Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, circa 880.000 de muncitori migranţi din ţările UE sunt victime ale muncii forţate, majoritatea activând în domenii precum agricultura, lucrul casnic, la fabrici sau în construcţii. Victime ale muncii forţate sunt în special femeile, ele constituie 58%, iar 30 la sută din cazuri ţin de exploatarea sexuală. Europa Centrală şi de Sud-Est, precum şi CSI sunt regiunile cu cel mai mare grad de muncă forţată, cu o prevalenţă de 4,2 la o mie de locuitori.
Recent, la Chişinău a fost înfiinţat Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi, care îşi propune să-i documenteze pe muncitorii migranţi în ceea ce priveşte drepturile pe care le au atunci când pleacă la muncă într-o ţară europeană. Centrul este o iniţiativă sindicală şi activează în parteneriat cu Centrul American pentru Solidaritate Internaţională a Muncii şi Uniunea Internaţională a Angajaţilor din Industria Alimentară (IUF) cu sediul la Geneva. Mai multe detalii despre ce este fenomenul migraţiei de muncă, al muncii forţate, în special, ne-a oferit juristul Centrului de Informare a Muncitorilor Migranţi, Mihail Cebotari.