După doar două luni de la implementare, Acordul de Asociere cu UE (DCFTA) aduce primele rezultate palpabile, iar producătorii din sectorul agroindustrial sunt primii care au simţit beneficiile scutirii de taxele vamale la exportul pe piaţa comunitară. Deşi există şi anumite provocări în implementarea prevederilor acestui document, în ansamblu, beneficiile de pe urma lui sunt pozitive, susţin experţii economici.
Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) indică o creştere a exporturilor pe piaţa europeană cu 8% în perioada septembrie-octombrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea acestor operaţiuni ridicându-se la 94,3 mil. dolari în luna septembrie.
Centrul analitic “Expert-Grup” a analizat impactul scutirii de taxele vamale a exporturilor pentru cele mai sensibile produse agricole – fructele şi cerealele. Astfel, potrivit studiului, în septembrie-octombrie curent a fost atestată o creştere impresionantă de 26% a exporturilor de vinuri în UE până la 39,3 mil. dolari. Exportul de struguri a însumat în această perioadă 39,3 mil. dolari, fiind într-o creştere de 5,8 ori. Principala piaţă de desfacere pentru strugurii autohtoni de masă a fost România, Polonia şi Suedia. Deşi mai greu de exportat pe piaţa UE, merele moldoveneşti au fost vândute pe piaţa românească. Exportul lor a înregistrat o creştere de 2,7 ori, până la 2,6 mil. dolari. În acelaşi timp, exportul de prune a crescut de 8,1 ori şi a înregistrat o valoare de 5,1 mil. dolari. Cea mai mare creştere a exporturilor în perioada septembrie-octombrie a fost atestată la cereale – aproximativ 77%. O contribuţie importantă la această cifră a avut exportul de porumb (+4,9 ori până la 29 mil. dolari) şi cel de orz (+3,7 ori până la 48,9 mil. dolari). Cu toate acestea, exportul de grâu a fost într-o scădere cu 8,7% până la 46,9 mil. dolari. Iar în premieră, după semnarea acestui acord, ţara noastră a exportat în zona UE alcool etilic în valoare de 2 mil. dolari.
“Pentru aceste produse sensibile s-au schimbat regulile de joc imediat după semnarea documentului cu UE. Pentru produsele respective există anumite contingente tarifare. Spre exemplu, producătorii agricoli pot exporta circa 40 mii tone de mere pe piaţa UE, prune şi struguri de masă – 20 mii tone. Lipsa taxelor vamale presupune, evident, impulsionarea exporturilor spre piaţa comunitară. Or, în ultima perioadă se atestă o schimbare a situaţiei, zona UE devenind principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti. Analizând evoluţia volumului tranzacţiilor de export, atestăm o tendinţă crescătoare. În septembrie, am observat că nu erau înţelese prea bine sau ne aflam într-o perioadă de analiză a noilor proceduri de export, însă deja în octombrie s-a observat în mod clar creşterea numărului tranzacţiilor şi a volumului de export, dar şi a companiilor care exportă în zona UE”, spune directorul executiv “Expert-Grup”, Adrian Lupuşor. El afirmă că această creştere se datorează nu exportatorilor tradiţionali, ci companiilor noi apărute pe piaţă. Spre exemplu, numărul companiilor exportatoare de struguri de masă au crescut, în 2014, de circa patru ori. Experţii estimează că în următoarele luni, numărul companiilor exportatoare pe piaţa comunitară s-ar putea dubla.
Şeful Secţiei Politică şi Economică a Delegaţiei UE în RM, Wicher Slagter, susţine că agricultorii moldoveni trebuie să valorifice la maxim oportunităţile pe care le oferă DCFTA. Oficialul combate ideea că piaţa autohtonă poate fi invadată de producătorii din UE. “Nici nu poate fi vorba de o astfel de acţiune, în condiţiile în care acest document protejează suficient drepturile producătorilor moldoveni şi le oferă suficient timp ca ei să se acomodeze la noile reguli de piaţă şi să-şi sporească competitivitatea. În plus, UE le va oferi asistenţă financiară şi tehnică la toate etapele de implementare a DCFTA”, explică Wicher Slagter.
Potrivit documentului, taxele de import la o serie de produse sensibile vor fi păstrate pentru producătorii europeni pe o perioadă de la trei la zece ani. Spre exemplu, taxele pentru importul de paste şi ardei va fi eliminat după primii trei ani de la implementarea Acordului, iar importul de carne şi produse lactate abia după zece ani.
Experţii economici sunt de părere că pentru a beneficia din plin de prevederile Acordului de Asociere cu UE, nu este suficientă doar eliminarea barierelor tarifare, întrucât există şi barierele non-tarifare sau tehnice care sunt determinante pentru competitivitatea producătorilor autohtoni şi accesul acestora pe piaţa comunitară pe termen mediu şi lung.
“Prin semnarea acordului de asociere, RM s-a angajat într-o reformă serioasă de restructurare a sectorului agroindustrial. De fapt, semnarea acestui document înseamnă răspunderea la trei provocări mari – nu am exportat până acum pe această piaţă din cauza taxelor vamale, barierelor non-tarifare, în special, măsurilor sanitare şi fitosanitare şi, nu în ultimul rând, pentru că producătorul nostru a fabricat mărfuri pentru consumatorul pieţei din Est.
De fapt, agricultorii vor economisi anual peste 11,2 mil. euro din scutirile de taxe de export, bani care pot fi reinvestiţi în dezvoltare. Câştigăm un acces pe o piaţă de 500 mil. de consumatori care au o putere de cumpărare de 5-6 ori mai mare decât cei de pe pieţele tradiţionale din CSI. Dar va trebui să armonizăm legislaţia în ceea ce priveşte măsurile fitosanitare, astfel încât produsele moldoveneşti să corespundă cerinţelor de pe piaţa UE”, opinează expertul Tatiana Savva.
Agenţii economici susţin că, deşi lucrurile s-au simplificat esenţial, mai există unele bariere pe intern. În mod special, ei invocă faptul că nu există laboratoare performante, iar costurile de certificare sunt încă mari.
“Este mult mai lejer acum să exporţi vinuri în ţările UE, însă costurile de certificare a produselor sunt destul de mari, îndeosebi dacă e vorba de partide mici. Suntem o companie care produce un volum mic de vin, ne orientăm doar spre calitate şi ţintim spre o piaţă selectă, însă costurile de certificare ne “bat” la buzunar. Vă imaginaţi la cât se ridică costurile, dacă exportăm la cinci poziţii şi fiecare partidă trebuie certificată?”, explică Igor Luchianov, directorul companiei “Et Cetera”.
Un alt producător agricol, Tatiana Pavliuc, susţine că nu-şi poate exporta, deocamdată, producţia de mere în UE, deoarece nu dispune de linii de sortare, spălare şi ambalare a producţiei. “Piaţa din UE e cu totul diferită de cea din Est. Nu poţi propune orice, se cere doar calitate. Sigur că noi suntem dezavantajaţi şi din considerentul că UE aplică măsuri protecţioniste în ceea ce priveşte exportul de mere pe piaţă. Unii dintre colegii mei, însă, au reuşit să-şi găsească nişă pe piaţa din România, dar se exportă, totuşi, volume destul de mici”, spune ea.
În continuare, sectorul agroindustrial, care este cel mai sensibil la liberalizarea comerţului cu UE, va trebui să fie supus reformelor structurale, spun cei de la “Expert-Grup”. Aceştia recomandă agenţilor economici să uite de agricultura rudimentară şi să-şi concentreze eforturile spre o agricultură de performanţă. “Avem nevoie de o perioadă de 5-7 ani pentru a ne ajusta la cerinţele pieţei europene. Această perioadă este demonstrată de Ţările Baltice, atâta au avut nevoie pentru a face ordine în acest sector. Este foarte important să nu mergem pe aceeaşi traiectorie. Mai mult, producătorii moldoveni trebuie să renunţe la agricultura rudimentară şi să treacă la una de performanţă, dacă se urmăreşte scopul de a obţine profit din această activitate. În general, producătorii trebuie să fie orientaţi spre pieţe cu capacităţi mari de cumpărare, aşa cum este UE şi SUA”, crede Dumitru Budianschi, directorul de program “Expert-Grup”. El mai spune că Republica Moldova, din păcate, a progresat foarte puţin în ceea ce priveşte structura sectorului agricol şi rămâne în urmă la capitolul industrii conexe. Adică, nu sunt bine echilibrate structurile de producţie cu cele comerciale.
În următorii trei ani, UE va oferi RM peste 120 mil. de euro pentru aplicarea reformelor structurale în agricultură.
Lilia Platon
