Banca Mondială: Economia Moldovei îşi reduce turaţiile în 2014

„Criza ruso-ucraineană a înrăutăţit perspectivele de creştere economică în Rusia şi Ucraina, care sunt printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Acest lucru se traduce printr-o cerere mai mică de export pentru bunurile şi serviciile din Republica Moldova. Cererea inertă de investiţii va reduce din potenţialul aferent fluxurilor de remiteri din ţările CSI (circa 2/3 din total). Începând cu 2015, activitatea economică a principalilor parteneri comerciali, inclusiv UE, îşi va reveni, permiţând o creştere rapidă a exporturilor, remiterilor şi investiţiilor în Moldova”, a mai spus Piontkivsky.
În acelaşi timp, economistul de la Banca Mondială susţine că, la sfârşitul anului 2017, se preconizează o creştere moderată a deficitului contului curent, dar în valori de o singură cifră. În scenariul de bază, fluxurile datoriei externe private şi publice vor asigura finanţarea acestui deficit şi vor permite o creştere moderată a rezervelor valutare.
Marcel Chistruga, economist la Oficiul Băncii Mondiale, susţine că: „În scenariul de bază, politicile macroeconomice vor rămâne adecvate, însă cu riscuri semnificative evidenţiate de volatilitatea mediului extern, sectorul financiar şi ciclul politic intern. Politica monetară urmează să rămână prudentă, cu o inflaţie prognozată în limitele intervalului-ţintă. Pe termen scurt, politica monetară va avea o poziţie mai neutră (comparativ cu relaxarea pe parcursul anului 2013), din moment ce inflaţia a depăşit punctul de mijloc al intervalului-ţintă. Pe termen mediu, deficitul bugetar va fi menţinut sub trei la sută din PIB. Între timp, riscurile sunt greu de subestimat. Nu poate fi exclusă o încetinire mult mai accentuată în ţările vecine din Est. Există riscuri semnificative, datorate calităţii creditelor, lichidităţii şi suficienţei capitalului în anumite bănci, dar şi capacităţii actuale a regulatorului. În plus, alegerile parlamentare ar putea devia realizările din domeniul managementului macroeconomic, reducându-i din flexibilitate”.
„În vederea continuării reducerii sărăciei şi promovării prosperităţii, este esenţial ca Republica Moldova să continue implementarea reformelor. În ultimul deceniu, ca urmare a mobilităţii economice crescute, mai multe gospodării au ieşit din sărăcie decât au redevenit sărace, în rezultat, Republica Moldova a înregistrat o reducere esenţială a sărăciei. În pofida progreselor realizate până în prezent, Republica Moldova trebuie să urmeze un program ambiţios de reforme, pentru a asigura convergenţa cu economiile mai bogate. Prin intermediul Primei Operaţiuni de Politici de Dezvoltare, aprobată în luna martie 2014, Banca Mondială va sprijini eforturile autorităţilor de îmbunătăţire a climatului de afaceri, de promovare a stabilităţii şi dezvoltării sectorului financiar şi de îmbunătăţire a echităţii şi eficienţei cheltuielilor publice. Pentru a avea succes, este esenţial să fie continuate reformele iniţiate, chiar şi într-un mediu extern şi politic dificil”, se mai arată în prognozele BM.
Raportul instituţiei financiare internaţionale subliniază faptul că politicile macroeconomice ale Moldovei au fost adecvate, iar politicile monetare s-au încadrat în obiectivul atingerii unei ţinte a inflaţiei stabilite la 5+/-1,5 procente. Fluxul de remitenţe a atins un nivel record în 2013, în mare măsură fiind determinat de ţările CSI, deşi la începutul anului 2014 pare să se ateste o reducere a remitenţelor, dată fiind încetinirea activităţii economice în Rusia. A avut loc o revigorare a investiţiilor străine directe, acestea atingând o valoare estimată de 2 procente din PIB. Exporturile reale au crescut de aproape două ori mai rapid decât importurile reale, constituind 10,7 procente de la an la an, faţă de 5,5 procente de la an la an în cazul importurilor. În general, ţara a avut o poziţie externă puternică, ceea ce i-a permis o acumulare de rezerve valutare suficiente pentru a acoperi peste cinci luni de importuri.
Totuşi, Moldova continuă să fie vulnerabilă la o serie de riscuri, inclusiv la o posibilă diminuare a activităţii economice a vecinilor săi din Est. Eventualul impact al acestei evoluţii s-ar manifesta prin reducerea activităţii comerciale şi a fluxului de remitenţe, la care se adaugă riscul asociat problemelor de bună guvernare şi aplicării reglementărilor în sectorul financiar, cât şi riscul unei posibile perturbări a managementului macroeconomic în condiţiile viitoarelor alegeri parlamentare.
“Pentru a fructifica pe deplin beneficiile unei performanţe economice solide şi a reduce riscurile externe şi interne, Republica Moldova trebuie să continue eliminarea constrângerilor-cheie care afectează creşterea economică, prin ameliorarea climatului de afaceri, asigurarea stabilităţii şi dezvoltării sectorului financiar, îmbunătăţirea echităţii şi a eficienţei cheltuielilor publice şi, cel mai important, îmbunătăţirea guvernării”, a declarat Qimiao Fan, Directorul Băncii Mondiale pentru Belarus, Moldova şi Ucraina.
„Din momentul aderării Moldovei la Banca Mondială, în 1992, peste un miliard dolari SUA au fost alocaţi pentru un număr de 49 operaţiuni în ţară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 7 proiecte active, suma angajamentelor totale constituind 162,2 milioane dolari SUA. Domeniile de sprijin includ reforma cadrului de reglementare şi dezvoltare a mediului de afaceri, educaţia, asistenţa socială, guvernarea electronică, sănătatea, agricultura şi altele. Corporaţia Financiară Internaţională a oferit investiţii în sumă de 233 milioane dolari SUA în cadrul a 24 proiecte în diverse sectoare, iar Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor a oferit garanţii în sumă de 95 milioane dolari SUA. Ambele instituţii sunt membre ale Grupului Băncii Mondiale”, a afirmat Qimiao Fan.
Actuala Strategie de Parteneriat cu Ţară a Grupului Băncii Mondiale include angajamente financiare în valoare totală de 570 milioane dolari SUA pentru anii fiscali 2014-2017.

Banca Mondială constată reducerea sărăciei în Moldova

„Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a sărăciei şi a inegalităţii în anii 2000, în special în prima jumătate a deceniului. În perioada 2000-2004, sărăcia (bazată pe rata de sărăcie de USD 2,50 PPP/zi) s-a diminuat în mod semnificativ în Republica Moldova. Începând cu anul 2006, sărăcia a continuat să scadă de la 23 la sută la 18 la sută în 2011. În timp ce rata sărăciei s-a diminuat atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale, rata sărăciei din mediul rural este mai mare decât în mediul urban. Mijloacele de trai ale oamenilor din zonele rurale rămân extrem de vulnerabile la şocurile climatice, cum ar fi seceta recentă care a afectat producţia agricolă. Inegalitatea s-a diminuat pe parcursul deceniului, coeficientul Gini fiind în scădere de la 0,33 până, la 0,28 în perioada 2006-2011”, a explicat Ruslan Piontkivsky.
Modelele de mobilitate economică a gospodăriilor casnice din Republica Moldova stau la baza tendinţelor observate ale sărăciei şi inegalităţii. Mobilitatea economică se referă la schimbările aferente veniturilor sau consumului în timp, care îmbunătăţesc (sau înrăutăţesc), nivelul de trai al gospodăriilor casnice şi poate fi identificată de mişcări pe diferite praguri, de altfel camuflate de tradiţionalele rate ale sărăciei care reprezintă doar modificări nete. La nivel regional, 2,50 USD, 5 USD, şi 10 USD PPP pe zi sunt folosiţi pentru a face distincţia între “săraci (sub 2,5 USD)”, “moderat săraci (între 2,5 USD şi 5 USD)”, “vulnerabil (între 5 USD şi 10 USD)”, şi, respectiv, “clasa de mijloc (peste 10 USD)”.
Un studiu recent al Băncii Mondiale, privind mobilitatea economică în Republica Moldova, relevă faptul că în ultimul deceniu o pondere mare a gospodăriilor sărace a fost capabilă să-şi îmbunătăţească standardele de viaţă şi să iasă din sărăcie, în timp ce câteva gospodării ne-sărace au devenit sărace. Ţara a înregistrat un proces dinamic ascendent de mobilitate economică şi mici fluctuaţii (d. e. mişcările contemporane din, şi în, sărăcie), în special înainte de criza economică globală. În timp ce Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace ţări din regiune, aceasta prezintă unul dintre cele mai înalte niveluri de creştere economică din EAC din ultimul deceniu. Cu toate acestea, în pofida progreselor, multe gospodării din Republica Moldova rămân vulnerabile la şocuri şi, astfel, pot intra în sărăcie.
„În scopul consolidării capacităţii săracilor de a scăpa de sărăcie într-un mod sustenabil, este esenţială înţelegerea mai bună a factorilor asociaţi cu creşterea veniturilor şi mişcarea ascendentă. În Republica Moldova, principalele diferenţe dintre gospodăriile care au reuşit să scape de sărăcie şi cele care nu au reuşit sunt educaţia şi statutul pe piaţa muncii (mai mult decât a fi angajat – deoarece ratele de ocupare în gospodăriile casnice nu diferă prea mult între grupuri – a contat sectorul de ocupare a forţei de muncă). Nivelul de studii mai înalt în rândul membrilor gospodăriei şi ocuparea forţei de muncă în sectorul serviciilor şi cel de producţie, comparativ cu sectorul agricol, au fost puternic asociate cu mobilitate ascendentă. De asemenea, un rol important îl constituie şi faptul dacă gospodăriile sunt, sau nu, recipiente de remiteri sau pensii. Rezultatele analizei regresiei sugerează că gospodăriile care au primit remiteri în anul 2006 au avut mai multe şanse de a ieşi din sărăcie până în 2011 (d. e. mobilitate economică ascendentă), dar acest lucru a fost caracteristic gospodăriilor care au trecut pragul sărăciei moderate de 5 USD PPP/zi, şi mai puţin în cazul celor aflaţi în sărăcie (pragul de sărăcie -2,50 USD PPP/zi)”, a conchis Piontkivsky.

Victor URSU