Consumul populaţiei continuă să crească pe fundalul ascensiunii portofoliului creditelor de consum. Or, acest lucru va influenţa preţurile care, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, vor fi la cel mai înalt nivel faţă de ţinta de 5% plus-minus 1,5% stabilită de BNM. Ulterior, în anul 2020 vor fi într-o continuă descreştere.
„În ultimele patru luni avem inflaţia în coridorul de limită de 5% plus-minus 1,5%. Însă avem presiuni inflaţioniste după majorarea salariilor în economia din anul curent, reforma fiscală şi schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public. Avem o activizare a creditării în special creditele de consum (finanţează cererea) acordate populaţiei care pun presiune pe inflaţie. Inflaţia va continua să crească în trimestrul patru al anului 2019 şi vom ajunge între 7-8% la sfârşitul anului. Prognozele noastre arată că preţurile vor fi mai mari la începutul anului 2020 după care vor începe să scadă”, a declarat la TVR Moldova, guvernatorul BNM, Octavian Armaşu.
Preţurile vor creşte la produsele alimentare şi la cele nealimentare. Potrivit lui Armaşu, penultimele două majorări ale ratei de bază cu câte jumătate de punct procentual au fost mai mult un semnal pentru a tempera consumul.
Deşi norma rezervelor obligatorii este de 42,5%, băncile dispun de suficiente lichidităţi pentru a finanţa creditele de consum acordate populaţiei. Însă în cazul în care BNM va înăspri politica monetară pentru a descuraja consumul, băncile vor fi puse în faţa faptului împlinit de a scumpi creditele. Or, acest lucru ar descuraja împrumuturile de consum acordate populaţiei, care de altfel sunt şi cei mai buni debitori cu cea mai redusă rată a neperformantelor comparativ cu businessul. În aceste condiţii, bancherii, probabil, vor tăia din comisioane doar pentru a menţine şi a creşte portofoliul de clienţi.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că de la începutul anului 2018 până în prezent portofoliul de credite în economia naţională s-a majorat cu circa 9 miliarde lei, dintre care 7 miliarde revin persoanelor fizice. Cea mai mare parte din aceşti bani au mers la consum curent. Aici se mai adaugă circa 2 miliarde lei majorări de salarii, din contul reducerii impozitelor, care au mers tot la consum curent. Guvernul s-a dezis de investiţii publice, din contul impozitelor în favoarea consumului curent al populaţiei. Deci, avem o creştere de consum al populaţiei de cel puţin 4-5 miliarde lei din contul creditelor şi investiţiilor publice, care nu au nici o acoperire de producţie suplimentară. Într-o economie puternică acest consum ar fi generat o creştere economică, dar în Moldova el a generat creşterea importurilor. Drept consecinţă, avem, timp de un an, o înrăutăţire a balanţei comerciale cu peste 400 milioane USD. Acest fapt a creat un deficit de valută şi a dus la deprecierea monedei naţionale. De fapt, creşterea consumului s-a realizat din contul importurilor, acoperite cu rezervele valutare ale BNM.
În opinia economistului, un alt factor care contribuie la inflaţie este moneda naţională, care s-a depreciat datorită creşterii consumului neacoperit cu producţie naţională. Creşterea consumul populaţiei a generat creşterea de importuri, care au provocat creşterea puternică a cererii de valută pe piaţa valutară. Deficitul de valută în ultimul an a dus la deprecierea leului moldovenesc cu 6% faţă de coşul valutar EURO/USD. Datorită dependenţei puternice a consumului populaţiei de produsele de import, deprecierea valutei naţionale a influenţat direct creşterea preţurilor. În opinia noastră, jumătate din creşterea preţurilor din ultimul an se datorează deprecierii valutei naţionale.
Un detaliu sunt şi preţurile reglementate care sunt dependente de politicieni. Aici vorbim de gaze naturale, energie electrică, apă, transport, preţurile care sunt artificial menţinute în ajun de alegeri, apoi sunt majorate, deseori nejustificat. Însă politicul se bagă nu doar la preţurile reglementate, economia Moldovei are un grad sporit de monopolizare, majoritatea bunurilor şi serviciilor sunt prestate de câţiva monopolişti dependenţi de puterea politică. Reducerea preţurilor în ajun de alegeri, de regulă este urmată de accelerarea lor de după alegeri. După alegeri au crescut preţurile la energia electrică, transportatorii solicită majorări, sunt discuţii în privinţa gazelor naturale şi apă.
Ultimele date ale BNM arată că în luna august 2019, creditele noi acordate au constituit 2 609,2 milioane lei, în creştere cu 7,5% faţă de luna august 2018. Ponderea creditelor acordate în monedă naţională a reprezentat 69,1%, iar a celor în valută – 30,9%. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1 803,1 milioane lei (-13,0% faţă de luna precedentă şi +21,8% – faţă de august 2018), iar cel al împrumuturilor acordate în valută recalculat în lei a constituit 806,2 milioane lei (+3,7% faţă de luna precedentă şi -14,8% – faţă de luna august 2018).
Creditele acordate în monedă naţională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor fizice (53,1%), iar din categoria persoanelor juridice, creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare deţin o pondere de 41,9% din totalul creditelor acordate în lei (ponderea majoritară, de 54,6%, îi revine comerţului).
Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,06% (persoanelor juridice – cu 8,65% şi persoanelor fizice – cu 7,55%).
De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la 1 lună (10,47%), unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rata de 10,23%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 10,52%.
Soldul cererilor faţă de economie a crescut în luna august cu 501,6 milioane lei (1,2 la sută) ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 439,6 milioane lei (1,7 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 62,0 milioane lei (0,4 la sută). Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul perioadei de referinţă cu 1,5 milioane USD (0,2 la sută).
Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 25,7 milioane lei (0,2 la sută), a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 22,6 milioane lei (3,0 la sută) şi soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 481,4 milioane lei (3,7 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public a scăzut cu 90,1 milioane lei (10,5 la sută).
Totodată, evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în lei) a fost influenţată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 66,0 milioane lei (0,4 la sută) şi soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 10,3 milioane lei (2,5 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de mediul financiar nebancar au scăzut cu 6,0 milioane lei (3,7 la sută) şi, respectiv, cu 8,3 milioane lei (0,9 la sută).
Victor Ursu
