Aurica Doina: „O istorie de credit este un indicator al sănătăţii financiare a debitorului”

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a organizat o conferinţă, în cadrul căreia experţii internaţionali şi cei locali au abordat principalele aspecte de funcţionare a birourilor de credite, importanţa şi eficienţa activităţii Birourilor Istoriilor de Credit (BIC) într-o economie care să asigure schimbul de informaţii depline, nefragmentat de la toate instituţiile de creditare, tendinţele de dezvoltare şi oportunităţile acestui domeniu. Evenimentul a avut loc la finele săptămânii trecute şi este parte a campaniei de educare financiară a publicului, iniţiată şi promovată de CNPF.

Aurica Doina, vicepreşedintele CNPF, a subliniat că prezenţa BIC este oportună pe piaţa financiară din R. Moldova, prin faptul că este un instrument eficient în administrarea riscurilor, iar serviciile acordate sunt orientate spre necesităţile instituţiilor financiare bancare şi nebancare şi ale consumatorilor. ” Formarea şi menţinerea unei istorii de credit facilitează obţinerea unui credit, prin deţinerea informaţiei veridice despre debitor şi reduce substanţial fraudele în sistem. Reducerea costurilor pentru credite şi a timpului de operare a sporit responsabilitatea socială şi a asigurat un comportament de plată mai bun”, a spus vicepreşedintele CNPF.

Doina a menţionat faptul că utilizarea de către utilizatori a istoriilor de credit reduce semnificativ timpul de examinare a cererilor solicitanţilor de credite, costurile aferente eliberării unui credit, precum şi nerambursările de credite. Cu o istorie pozitivă de credit, clienţii pot obţine beneficii de fidelizare, precum o sumă a creditului mai mare, rate reduse ale dobânzii de credit sau grafice convenabile de achitare. În cazul când, istoria de credit conţine informaţii de nerespectare a condiţiilor contractuale, situaţii de insolvabilitate, de delicvenţe financiare sau alte caracteristici negative, consecinţele pentru debitor pot fi: verificarea mai îndelungată şi detaliată a debitorului, acordarea ratelor majorate ale dobânzilor de credit, cerinţe de plată mult mai stricte, iar în cel mai rău caz – refuz în acordarea creditului.

Dacă până în prezent fiecare instituţie financiară forma o bază de informaţii pentru fiecare client, acum toate informaţiile se vor acumula la biroul istoriilor de credit, cu condiţia respectării cerinţei de a obţine acordul debitorului, unde pentru fiecare împrumutant se va forma un profil economic general.

Ţările în care funcţionează Birourile Istoriilor de Credit (BIC) au un nivel sporit de eficacitate a instituţiilor financiare bancare şi nebancare care acordă credite şi împrumuturi, precum şi de un nivel major de securitate a creditorilor şi debitorilor, cu o diminuare esenţială a riscurilor de creditare. Utilitatea şi importanţa activităţii unor astfel de birouri este confirmată de rezultate pozitive. Astfel, conform studiilor efectuate de analiştii internaţionali în domeniu, rata de aprobare a creditelor în baza informaţiei conţinute în istoria de credit a crescut cu 89% după lansarea BIC în ţările anterior lipsite de acest instrument.

BIC susţine creşterea economică

Specialistul principal al BIC din cadrul Corporaţia Financiară Internaţională, Fabrizio Fraboni a menţionat că piaţa Republicii Moldova este în faza ascendentă de dezvoltare, iar funcţionarea unui BIC devine un pilon fundamental pentru instituţiile bancare şi nonbacare, dar şi pentru creşterea economică a ţării. “Elementul care ar asigura succesul acestei entităţi este o cooperare transparentă şi reală între toate componentele implicate”, a spus Fraboni.

Consultantul a mai accentuat că o tendinţă importantă ar fi participarea prestatorilor de utilităţi şi instituţiile de microfinanţare, eficienţa cărora se va manifesta substanţial la evaluarea riscurilor. “Organizaţiile de creditare sunt interesate să obţină o informaţie maximal veridică şi completă despre potenţialii debitori. Dar e prematur să admitem că organizaţiile de economie şi împrumut vor participa la acest proces, deoarece acestea cuprind o piaţă prea mică şi nu sunt pregătite financiar pentru achiziţionarea bazelor de date necesare”, a adăugat expertul străin.

Statistica CFI arată că 2/3 din populaţia lumii nu au acces la informaţia de credit, iar circa 70% din adulţii ţărilor în curs de dezvoltare nu au deschis nici un cont de depozit bancar. Aceeaşi sursă identifică R. Moldova drept ţară cu potenţial înalt de reformă privind accesul populaţiei la credite, fiind plasată între Turcia şi Slovenia.

În toate ţările, crearea birourilor istoriilor de credit a fost impusă de creşterea rapidă a ofertelor de credite oferite de băncile comerciale, diversificarea portofoliilor de clienţi şi a produselor financiare, în general. Raportul Doing Business 2010 al Băncii Mondiale arată că circa 49 de ţări ale lumii dispun de birouri ale istoriilor de credit, dintre care în 18 ţări sunt mai mult de două, iar în alte 31 de ţări sunt câte două birouri de acest fel. Pe moment, în Republica Moldova funcţionează un singur BIC care include în baza sa de date aproximativ 70 mii de subiecţi.

În ţara vecină, Ucraina, funcţionează trei birouri ale istoriilor de credit, iar concurenţa a impus crearea unor produse diversificate şi calitative. Astfel, există un pachet de servicii cu ajutorul căruia se poate identifica legătura dintre persoanele fizice şi juridice până la trei niveluri în jos. Din septembrie 2011, în Ucraina va fi pus în aplicare Raportul biometric anti-fraud, care va permite verificarea imaginii foto a potenţialului creditor în baza de date privind persoanele care au comis cândva fraude în sistemul bancar. Tot din aceeaşi perioadă, ucrainenii vor putea solicita raportul de credit din toate BIC-urile ţării.

Bogdan Pşenicinîi, directorul Biroului Istoriilor de Credit din Ucraina (BICU) SRL, susţine că biroul la care activează dispune de produse utile nu doar pentru creditori, dar şi pentru debitori. ” Cu ajutorul serviciilor noastre, debitorii, de exemplu, îşi pot verifica prin SMS modificările din raportul de credit, calitatea istoriei de credit şi chiar posibilitatea unui eventual default”, a completat Pşenicinîi.

Cadrul legal va fi modificat

În Republica Moldova, Legea privind birourile istoriilor de credit se aplică din martie 2009, iar primul birou a obţinut licenţa în 2010. Scopul prioritar al actualei legi constă în sporirea eficienţei creditorilor şi debitorilor, majorarea nivelului de securitate a informaţiei şi diminuarea riscurilor de credite şi împrumuturi neperformante. Conform acesteia, doar băncile comerciale sunt obligate să furnizeze BIC informaţii referitor la debitori, alte organizaţii, cum ar fi companiile de leasing, asigurări, microfinanţare şi asociaţiile de economii şi împrumut, pot efectua acest lucru opţional.

”Ca urmare a prezentării propunerilor Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Asociaţiei Băncilor din Moldova, precum şi prezentării în luna martie 2011 a Raportului asupra cadrului legislativ privind activitatea birourilor de credit din Republica Moldova de reprezentanţii Corporaţiei Financiare Internaţionale (CFI), a fost identificată necesitatea introducerii unor modificări în legea actuală. În acest context, CNPF îşi propune să îmbunătăţească modul de prezentare a informaţiei la BIC şi de primire a rapoartelor de credit, să introducă prevederi pentru protecţia drepturilor subiecţilor istoriilor de credit şi să aducă propuneri de modificări privind subiecţii, sursele şi utilizatorii istoriilor de credit”, a declarat în cadrul conferinţei Elena Pui, membru al Consiliului de administraţie al CNPF.

De curând, CNPF a elaborat un şir de amendamente la legea respectivă, care au fost propuse spre consultare societăţii civile şi instituţiilor vizate. Un aspect important, în acest sens, este introducerea noţiunii de consimţământ privind transmiterea informaţiei din partea persoanelor fizice şi juridice debitoare şi primirea unui raport al istoriei de credit. Elena Pui a explicat că consimţământul nu este necesar în cazul persoanelor juridice, deoarece prin aceste modificări “se ţinteşte reducerea riscurilor de creditare a împrumuturilor neperformante pentru baza financiară bancară şi nebancară”. În acest mod, furnizarea informaţiei către BIC devine obligatorie nu doar pentru băncile comerciale, ci şi pentru toate entităţile care au calificativul de sursă a istoriei de credit, exceptând Asociaţiile de Economii şi Împrumut. În cazul persoanelor fizice însă, furnizarea informaţiei la BIC şi solicitarea raportului de credit se vor face numai cu consimţământul acesteia.

O altă măsură de protecţie a drepturilor subiectului istoriei de credit constă în posibilitatea de a verifica/corecta propriile date, îmbunătăţind calitatea finală a bazei de date. Astfel, conform proiectului de amendare a Legii, subiectul poate obţine un raport de credit gratuit şi în cazul în care cererea de credit a fost respinsă pe motivul informaţiei nefavorabile conţinute în raport. Subiectul va adresa BIC-ului o cerere în scopul inserării unui mesaj în interiorul raportului de credit, în cazul dezacordului cu decizia biroului (fiind expus motivul) sau un mesaj de alertă, în cazul furtului sau pierderii actelor de identitate (un mesaj de alertă). Biroul este obligat să corecteze raportul de credit, dacă litigiul este soluţionat în favoarea subiectului, şi să transmită informaţia rectificată către toţi utilizatorii care au solicitat acest raport în ultimele 6 luni. Conform proiectului de Lege, subiecţi ai istoriilor de credit pot fi nu numai persoanele fizice şi juridice, dar şi fidejusorii sau alţi garanţi, care vor acorda consimţământ.

Printre subiecţii care sunt obligaţi să prezinte informaţia la biroul istoriilor de credit, se numără şi companiile de asigurări care prestează serviciul “asigurări de viaţă”, deoarece acestea pot acorda împrumuturi.

”Un birou al istoriilor de credit care conţine informaţii doar dintr-un sector de creditare nu va fi niciodată în măsură să furnizeze profilul complet financiar al unui debitor, care poate avea mai multe linii de creditare din diferite sectoare de credit. Mai mult decât atât, schimbul complet de date este unicul mijloc de a evita fenomene de creditare încrucişată şi supra-îndatorare”, este de părere Elena Pui.

Lilia PLATON

Numarul ziarului: 
Nr.22 (391) din 1 iunie 2011