi.
Deşi în Republica Moldova plăţile fără numerar sunt slab dezvoltate, ţara noastră este printre fruntaşi la capitolul bancomate la suta de mii de locuitori. Republica Moldova este surclasată de Portugalia, Canada şi Australia. Cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană – Luxemburg – este situată pe locul zece, conform unui clasament realizat de portalul statista.com.
Potrivit sursei, Republica Moldova are 301 bancomate per 100.000 de locuitori, Canada – 209, Portugalia – 190, Australia – 167, Rusia – 153, Brazilia -120 şi Luxemburg – 115.
Vicepreşedintele MasterCard Ucraina, Aleksandr Yablunovskiy, declara într-un interviu pentru moldova.org că Guvernul trebuie să stimuleze trecerea întreprinderilor, în special a celor mici, la recepţionarea plăţilor prin intermediul cardurilor. Am urmărit acest proces în Ucraina, unde toate unităţile comerciale mari acceptă plata cu cardul, fără excepţie. Dar, sigur, există multe unităţi comerciale, în special în mediul rural, cărora le este convenabil să nu accepte plata cu cardul pentru că ei nu preferă “economia albă”. În această situaţie, statul este cointeresat în plăţile fără numerar pentru că numerarul prejudiciază bugetul de stat.
Referindu-se la banii migranţilor, el compară Ucraina cu Republica Moldova. “Situaţia este asemănătoare. Şi în Ucraina, un număr mare de populaţie lucrează peste hotare şi practică transmiterea banilor către familiile lor, prin autobuz sau alte relaţii personale. Este vorba de lipsa încrederii şi de faptul că oamenii nu înţeleg care sunt avantajele transferurilor de bani prin sistemele electronice”, a declarat Yablunovskiy.
Victor URSU
