200 companii, 6 sectoare economice, 3 ani. Aşa ar arăta în cifre tabloul unui proiect menit să dezvolte creşterea competitivităţii întreprinderilor moldoveneşti. Nimic deosebit la primele calcule. Adăugăm culori, strategii, nume noi, branduri proprii, magazine unice sub acoperişul cărora se adună laolaltă zeci de branduri autohtone şi multă mândrie naţională. Dacă încă acum trei-patru ani, moldovenii evitau produsele autohtone din industria uşoară, în special confecţiile, astăzi, acestea sunt purtate cu multă mândrie şi preţuire.
Lansat acum 7 ani, proiectul Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED), finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), are drept scop să ajute întreprinderile moldoveneşti din principalele sectoare economice să concureze cu succes pe piaţa locală şi internaţională, sporindu-şi astfel vânzările şi locurile de muncă.
Extins pe 6 industrii ţintă cu potenţial de dezvoltare, dar, totodată, cu grad diferit de maturitate, ajuns la faza a II-a, USAID CEED II a oferit asistenţă la circa 200 de companii în domeniile: Textile şi confecţii; Turism; Accesorii de modă şi încălţăminte; Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; Accesorii şi mobilă pentru casă; Vinificaţie.
Una din intervenţiile cu amploare naţională este iniţiativa “Din Inimă, branduri de Moldova”. În doar trei ani, campania “Din Inimă”, susţinută de USAID şi implementată în parteneriat cu Asociaţia Patronală din Industria Uşoară (APIUS), a atins un mare succes, creând noi branduri, revigorând prin rebranding pe cele deja existente şi descoperind branduri tinere, dar promiţătoare. Datorită acestui proiect, consumatorul din Moldova poartă astăzi cu mândrie branduri autohtone de fashion.
Peste un an, proiectul CEED II va lua sfârşit. Ce continuitate va avea acesta? Sunt pregătite companiile să continue activităţile pe cont propriu? Ce alte noutăţi se vor întâmpla în industria uşoară? Sunt întrebări la care ne-a răspuns Doina Nistor, directoarea proiectului.
Primul proiect CEED a desfăşurat activităţi în trei sectoare, după care, din 2010 au mai fost adăugate trei industrii-ţintă. Faptul că suntem o ţară mică, cu o piaţă mică, cu o balanţă de plăţi negativă necesită o dezvoltare a industriilor exportatoare pentru a creşte din punct de vedere economic. Am dezvoltat industrii cu diverse grade de maturitate. S-a ales vinificaţia pentru că este o industrie tradiţională a ţării noastre, cu un rol important în zona rurală şi în crearea locurilor de muncă pentru femei. Apoi confecţiile, iar mai târziu ne-am oprit şi la industria de confecţionare a încălţămintei şi accesoriilor de modă. Rolul cel mai important este crearea locurilor de muncă pentru femei, în special în spaţiul rural, acesta fiind şi unul din obiectivele USAID. Industria uşoară este şi una din principalele industrii exportatoare. Ne-am axat şi pe industrii mai noi, cum ar fi IT, aici punem accent pe dezvoltarea şi producerea serviciilor de softuri. Este o industrie mică, dar cu potenţial foarte mare. Este o industrie care vizează tinerii şi care oferă salarii mult peste media pe economie. Celelalte două sectoare noi sunt industria mobilei şi a turismului. Industria mobilei este percepută ca o industrie care ar putea substitui importul şi este mai puţin orientată spre export. Producătorii locali au posibilitatea să-şi mărească cota pe piaţă. Avem câteva cazuri de succes a companiilor de mobilă care exportă pe piaţa din România şi pe cea din Federaţia Rusă. Aceste două cazuri ar putea servi drept model, impulsionând şi alţi producători autohtoni să producă pentru export.
Încă 7 ani în urmă, când am început să lucrăm cu industria uşoară, ne-am întrebat încotro se îndreaptă aceasta. Şi atunci am realizat că 90% din întreprinderile antrenate în acest segment, prestau servicii de cusut pentru clienţii străini, cu valoare adăugată foarte joasă, lucrând pentru alte branduri, nu pentru unul propriu. De aceea, am încurajat întreprinderile din Moldova să confecţioneze produs propriu sub propriul brand. Este unica cale de a dezvolta pe termen lung o industrie uşoară competitivă. Cu suportul USAID, peste 40 de companii au dezvoltat un brand nou sau au făcut rebranding. Noi nu trebuie să ne diferenţiem foarte mult de brandurile europene. Trebuie să fim în trend cu ele. Pe parcursul întregului proiect am lansat activităţi care să ajute companiile sub toate aspectele. Am ajutat la îmbunătăţirea produsului ca acesta sa fie în pas cu tendinţele de fashion internaţionale – am adus designeri de peste hotare, am vizitat cele mai cunoscute expoziţii de materie primă (cum ar fi Texworld din Paris), am organizat instruiri cu tehnologi italieni. De două ori pe an organizăm cursuri de instruire în merchandising, recomandările cărora sunt implementate de patronii magazinelor cu produse autohtone. Sunt aspecte psihologice importante, cum ar fi gruparea produselor după culori sau zonele de focus, care influenţează vânzările pe metru pătrat în magazine. Am finanţat şi participări la expoziţii ca să-şi găsească noi clienţi. Un potenţial enorm pentru noi prezintă piaţa din Rusia. Consumatorului de acolo îi plac hainele confecţionate de designerii moldoveni, deoarece simt stilistica europeană. Cu ajutorul USAID, mai multe întreprinderi au început să exporte în Rusia, chiar sub brandul propriu. Deocamdată sunt cantităţi mici, dar este un început. Iar acum doi ani am lansat iniţiativa “Din Inimă, branduri de Moldova”, care a fost cea mai răsunătoare, cu cel mai mare impact.
Când am conceput această iniţiativă, ne-am inspirat de la colegii din Italia, care au conceput I love Italian shoes, un brand umbrelă similar pentru producătorii italieni de încălţăminte, care atunci încă nu erau poziţionaţi ca lideri la acest capitol. Acum ei utilizează acest brand ca să se poziţioneze pe piaţa din SUA. Noi, când am lansat brandul-umbrelă “Din Inimă” am vrut ca consumatorul autohton să cunoască şi să aprecieze designerii moldoveni. Există un segment sceptic de consumatori care achiziţionează doar branduri europene. Noi n-am anticipat acest succes al campaniei “Din Inimă”. Nu ne aşteptam că va avea un impact atât de puternic. Companiile s-au transformat enorm şi au căpătat încredere în forţele proprii, iar cumpărătorii au devenit foarte receptivi la produsele autohtone. Cumpărătorul moldovean trebuie să înţeleagă că în spatele fiecărei haine fabricate în Moldova stau zeci de locuri de muncă. Iar orice cumpărătură contribuie la păstrarea acestor job-uri.
Am văzut oportunitatea de a crea magazine cu brandul Din Inimă. Este vorba de magazine comune multi-brand, care comercializează exclusiv produse autohtone de fashion, în format nou, modern. Avem deja 4 lansate în Chişinău în parteneriat cu Zorile şi Linella. Cel mai mare de 800 mp este la Ciocana, unde consumatorul poate găsi peste 20 branduri autohtone. Sunt sigură că în viitorul apropriat conceptul Din Inimă poate fi exportat şi pe piaţa externă.
Proiectul USAID CEED II a colaborat cu peste 100 de întreprinderi din industria uşoară, care au beneficiat de asistenţă tehnică sub diferite aspecte, pentru a deveni mai competitive. Cât priveşte competitivitatea întregii industrii uşoare, nu există o statistică riguroasă, dar, dacă acum 6-7 ani, peste 90% activau pentru clienţi străini în regim Lohn (N. B. servicii de cusut pentru clienţi străini), iar 10% confecţionau sub branduri proprii, acum proporţia ar fi de 80 la 20. Este important să menţinem această tendinţă, astfel încât Moldova să ofere nu doar forţă de muncă ieftină, dar şi design şi branduri proprii.
Peste 35% din companiile cu care lucrăm sunt conduse de femei, ceea ce arată că femeile sunt prezente în afaceri. Acesta este unul din motivele pentru care susţinem industria confecţiilor. Acolo activează circa 20 mii de femei.
Capitalul uman contează foarte mult şi este un punct critic. Dacă ai oamenii cu abilităţile necesare, atunci şi industria creşte şi devine mai competitivă. Anume acolo trebuie să investim. Accesul la resursele financiare nu este cel mai problematic, ci anume capitalul uman şi cooperarea. La noi întreprinderile se percep ca concurenţi şi nu înţeleg că au nevoie de cooperare. Am încercat să demonstrăm acest lucru prin campania „Din Inimă, branduri de Moldova”. Cu eforturi comune şi colaborare am reuşit să transformăm percepţia consumatorului moldovean faţă de moda autohtonă.
Am transmis brandul “Din Inimă” asociaţiei APIUS, care va continua promovarea acestuia. Producătorii ştiu că acest brand le aparţine. Am dat startul unei noi etape în dezvoltarea industriei uşoare şi sunt singură că împreună vom reuşi să facem cunoscute brandurile moldoveneşti de fashion nu doar în Moldova, dar şi peste hotare.
Cristina MIRON
