Angajaţii CNPF au efectuat o vizită de studiu în Polonia, în cadrul proiectului Twinning

Vizita de studiu în Polonia a finalizat prima componentă a proiectului Twinning “Consolidarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale CNPF”, desfăşurată în octombrie 2015 – martie 2016, care s-a axat pe evaluarea legislaţiei relevante care oferă CNPF mandatul de supraveghere, precum şi pe revizuirea capacităţilor acesteia ce se referă la crearea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale, audit intern, schimb de informaţii la nivel internaţional, aspecte ce ţin de piaţa de capital, piaţa asigurărilor, sectorul organismelor de plasament colectiv şi fondurilor de pensii.

Vicepreşedintele CNPF, Nina Dosca, a menţionat că programul vizitei a inclus mai multe subiecte de interes sporit pentru reprezentanţii delegaţiei, care au fost urmate de sesiuni de întrebări-răspunsuri şi exemple practice prezentate de experţii polonezi.

Autoritatea pentru Supraveghere Financiară din Polonia este o instituţie consolidată începând cu anul 2006, fiind creată ca regulator al pieţei financiare, care, similar sectoarelor supravegheate de CNPF (piaţa de capital, asigurări, organizaţii­le de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, fondurile de pensii) include şi sectorul bancar. Astfel, atribuţiile KNF sunt asemănătoare cu cele ale CNPF, doar că autoritatea din Polonia exercită supravegherea prin intermediul unui Consiliu de administraţie, care include şapte membri, inclusiv preşedintele, doi vicepreşedinţi şi patru reprezentanţi ai autorităţilor statului (Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Poloniei, Ministerul Familiei şi Protecţiei Sociale şi Preşedinţia). În total, KNF numără mai mult de 900 de angajaţi, dintre care circa 500 sunt responsabili pentru supravegherea instituţiilor bancare.

Autoritatea din Polonia, la fel ca şi CNPF, este finanţată din contribuţiile anuale achitate de către entităţile supravegheate. Începând cu anul 2013, KNF a preluat şi supravegherea sectorului asociaţiilor de economii şi împrumut, iar din 2015 acestea achită plăţi şi taxe la bugetul autorităţii, de rând cu toate entităţile supravegheate.

Bugetul KNF este aprobat de către Guvern şi Parlament şi, respectiv, este sub control public. Anual, Parlamentul polonez evaluează executarea bugetului de către KNF, care este de circa 40 mln euro.

În cadrul vizitei de studiu în Polonia, delegaţia CNPF a avut o întrevedere cu preşedintele KNF, Andrzej Jakubiak, care a pus un accent important pe asigurarea independenţei instituţiei atât financiare, cât şi operaţionale pentru a asigura supremaţia legii şi implementarea prevederilor legislaţiei. Preşedintele KNF a menţionat că “activitatea de supraveghere trebuie să aibă un caracter obiectiv şi independent de politică, iar independenţa instituţiei constituie garanţia mandatului Consiliului de administraţie al KNF. Pentru a putea exercita pe deplin atribuţiile de supraveghere, legiuitorul trebuie să echipeze regulatorul cu setul de instrumente necesare”.

Printre subiectele abordate în cadrul discuţiilor cu preşedintele KNF a fost şi problema atragerii investiţiilor pe piaţa de capital, acesta menţionând că dezvoltarea acestui sector până la nivelul actual atât pe partea de cerere, cât şi pe partea de ofertă a fost posibilă inclusiv datorită aplicării facilităţilor fiscale şi evitării dublei impozitări la investiţii. În cadrul întrevederii, Nina Dosca a propus semnarea Memorandumului de colaborare între KNF şi CNPF, partea poloneză a acceptat propunerea menţionând că semnarea memorandumului va constitui un rezultat tangibil al finalizării cu succes a proiectului Twinning.

Un subiect de interes deosebit pentru membrii delegaţiei a fost sistemul de sancţiuni aplicat de către KNF participanţilor pieţei pentru încălcările admise pe piaţa financiară nebancară. În conformitate cu legislaţia în vigoare, autoritatea poate aplica participanţilor pieţei sancţiuni administrative care sunt însoţite de amenzi usturătoare. De exemplu, în 2015 KNF a iniţiat circa 1000 de cauze de procedură administrativă. În ceea ce priveşte sancţiunile aplicate pe piaţa de capital, acestea includ 27 de cauze privind abuzul pe piaţă, 17 cauze pentru nedezvăluirea informaţiei de către emitenţi, 7 cauze privind tranzacţiile cu insideri şi o cauză de manipulare cu informaţie.

Veronica Cuhal, Şefa Direcţiei relaţii externe şi dezvoltare în cadrul CNPF, a precizat că un instrument mai puţin convenţional utilizat de autoritatea din Polonia în relaţia cu participanţii pieţei îl reprezintă aşa-numitele bunele practici europene, care nu sunt obligatorii, dar sunt recomandate de către KNF pentru a fi preluate de participanţii pieţei. Acestea sunt însoţite de un motto “Aplică, dacă nu vrei să aplici, explică de ce”. Astfel, în cazul în care entităţile refuză să implementeze aceste bune practici, trebuie să prezinte argumente plauzibile la KNF.

La capitolul cooperare internaţio­nală, colegii din Polonia s-au referit la principalele aspecte privind schimbul de informaţie la nivel internaţional – reglementări interne şi restricţii existente în legislaţia poloneză privind schimbul de informaţie între KNF şi autorităţile de supraveghere străine.

Autoritatea din Polonia acordă o atenţie sporită activităţii educative, astfel, familiarizarea societăţii civile cu produsele şi serviciile financia­re începe chiar din şcoli. Totodată, angajaţii autorităţii oferă instruiri nu doar elevilor şi studenţilor, dar şi angajaţilor poliţiei, procuraturii şi judecătoriilor. De asemenea, autoritatea din Polonia, de comun cu Banca Centrală, participă activ la organizarea şi desfăşurarea unor campanii de educare financiară.

Directorul adjunct al Direcţiei generale supraveghere valori mobiliare, Vladimir Rusnac, a afirmat că în cadrul vizitei în Polonia, la solicitarea părţii moldoveneşti, colegii de la KNF şi-au împărtăşit experienţa acumulată cu privire la anumite aspecte privind abuzurile pe piaţa de capital, identificarea manipulărilor, depistarea factorilor de risc sau utilizarea informaţiei privilegiate. În particular, angajaţii Comisiei s-au informat, în detaliu, care sunt etapele desfăşurării unei proceduri contravenţionale (constatarea încălcării, demararea măsurii şi aplicarea sancţiunii).

Un alt subiect discutat s-a referit la sistemele informaţionale utilizate de autoritatea poloneză în depistarea cazurilor de manipulare pe piaţa de capital, fiind vorba de sisteme de alertă post-tranzacţionare şi sisteme de alertă în timp real. “CNPF intenţionează să elaboreze, în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică, astfel de sisteme IT de recepţionare şi stocare a datelor raportate de participanţii profesionişti, care vor permite de a constata mai rapid şi a preveni în timp util cazurile de fraudă pe piaţă”, a menţionat Vladimir Rusnac.

La rândul său, şeful Direcţiei control în cadrul CNPF, Valeriu Popa, a opinat că dimensiunea pieţei de capital din Polonia şi R. Moldova diferă foarte mult. “Am fost profund impresionat cum funcţionează sistemele de monitorizare şi control utilizate de colegii polonezi, care au un grad foarte avansat. Cu atât mai mult că sistemele respective au fost elaborate cu propriile forţe de către angajaţii din Departamentul IT din cadrul KNF”.

“La fel, consider că merită să fie preluată practica utilizată de KNF privind educarea societăţii civile prin organizarea în instituţiile de învăţământ a unor activităţi de familiarizare cu noţiunile de bursă, acţiuni sau cum pot fi făcute investiţiile pe piaţa de capital şi cum poţi obţine profit”, a adăugat Valeriu Popa.

În context, şeful Direcţiei generale plasamente colective şi microfinanţare din cadrul CNPF, Ghenadie Blîndescu, a menţionat că în cadrul vizitei de studiu au fost abordate subiecte sensibile, cum ar fi: cerinţele şi procedurile de numire/respingere a administratorilor Fondurilor de Investiţii şi Fondurilor de Pensii; sancţiunile şi măsurile aplicate Fondurilor de investiţii, Fondurilor de pensii şi administratorilor acestora în cazul încălcării prevederilor legislaţiei.

De asemenea, colegii polonezi au prezentat cazuri practice privind efectuarea inspecţiilor la entităţile supravegheate, cele mai relevante încălcări şi fraude admise în cadrul activităţii acestora, precum şi exemple de supraveghere bazată pe risc a Fondurilor de investiţii şi Fondurilor de pensii.

Potrivit lui Ghenadie Blîndescu, în prezent în Republica Moldova nu există cadrul legal aferent altor tipuri de fonduri decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare. Astfel că, pentru a racorda legislaţia naţională la rigorile UE, R. Moldova urmează să implementeze Directivele Europene privind Fondurile de investiţii alternative.

În ceea ce priveşte Fondurile de pensii facultative, responsabilul din cadrul CNPF a precizat că, odată cu adoptarea, în prima lectură, a Legii privind fondurile de pensii facultative care va înlocui şi extinde domeniul de reglementare al actualei Legi nr. 329-XIV din 25.03.1999 “Cu privire la fondurile nestatale de pensii”, a fost legiferată introducerea în Republica Moldova a conceptului sistemului de pensii bazat pe acumulare cu aderare voluntară. “La moment, însă, din cele trei Fonduri de pensii înregistrate în R. Moldova, niciunul nu activează, din cauza cadrului legal învechit”, a spus Blîndescu.

Potrivit acestuia, pentru a accelera dezvoltarea sectorului de pensii facultative din Republica Moldova este necesar de a urgenta adoptarea, în lectură finală, a Legii privind fondurile de pensii facultative şi de a elabora legislaţia secundară aferentă.

Solicitat de ziarul Capital Market, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a subliniat că „suntem la etapa când urmează să facem o reformă a CNPF, de aceea era important ca şi membri ai Comisiei parlamentare să facă parte din delegaţie, având în vedere şi faptul că CNPF se află sub control parlamentar. Am dorit să avem o discuţie mult mai largă, de concept în cadrul proiectului Twinning “Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale CNPF în domeniul reglementării şi supravegherii prudenţiale”, atât la Autoritatea Poloneză de Supraveghere Financiară, cât şi în Seimul polonez, a declarat Ştefan Creangă.

Oficialul a precizat că în cadrul întrevederilor de la Varşovia au fost discutate subiecte generale, inclusiv în vederea semnării unui acord de parteneriat între KNF şi CNPF. „Am avut şedinţe punctuale cu departamentele privind funcţionalitatea, domeniile şi modalităţile de reglementare care sunt aplicate în Polonia, standardele internaţionale, tot ceea ce înseamnă analiza comparativă cu situaţia din Republica Moldova”.

“Ceea ce i-a interesat mai mult pe reprezentanţii Comisiei parlamentare de la Chişinău au fost subiectele ce se referă la controlul parlamentar asupra autorităţii de reglementare a pieţei financiare, care este exercitat de Parlament şi, în acest sens, am avut întrevederi cu trei preşedinţi de comisii parlamentare – Comisia economie şi dezvoltare, Comisia buget şi finanţe publice, care sunt separate, şi Comitetul european.

Un alt subiect care ne-a interesat a fost interacţiunea între Autoritatea pentru Supraveghere Financiară şi organul legislativ. Chestiunea aceasta am abordat-o sub aspectul asigurării independenţei autorităţii de reglementare, pentru că ea este o instituţie cu independenţă totală. La fel ca şi la noi, KNF este o instituţie autonomă şi independentă.

Subiectul trei a fost bugetul Comisiei: cum se formează, din ce se formează, executarea bugetului şi auditul asupra acestuia, cum este raportată executarea bugetului şi cui este prezentat acest raport”, a declarat Creangă.

Potrivit lui Ştefan Creangă, „o concluzie l-a care am ajuns este că situaţia din R. Moldova e similară celei din Polonia. În primul rând, sub aspect de conlucrare parlamentară. Există şi controlul parlamentar, bugetarea este aceeaşi ca la noi, se face din taxe, nu există alte venituri suplimentare, din bugetul de stat, de exemplu. KNF are în atribuţiile sale şi supravegherea bancară. La noi, supravegherea bancară este exercitată de Banca Naţională. Opt ani în urmă a fost făcută reforma în urma căreia Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a preluat supravegherea bancară de la banca centrală, iar în prezent se discută deja despre o revenire la situaţia de până la reformă”.

Propriu-zis şi mecanismele sunt practic similare, pe buget, auditul bugetului, în procesul de control parlamentar se folosesc aceleaşi mecanisme, cu audieri şi interpelări.

„Ne-a interesat cum Autoritatea poloneză de Supraveghere Finan­cia­ră propune Parlamentului modificări de lege. Este aceeaşi situaţie ca la noi, KNF nu are dreptul la iniţiativă legislativă, ci o înaintează prin Guvern sau la iniţiativa deputaţilor. Este o practică funcţională. Cât priveşte practica de la noi, am avut impresia că nu prea este funcţională iniţiativa de reglementare a domeniului la nivel legislativ. CNPF poate intenţionează să facă ceva, dar Guvernul poate să stopeze. Şi atunci se apelează la Comisia parlamentară de profil şi deputaţii vin cu iniţiative. Dar, totodată, acest mecanism nu permite să avem o conlucrare mai eficientă între CNPF şi Guvern, fiindcă, de regulă, Comisia de profil nu prea se străduieşte să vină cu iniţiative, pentru că este un domeniu destul de vast, mă refer la sistemul nebancar, asigurări şi microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut. Astfel, Guvernul trebuie să ţină mâna pe puls, să vadă ce se întâmplă pe segmentul respectiv, de aceea este binevenit mecanismul când CNPF, de comun acord cu Guvernul, Ministerul Finanţelor, fac o politică mai amplă şi vin cu iniţiative. Acelaşi mecanism, se foloseşte în Polonia, pentru a asigura o conlucrare mai bună între autorităţi”, a mai declarat oficialul.

Ştefan Creangă a afirmat că vizita în Polonia a fost utilă mai ales în contextul dezvoltării unui cadru eficient de reglementare şi supraveghere în Moldova.

Proiectul de asistenţă Twinning a fost lansat în septembrie 2015 şi urmează să fie încheiat în august 2017. Odată cu finalizarea acestuia, CNPF şi KNF urmează să semneze un memorandum care va constitui o platformă pentru cooperarea ulterioară şi schimbul de informaţii între cele două autorităţi.

Lilia Alcază
Vlad Bercu