Aurica Doina: «Aprobarea Legii privind piaţa de capital este prima etapă a unei reforme complexe în domeniu»

– În şedinţele Parlamentului, din nou discuţiile s-au referit în special la nivelul actual de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare din ţara noastră. Implementarea directivelor UE reprezintă măsuri premature în acest domeniu?

–  Desigur, din punct de vedere economic, nivelul actual de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare reflectă, în mare măsură, dificultăţile existente ale perioadei de tranziţie şi cele economice ale mediului de afaceri din Republica Moldova. Astăzi piaţa valorilor mobiliare nu a devenit un generator de investiţii pentru economia reală. Importanţa actualei iniţiative de reglementare a pieţei de capital trebuie să pornească, în primul rând, de la nevoile de finanţare a mediului de afaceri din ţara noastră, iar activitatea pieţei bursiere trebuie să devină un instrument eficient de formare şi utilizare a capitalului. Din această perspectivă, ne propunem implementarea unui nou model de acces şi de tranzacţionare pe piaţa de capital, diversificarea instrumentelor financiare şi crearea unui mecanism de protecţie care să ofere încrederea necesară investitorilor. Prin transpunerea directivelor europene preluăm şi experienţa pieţelor dezvoltate.

– Normele Legii privind piaţa de capital conţin multe noţiuni noi. În  presă s-a scris că noua lege aduce haos în terminologie şi că a fost distrus tot ce a fost creat până acum. Cum vom depăşi această provocare?

–  Personal, nu accept această abordare. Conformarea terminologiei naţionale la cea internaţională nu este, vă asigur, cea mai mare problemă care ar afecta nivelul actual de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare. Consider că mai mult ar trebui să ne preocupe faptul cum să menţinem investitorii existenţi şi cum să atragem noi investiţii. Nivelul de dezvoltare economică influenţează direct volumul şi structura fluxurilor de investiţii, inclusiv a celor străine. Avem nevoie de investiţii şi sarcina noastră comună pe termen mediu este să reuşim să valorificăm potenţialul pieţei naţionale de capital. Bineînţeles, nu va fi uşor. Înţelegerea corectă a noilor reglementări este foarte importantă. Din aceste considerente, CNPF planifică să asigure consultanţa necesară pe tot parcursul implementării legii prin organizarea seminarelor şi realizarea altor măsuri în acest scop, începând cu participanţii profesionişti şi până la educaţia individuală a fiecărui cetăţean.

– Cei care se pronunţă împotriva susţinerii Legii privind piaţa de capital din partea participanţilor profesionişti, se referă la iniţiativa de modificare a directivelor europene cu privire la funcţionarea pieţelor financiare. În ce măsură pot influenţa aceste modificări Legea cu privire la piaţa de capital recent aprobată?

–  Este adevărat că la nivel european se promovează o iniţiativă de revizuire a Directivei privind pieţele instrumentelor financiare cu scopul implementării unor noi reforme orientate spre asigurarea stabilităţii sistemului financiar. Această iniţiativă de reglementare stabileşte angajamentul de a identifica soluţii pentru acele zone ale sistemului financiar care sunt mai puţin reglementate şi, totodată, de a îmbunătăţi organizarea, transparenţa şi supravegherea unor segmente ale pieţei, precum instrumentele tranzacţionate pe alte pieţe decât cele reglementate, completându-le astfel cu cerinţe cu privire la instrumentele derivate extrabursiere şi alte aspecte. În mare parte, proiectul de revizuire se referă la înăsprirea cerinţelor de transparenţă, dezvoltarea structurilor de piaţă mai eficiente, îmbunătăţirea regimului aplicabil pieţelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ameliorarea guvernanţei corporative, instituirea unui cadru mai strict de supraveghere şi de protecţie sporită a investitorilor. Aceste schimbări se impun ca urmare a evoluţiei structurilor şi tehnologiilor specifice pieţei europene pentru a se garanta concurenţa loială şi eficienţa pieţelor şi, desigur, nu vor avea o influenţă negativă asupra modului de organizare şi funcţionare a pieţei de capital conform Legii privind piaţa de capital recent adoptată.

– Participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare nu sunt pregătiţi să susţină noi reguli de activitate? În  special nu vor putea îndeplini cerinţele faţă de capital?

–  Actualmente, toate cele 11 companii de brokeri nebancari întrunesc cerinţele maxime faţă de capitalul propriu stabilite pentru licenţa de categoria A în mărime echivalentă în lei de 50 mii de euro. În funcţie de tipul licenţei, desigur, noile reglementări îi vor obliga pe unii brokeri nebancari existenţi să identifice resurse suplimentare necesare pentru creşterea graduală a capitalului pe parcursul a 10 ani de activitate. Brokerii care în prezent sunt bănci comerciale respectă aceste cerinţe în primul an de implementare a legii.

Pentru a diminua efectul negativ asupra participanţilor profesionişti existenţi, în redacţia finală a Legii au fost concretizate cerinţele privind mărimea maximă faţă de capitalul propriu necesar la zece ani de la data intrării în vigoare a legii şi anume al societăţilor de investiţii care vor avea dreptul să presteze toate serviciile pe piaţa de capital, inclusiv crearea unui sistem multilateral de tranzacţionare (MTF), la obţinerea licenţei de categoria C – fiind redus până la 300 mii de euro. De asemenea, au fost reduse mărimile maxime faţă de capitalul propriu pentru bursa de valori şi depozitarul central, respectiv, până la un milion de euro. În aceste condiţii, noile norme de adecvare a capitalului reprezintă o soluţie echilibrată, atât pentru societăţile de investiţii, cât şi pentru operatorul de piaţa şi depozitarul central. Prin fortificarea capacităţilor financiare a acestora se oferă posibilitatea poziţionării mai confortabile a participanţilor profesionişti locali într-un mediu concurenţial loial cu cei străini.

– Este oportun să fie obligate băncile comerciale să delimiteze genul de activitate pe piaţa valorilor mobiliare prin constituirea companiilor fiice de brokeri?

–  Într-adevăr, din partea unor participanţi profesionişti a fost înaintată propunerea de a asigura condiţii egale atât pentru brokerii nebancari care vor fi obligaţi să se conformeze noilor cerinţe de capital, cât şi pentru companiile de brokeri care acum sunt bănci comerciale. Soluţia propusă viza constituirea societăţilor fiice ale băncilor comerciale şi delimitarea genului de activitate pe piaţa de capital de la activitatea bancară. Menţionez că această propunere nu a fost acceptată şi argumentul de bază cred că este convingător, comunitatea bancară a demonstrat prin exemple că înţelege importanţa şi necesitatea dezvoltării pieţei valorilor mobiliare, oferind astăzi servicii pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În practica internaţională băncile acordă un spectru larg şi multilateral de servicii, începând cu activităţile bancare şi până la serviciile aferente instrumentelor financiare. Participarea băncilor comerciale la piaţa de capital va contribui în continuare la îmbunătăţirea calităţii informaţiei despre firmele cotate la bursa de valori şi atragerea investiţiilor în domeniu. În acelaşi timp, nu este exclus faptul că o bancă comercială va lua decizia de a constitui o societate fiică pentru a desfăşura activităţi pe piaţa de capital.

– În  opinia participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, sporirea numărului de cerinţe faţă de capitalul propriu va duce la creşterea costurilor la tranzacţiile bursiere cu valori mobiliare. Consideraţi argumentată această opinie?

–  Stabilirea unor cerinţe noi pentru capitalul participanţilor profesionişti care prestează servicii pe piaţa de capital este o condiţie esenţială pentru organizarea internă şi administrarea prudenţială, dezvoltarea unor produse şi programe noi pentru desfăşurarea activităţii, angajarea personalului adecvat, dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a noilor tehnologii etc., măsuri importante pentru a direcţiona această piaţă spre activităţi de finanţare a necesităţilor mediului de afaceri prin intermediul pieţei de capital.

Referitor la creşterea costurilor la tranzacţiile bursiere, menţionez că în condiţiile actuale taxele percepute de Bursa de Valori a Moldovei şi Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare sunt coordonate cu CNPF, iar mărimea taxelor percepute la bugetul autorităţii de supraveghere este supusă controlului parlamentar. Ultima modificare a mărimii taxelor percepute de Bursa de Valori a Moldovei s-a efectuat în anul 2006 şi astăzi avem la examinare o propunere de modificare a taxelor existente ca urmare a creşterii cheltuielilor administrative şi lipsei instrumentelor financiare lichide. Noile reglementări menţin acelaşi regim de control asupra mărimii taxelor aplicate la tranzacţiile cu valori mobiliare.

– Vă rog să precizaţi măsurile propuse de Legea privind piaţa de capital care ar susţine activitatea participanţilor profesionişti existenţi.

–  Noua Lege privind piaţa de capital extinde cu mult spectrul serviciilor principale şi al activităţilor pe care o societate de investiţii le poate desfăşura, respectiv, stabileşte şi cerinţe mai detaliate referitor la modul de organizare şi codul de conduită al acestora, inclusiv modul de operare al pieţelor reglementate şi sistemelor multilaterale de tranzacţionare. Creşterea costurilor tranzacţiilor cu valori mobiliare nu poate fi privită doar dintr-un unghi îngust. Spre exemplu, taxa pentru obţinerea licenţei de către un participant profesionist va înregistra o creştere de până la 10 mii lei, însă trebuie de remarcat că legislaţia actuală prevede că licenţa participanţilor profesionişti are o valabilitate determinată de 5 ani, pe când în noile condiţii ale Legii, licenţele pentru activitatea pe piaţa de capital vor fi eliberate pe o perioadă nelimitată, fiind reduse şi costurile legate de pregătirea documentelor la obţinerea licenţei. Activitatea participanţilor profesionişti trebuie să fie orientată spre dezvoltarea unor noi servicii, nevalorificate până în prezent, cu asigurarea menţinerii costurilor actuale la tranzacţiile cu valori mobiliare.

– Care va fi importanţa Fondului de compensare a investitorilor în lumina prevederilor Legii privind piaţa de capital?

–  Fondul de compensare a investitorilor este reglementat de directivele europene privind sistemele de compensare pentru investitori şi este o componentă de bază pentru consolidarea încrederii investitorilor în piaţa de capital şi, respectiv, un mecanism de acoperire a riscurilor ce pot apărea. Acest sistem de compensare a investitorilor trebuie să garanteze un nivel minim armonizat de protecţie, cel puţin pentru micii investitori – persoane fizice, în cazul în care o întreprindere de investiţii se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de clienţii investitori. În cazul incapacităţii societăţilor de investiţii de a returna mijloacele băneşti sau instrumentele financiare ale clienţilor, din mijloacele Fondului de compensare se achită fiecărui client (persoană fizică) prejudiciat o compensaţie în sumă de până la şase mii lei. Pentru a nu implica costuri suplimentare de administrare din partea participanţilor pieţei la constituirea unei entităţi de drept juridic, în varianta finală a legii s-a decis transmiterea funcţiei de administrare a Fondului de compensare în competenţa CNPF.

– În ce măsură noile cerinţe de dezvăluire a informaţiei stabilite de Legea privind piaţa de capital vor implica costuri suplimentare pentru societăţile pe acţiuni?

–  În prezent, obligaţia de a prezenta rapoarte anuale este stabilită pentru toate societăţile pe acţiuni care corespund criteriilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni. Legea adoptată recent stabileşte noi cerinţe privind dezvăluirea informaţiei de către societăţile pe acţiuni care întrunesc criteriile unei entităţi de interes public, societăţile care au efectuat oferte publice şi/sau ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacţionare la piaţa reglementată şi/sau pe sisteme multilaterale de tranzacţionare (MTF). În  aceste condiţii, estimăm ca circa o sută de societăţi pe acţiuni să suporte cheltuieli mai înalte pentru dezvăluirea informaţiilor legate de prezentarea rapoartelor anuale şi semianuale, a declaraţiilor intermediare, dezvăluirea evenimentelor care afectează activitatea economico-financiară a emitentului şi actele de constituire ale acestuia. Conform noilor cerinţe, emitentul de interes public este obligat să dezvăluie informaţia în formă electronică pe pagina sa web, iar suplimentar, statutul poate prevedea şi un alt mod de dezvăluire a informaţiei în unul sau mai multe ziare cu difuzare naţională. Reieşind din obligaţiile actuale de dezvăluire a informaţiilor stabilite de legislaţie faţă de băncile comerciale şi ale societăţilor de asigurare, aceste măsuri vor implica cheltuieli suplimentare pentru dezvăluirea informaţiilor doar pentru un număr neînsemnat de societăţi pe acţiuni.

– Schimbarea modelului actual de reglementare nu va crea condiţii mai avantajoase pentru participanţii profesionişti nerezidenţi în raport cu cei rezidenţi?

–  Faţă de reglementările actuale, Legea privind piaţa de capital stabileşte dreptul CNPF de a decide aprobarea calităţii de persoană acceptată pentru persoanele juridice străine, în baza acordurilor încheiate între autorităţile competente ale statelor membre europene şi CNPF. Conform noilor reglementări, se consideră persoane acceptate şi nu necesită licenţe de societate de investiţii, persoanele juridice străine, autorizate de a realiza activităţi şi servicii de investiţii prin intermediul filialelor înregistrate în Republica Moldova, în limitele celor indicate în autorizaţia eliberată de autoritatea competentă a statului-membru al Uniunii Europene. Referitor la condiţiile de autorizare a persoanelor acceptate, ele vor fi aceleaşi, ca şi în cazul licenţierii participanţilor profesionişti rezidenţi.

– Care este termenul stabilit de conformare la prevederile Legii privind piaţa de capital?

–  Implementarea noului model de reglementare va fi un proces complex şi multidimensional, care va implica participarea activă a autorităţilor publice, societăţilor pe acţiuni, investitorilor, participanţilor profesionişti şi altor participanţi ai pieţei. Evident că aceste transformări impun şi o perioadă de tranziţie. Luând în considerare gradul de complexitate, Legea privind piaţa de capital va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Pentru persoanele care deţin în prezent licenţă pentru activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare, cu excepţia celor care deţin licenţă pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele, termenul de conformare la cerinţele de obţinere a noilor licenţe şi autorizaţii, a fost extins până la 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii privind piaţa de capital.

– După publicarea Legii privind piaţa de capital, ce măsuri vor fi întreprinse de CNPF?

–  La elaborarea Legii privind piaţa de capital s-a depus o muncă enormă, atât pentru studierea unui număr mare de directive europene cât şi pentru elaborarea conţinutului complex al acesteia. Pe această cale aduc mulţumiri organismelor internaţionale care au asigurat asistenţa necesară şi angajaţilor CNPF pentru munca şi profesionalismul de care au dat dovadă. De asemenea, aduc mulţumiri participanţilor profesionişti pentru conlucrarea constructivă la studierea practicilor internaţionale şi formularea propunerilor de îmbunătăţire. Aprobarea Legii privind piaţa de capital este prima etapă a unei reforme complexe în domeniu, aceasta stabilind principiile generale de activitate a societăţilor de investiţii. Ulterior, urmează detalierea noilor reguli de activitate în actele normative pentru punerea în aplicare a legii. La următoarea etapă sunt necesare eforturi considerabile pentru elaborarea a circa 40 de acte normative şi aici mizăm pe susţinerea participanţilor profesionişti, pentru a obţine rezultate convingătoare în procesul de implementare.

A dialogat
Oleg Spiridonov