Agenţia Proprietăţi Publice va desfăşura un nou tur de privatizări

Agenţia Proprietăţi Publice va desfăşura un nou tur de privatizări

Statul în noua rundă de privatizări a scos la mezat bunuri în sumă de 1,3 miliarde de lei, iar Tudor Copaci a declarat: „Intenţionăm să vindem circa 40% din activele expuse”. Însă experţii spun că bunurile scoase la vânzare ar trebui delimitate în cele degradate şi cele care pot fi vândute la un preţ bun.

În noua rundă de privatizări a fost scoasă la vânzare pentru prima dată Fabrica de Sticlă din Chişinău la un preţ de 396 mil. de lei. „Este o întreprindere care a fost pregătită pentru privatizare. Venim cu o ”bombonică” pe piaţă, iar dacă reuşim să o vindem, îndeplinim sarcina bugetară şi pentru anul viitor”, a declarat Tudor Copaci, directorul Agenţiei Proprietăţi Publice.
Deşi unele active ale statului au fost scoase de peste zece ori la mezat, iar preţul de vânzare este în continuă descreştere, Tudor Copaci a spus că pentru unele proprietăţi a fost stopată reducerea preţului, cum este cazul hotelului “Jolly Allon”, deoarece sunt investitori care abia aşteaptă reducerea preţului ca să cumpere activele la preţuri foarte mici.
Astfel, în noua rundă de privatizări din 2012, pe 20-23 noiembrie, la licitaţia cu strigare de la Bursa de Valori urmează a fi scoase la vânzare 38 de Societăţi pe acţiuni, dintre care în 16 SA cota statului este mai mare de 51%. Printre acestea se numără Armo Beton, Farmaco şi Floare – Carpet. În ce priveşte concursul investiţional, la licitaţie au fost expuse şase cinematografe din ţară, în sumă de 2,9 mil. de lei. Iar la concursul comercial APP a expus zece întreprinderi de stat, printre care se numără şi sanatoriul ”Sănătatea” din Ucraina.
Pe de altă parte, statul a expus repetat la licitaţia cu strigare zece construcţii nefinalizate şi 11 complexe de bunuri aflate în gestiunea Administraţiei de Stat a Drumurilor, la preţ de 2,2 mil. de lei. Preţul acestora a fost redus între 5% şi 20%.
Tudor Copaci a spus că Banca de Economii urmează a fi privatizată, dar întrebarea este când şi cum. „Iniţial trebuie să vedem poziţia băncii pe piaţă, după finalizarea neînţelegerilor din cadrul acţionariatului instituţiei financiare, iar ulterior, cu o decizie comună va veni Ministerul Finanţelor şi Guvernul. Cert este că privatizarea se va face peste câţiva ani”, a menţionat directorul APP.
În ce priveşte privatizarea Moldtelecom, operatorul naţional de telefonie fixă, Tudor Copaci a precizat că în urma analizei experţilor de la IFC, aceştia ne-au atenţionat asupra independenţei ANRCETI, îmbunătăţirii cadrului regulator, rebalansarea tarifelor de la Moldtelecom şi sporirea investiţiilor în localităţile rurale. Iar după soluţionarea respectivelor probleme urmează a fi întocmită foaia de parcurs pentru privatizarea operatorului naţional de telefonie fixă.
La începutul anului curent Guvernul de la Chişinău s-a angajat faţă de FMI să întocmească în anul curent planul de privatizare a Băncii de Economii şi să elaboreze propuneri pentru participarea capitalului privat în Moldtelecom.
În Memorandum se arată că Guvernul îşi păstrează angajamentul de a menţine BEM viguroasă în contextul pregătirii acesteia pentru privatizare şi va examina posibilitatea majorării capitalului băncii în caz dacă va apărea o astfel de necesitate. De asemenea, în baza rezultatelor activităţii în derulare de consultare în domeniul privatizării companiei Moldtelecom, până la sfârşitul anului 2012 Ministerul Economiei va propune o foaie de parcurs pentru introducerea participării private în companie şi implementarea reformelor sectoriale aferente. În contextul accederii noastre la spaţiul aerian comun cu UE, ne aflăm în procesul de transformare a companiei Air Moldova într-o Societate pe acţiuni, fiind în continuă căutare de investitori potenţiali.
Roman Chircă, analist economic: “Degradarea activelor va fi mai mare decât vânzarea lor la orice preţ”
Lista activelor scoase la privatizare se extinde considerabil şi nu e necesar ca statul să recurgă la reduceri de preţuri decât în cazul celor degradate pe parcursul ultimei perioade de timp. În privinţa activelor degradate, fiecare caz trebuie luat în parte. De exemplu, în cazul avionului prezidenţial, întreţinerea lui este mai scumpă decât banii pe care i-ar lua din privatizare, de aceea e bine să se privatizeze la orice preţ. Oricum, în cazul societăţilor pe acţiuni, ea trebuie să fie privatizată prin bursă. Însă problema este că multe întreprinderi şi Societăţi pe acţiuni care aparţin statului arată că a scăzut profitabilitatea acestora.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.43 (463) din 31 octombrie 2012