Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters.
Măsuri de protecție după incidentele din această primăvarăAutoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei.
Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot.
În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș.
Director de școală: „Nu eram pregătiți”Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație.
Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina.
Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru eleviUna dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi.
Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise.
În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative.
Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașeViceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece.
Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei.
Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATOEstonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.
Rețeaua PlayStation se confruntă cu o pană de curent la nivel global vineri după-amiază, potrivit Le Figaro.
Pe site-ul DownDetector, rapoartele privind problemele au crescut brusc începând cu această după-amiază,, atingând un vârf de peste 3.300 în jurul orei 13:30, înainte de a scădea ușor de atunci.
Imposibilitatea de conectarePe rețelele de socializare, mulți utilizatori raportează incapacitatea lor de a se conecta la serviciu. Acesta oferă acces la toate funcțiile online ale consolelor PS4 și PS5, inclusiv jocuri, PlayStation Store și mesagerie. Pe scurt, întregul ecosistem PlayStation este afectat, potrivit sursei.
Sony nu a comentat încă pe marginea acestei întreruperi. Pagina de stare a serviciilor PlayStation precizează chiar că „toate serviciile sunt operaționale”.
Jocurile fizice nu vor mai fi fabricateAceastă întrerupere vine într-un moment nepotrivit pentru gigantul japonez. În urmă cu doar câteva săptămâni, a anunțat încetarea iminentă a jocurilor fizice PlayStation.
„Producția de discuri fizice pentru toate jocurile noi lansate pe consolele PlayStation va fi întreruptă începând din ianuarie 2028”, a transmis compania.
Decizia vine pe fondul schimbării obiceiurilor de consum. Cererea pentru jocuri digitale este mult mai mare decât cea pentru jocuri pe disc, potrivit Sony.
Pasionații de jocuri video, nemulțumițiAcest anunț a provocat nemulțumiri în rândul unor fani PlayStation. Ei vor să dețină în continuare copii fizice ale jocurilor sau să poată cumpăra jocuri mai ieftine de pe piața second-hand.
Atunci, mai multe postări publicate de Sony pe rețelele sociale au fost inundate de comentarii critice la adresa deciziei.
Analiștii spun însă că măsura nu este surprinzătoare. În ultimele trimestre, vânzările digitale au reprezentat peste 80% din totalul jocurilor vândute de Sony.
Ministerul Sănătății anunță că, în perioada 20–24 iulie, au fost decontate peste 11 milioane de lei pentru investiții în infrastructura sanitară, digitalizare și dotarea unităților medicale.
Potrivit unei comunicări a instituției, suma totală virată către 19 beneficiari din întreaga țară este de 11.074.426,54 lei, dintre care 9,22 milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile.
Cea mai mare parte a finanțării, aproximativ 7,81 milioane de lei, este destinată proiectelor de digitalizare.
Cum vor fi utilizați baniiFondurile vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii IT în cadrul a 11 direcții de sănătate publică, al unor servicii de ambulanță și institute de medicină legală.
Alte 1,95 milioane de lei au fost alocate pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, prin achiziția de echipamente moderne destinate prevenirii și controlului infecțiilor asociate asistenței medicale la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București.
Peste un milion de lei – pentru proiecte de medicină de proximitateDe asemenea, aproximativ 1,24 milioane de lei vor finanța proiecte de medicină de proximitate, printre care modernizarea Ambulatoriului Filiași, dezvoltarea a patru Centre Comunitare Integrate din Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, investiții în secția de Terapie Intensivă Neonatală din Oradea și digitalizarea Spitalului Municipal Mangalia.
Ministerul Sănătății precizează că decontările fac parte din proiectele de investiții aflate în derulare și susține că acestea contribuie la modernizarea infrastructurii medicale și la îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Fostul ministru al Finanțelor afirmă că există „riscuri majore” pentru a doua jumătate a anului și îi transmite un „kind reminder” premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru.
„A fost publicată execuția bugetară la primul semestru! Un deficit de 2% din PIB pe cash despre care sunt convins că cei care nu înțeleg riscurile bugetare vor spune că este foarte bun comparativ cu 2025. Iar riscul bugetar în acest an vine din două componente: nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene (în special PNRR) și nerealizarea veniturilor totale”, a scris Câciu pe Facebook.
Potrivit deputatului PSD, în primele șase luni ale anului veniturile totale ale statului au fost cu 35,8 miliarde de lei sub nivelul programat.
„Trebuia să avem venituri totale de 378,3 miliarde lei, s-au realizat venituri totale de doar 342,5 miliarde lei”, a precizat acesta.
Fostul ministru afirmă că această diferență ar putea avea efecte directe asupra deficitului bugetar până la finalul anului.
„Acest minus de venituri aduce un risc asupra lunilor viitoare deoarece, dacă nu este recuperat, se va reflecta în deficitul final”, susține Câciu.
Acesta atrage atenția și asupra întârzierilor în finanțarea proiectelor europene, despre care spune că sunt mult mai grave.
„Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene, în special PNRR, este în valoare de 58,23 miliarde lei, adică peste 11 miliarde euro. Pe primul semestru trebuiau finanțate proiecte în valoare de 95,4 miliarde lei, dar au fost finanțate doar 37,1 miliarde lei”, afirmă fostul ministru.
Câciu avertizează că întârzierile la investițiile din PNRR pot conduce la pierderea unei părți importante din fondurile europene.
„Este grav de tot”„La fonduri europene și în special PNRR este grav de tot! Minusul este de 58,23 miliarde lei la semestrul I, adică 11 miliarde euro, și aduce un risc mai ales asupra proiectelor PNRR care, dacă nu sunt finalizate, conduc nu numai la aplicarea de corecții din partea Comisiei Europene (…), dar se vor scadea din sumele viitoare”, a explicat deputatul PSD.
El susține că termenul de 31 august este esențial pentru o parte dintre investiții.
„Dacă tu nu plătești facturile și nu faci recepțiile până la 31 august, investiția se consideră nerealizată și ți se taie banii”, a afirmat Câciu.
În opinia fostului ministru, consecințele pot fi importante atât pentru PNRR, cât și pentru bugetul de stat.
„Eu cred că acesta este cel mai mare risc, cu efect nu numai asupra pierderii a câtorva miliarde din PNRR (minim 4 miliarde euro) , (…) ci și asupra deficitului de final de an”, a declarat acesta.
În final, deputatul PSD l-a criticat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a susținut că optimismul privind deficitul este nejustificat.
„Nu înțeleg de ce este euforie cu deficitul când situația este chiar încordată atât în materie de finalizare investitii PNRR(neplătite) dar și de sustenabilitatea datoriei publice(care, de fapt, menține sau nu ratingul suveran!). Bolojan nu înțelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 miliarde euro din PNRR. Bolojan nu întelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 mld eur din PNRR”, a conchis Câciu.
