Ambiţiile noului guvern de a lansa un program amplu de transformare digitală a României, cu obiective mai îndrăzneţe decât în trecut, sună foarte bine dar istoria arată că fără un plan clar de implementare, urmărit cu o rigoare specifică mediului privat, din care să dispară excepţiile de aplicare pentru sectorul public, totul va rămâne la stadiul de promisiuni, ca în trecut, avertizează Voicu Oprean, fondator şi CEO, AROBS Group, cu afaceri de 415 milioane de lei în 2024, unul dintre cei mai puternici antreprenori din tech .
Programul european SAFE (Security Action for Europe), un mecanism financiar de anvergură lansat de Uniunea Europeană pentru întărirea capacităţilor de apărare, reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru industria românească de profil, o pedală pe care România trebuie să apese în perioada următoare, este una dintre concluziile emisiunii de business ZF Live ce i-a avut drept invitaţi pe Tudor Grecu, partner, head of advisory, KPMG România, Head of Defense & Security CEE şi pe Florentin Timoianu, head counsel, defense & security, KPMG Legal - Toncescu şi Asociaţii.
Start-up-ul românesc Awakeness.ai, care a dezvoltat o platformă care ajută angajaţii din companii să fie mai bine pregătiţi să răspundă când se confruntă cu diverse tipuri de atacuri cibernetice, are ca obiectiv să atingă venituri recurente de 150.000 de euro şi 100 de clienţi.
BT Capital Partners, divizia de investment banking şi brokeraj a grupului financiar Banca Transilvania (TLV), a înregistrat anul trecut un profit net de 25,5 mil. lei, cu 60,3% peste rezultatul din 2023.
Impozitul de 10% pe tranzacţiile realizate la Bursă riscă să descurajeze investitorii, fără beneficii semnificative pentru buget. Statul ar putea încasa mai mult dacă ar stimula lichiditatea, inclusiv prin vânzarea treptată a unor pachete minoritare din companiile naţionale, consideră Ionel Uleia, fondator şi director general al societăţii de intermediere Prime Transaction, invitat la emisiunea de business ZF Live.
Modelul de portofoliu 60% acţiuni – 40% instrumente cu venit fix, proiectat pentru a captura randamentele ridicate ale acţiunilor şi pentru a oferi un nivel înalt de protecţie prin intermediul obligaţiunilor, a fost multă vreme standardul echilibrului între risc şi rentabilitate pentru investitorii activi pe piaţa de capital.
Bursa de Valori de la Bucureşti, cu aproximativ 320 de companii listate şi o capitalizare de circa 50 mld. euro, are nevoie de listări noi şi de creşterea acţiunilor disponibile la liber la tranzacţionare (free float – n. red.) pentru o dezvoltare sustenabilă, cu impact vizibil în economie, şi pentru a recupera din diferenţa faţă de Varşovia, liderul bursier al regiunii.
Pe o piaţă a comerţului alimentar de 150-170 mld. lei (30-35 mld. euro) anual, dominată clar de grupuri internaţionale gigantice, un singur retailer autohton a reuşit să atingă pragul de 1 mld. lei (200 mil. euro) vânzări, iar asta în 2024
România traversează una dintre cele mai acute crize de spaţii comerciale din ultimul deceniu, pe fondul lipsei unor proiecte noi de anvergură şi al unei cereri în creştere din partea retailerilor internaţionali. În acest context, retailul a devenit cel mai atractiv segment imobiliar, detronând office-ul şi logistica în preferinţele investitorilor.
Piaţa asigurărilor a ajuns la finalul primului trimestru (T1) din 2025 la un volum al primelor brute subscrise de 6 mld. lei, înregistrând un avans de 7% faţă de primele trei luni din 2024, potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în raportul privind evoluţia pieţei asigurărilor în primul trimestru (T1) din 2025.
Povestea Meraria, o livadă cu meri care se întinde pe o suprafaţă de 7 hectare şi funcţionează în sistem superintensiv, a început în 2019, iar acum pariază pe un nou segment şi anume procesarea merelor, fie sub formă de cidru fie sub formă de produse de patiserie.
Transmitem din generaţie în generaţie teama de perioada adolescenţei. Copiii se simt neînţeleşi, se luptă să gestioneze toate schimbările din viaţa lor, iar părinţii parcă uită brusc cum să mai comunice. În plus, nici tehnologia şi accesul la ea nu ajută prea mult, chiar dimpotrivă.
Creşterea de lichiditate şi tranzacţionarea acţiunilor pot aduce la buget mult mai mulţi bani decât s-ar aduce crescând anumite taxe pe tranzacţii.
Pagini
