„Eu am spus că cred că trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari, un candidat care nu ar fi fost erodat deja de o încercare anul trecut, cu rezultatul cunoscut, un candidat cumva mai proaspăt pentru electoratul român şi care, atenţie, este foarte important, care să fie mai aproape de profilul domnului Călin Georgescu, preferat de cei mai mulţi români anul trecut, în primul tur de scrutin. S-a văzut atunci că românii mizează pe o persoană cu o proiectare a profilului mai serioasă, mai aşezat, capabil să facă punte între grupurile politice şi instituţiile statului, deci capabil de mediere, un om cu o avergură politică de asemenea natură, poate face faţă acestei poziţii de preşedinte al României. Eu asta am înţeles din vocea poporului, dacă am ascultat-o cu toţii. Sper că am înţeles cu toţii că poporul îşi doreşte un astfel de preşedinte. Şi atunci trebuia să căutăm o variantă mai aproape de această viziune”, spune la B1Tv Claudiu Târziu.
Călin Georgescu, adaugă el, încă nu şi-a exprimat susţinerea pentru George Simion sau pentru Anamaria Gavrilă.
„Legat de verde de la domnul Georgescu, eu încă aştept să fie public acest verde, pentru că domnul Georgescu, în mesajul pe care îl consideră toată lumea de adio, din seara în care a aflat că i-a fost interzisă candidatura, din păcate nu spune că îl susţine pe unul sau pe altul dintre candidaţi sau pe amândoi candidaţii noştri. Ar fi fost firesc să o facă după toate eforturile pe care le-au făcut partidele AUR şi POT şi după înţelegerile pe care cred că le-a avut cu George Simion şi cu Ana Maria Gavrilă”, adaugă preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR.
Claudiu Târziu precizează că va fi prezent la depunerea candidaturii lui George Simion la BEC.
„Este candidatul Partidului nostru, nu am cum să fiu împotriva candidaturii lui şi nu văd cum i-ar folosi lucrul acesta. Nu vreau în niciun fel să îi afectez prin poziţia mea şansele pe care le are, câte de are”, încheie Târziu.
Articolul Târziu, despre candidatura lui Simion: Trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari apare prima dată în Mediafax.
Joi seara, după o sesiune maraton de două zile, Adunarea Naţională a Republicii Srpska (RS) entitatea bosniacă condusă de sârbi, a adoptat un nou proiect de constituţie. Instituţia a adoptat, de asemenea, un proiect de lege privind protecţia ordinii constituţionale a Republicii Srpska.
Ambele proiecte legislative urmăresc să afirme o mai mare autonomie pentru Republika Srpska, stabilind instituţii separate, inclusiv o armată şi un sistem judiciar, şi conţinând dispoziţii privind autodeterminarea şi dreptul de a forma confederaţii cu alte ţări.
Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), instituţia care supraveghează punerea în aplicare a acordurilor de pace care au pus capăt războiului din 1992-1995 din Bosnia, a criticat proiectul de lege, afirmând că acesta „constituie o încălcare gravă a Acordului de pace de la Dayton şi a cadrului constituţional al Bosniei şi Herţegovinei, deschizând noi cazuri de răspundere penală pentru cei care efectuează aceste acţiuni”.
„Prin crearea unilaterală a unor instituţii judiciare paralele sub controlul direct al Adunării Naţionale a Republicii Srpska, supremaţia legislaţiei de stat este ignorată în mod flagrant şi se încearcă punerea în aplicare a unor legi care au fost suspendate temporar prin măsuri provizorii ale Curţii Constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei”, au mai declarat reprezentanţii OHR.
Proiectul de constituţie va fi supus unei dezbateri publice de 30 de zile înainte de a fi trimis pentru un vot final în Adunare.
Proiectul de lege, adoptat în procedură de urgenţă, prevede urmărirea penală pentru 21 de infracţiuni, inclusiv atacuri la ordinea constituţională a Republicii Srpska, ameninţări la adresa integrităţii sale teritoriale, sabotaj, spionaj şi nerespectarea deciziilor emise de autorităţile entităţilor. De asemenea, legea incriminează „obstrucţionarea luptei împotriva inamicului”, „servirea într-o armată inamică” şi „ajutorarea inamicului”.
Articolul Tensiuni în Bosnia: Republica Srpska adoptă un proiect de constituție și o lege controversată apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud a anunţat că rezultatele preliminare ale anchetei sugerează că incendiul ar fi fost declanşat de o defecţiune a izolaţiei din interiorul bateriei unui acumulator extern.
Acumulatorul extern a fost găsit în compartimentul pentru bagaje de deasupra scaunelor, locul unde incendiul a fost detectat prima dată. Resturile dispozitivului prezentau urme de arsuri, au precizat oficialii. Cu toate acestea, anchetatorii nu au putut stabili cu exactitate ce anume a provocat defecţiunea bateriei.
Potrivit BBC, raportul este bazat doar pe constatări preliminare şi nu reprezintă concluziile finale ale anchetei privind incidentul care a afectat aeronava Airbus A321ceo.
Incidentul a avut loc pe 28 ianuarie, când un avion Air Busan a luat foc pe Aeroportul Internaţional Gimhae, situat în sudul ţării. Trei persoane aflate la bord au suferit răni minore.
De ani de zile, companiile aeriene din întreaga lume interzic transportul acumulatorilor externi în bagajele de cală, din cauza riscurilor de incendiu asociate bateriilor litiu-ion. Aceste baterii pot genera căldură extremă şi incendii dacă sunt deteriorate sau prezintă defecte de fabricaţie care pot duce la scurtcircuit.
Din 2016, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale a impus interdicţia transportului de baterii litiu-ion în compartimentele de marfă ale avioanelor de pasageri.
În urma incendiului din avionul Air Busan, compania aeriană a introdus reguli mai stricte, anunţând că pasagerii nu mai pot transporta acumulatori externi în bagajele de bord.
Această măsură vine ca răspuns la creşterea numărului de incidente în care acumulatorii externi s-au supraîncălzit.
Tot mai multe companii aeriene adoptă reguli similare. China Airlines şi Thai Airways au implementat deja astfel de restricţii, iar Singapore Airlines şi filiala sa low-cost, Scoot, vor interzice utilizarea şi încărcarea acumulatorilor externi la bord începând cu 1 aprilie.
La 28 februarie, guvernul sud-coreean a anunţat, de asemenea, că pasagerii care se îmbarcă pe zborurile din această ţară vor fi obligaţi să aibă asupra lor baterii şi încărcătoare portabile, în loc să le depoziteze în compartimentele de deasupra scaunelor.
Articolul Anchetatori: Un acumulator extern ar fi provocat incendiul avionului din Coreea de Sud din ianuarie apare prima dată în Mediafax.
Oficialii de la Moscova au declarat vineri că forţele sale au recucerit un sat din regiunea Kursk.
Ministerul Apărării a transmis că este vorba despre Goncharovka, una dintre puţinele aşezări aflate încă sub controlul ucrainean, potrivit Reuters. Reprezentanţii Kievului nu au comentat informaţia.
În timpul ofensivei surprinzătoare de anul trecut, ucrainenii au reuşit să cucerească aproximativ 100 de aşezări din regiunea rusă Kursk.
Ulterior, ruşii ajutaţi de trupele aliatului Coreea de Nord au recuperat treptat teritoriul pierdut. Joi, preşedintele Vladimir Putin a spus cu ucrainenii din Kursk sunt complet înconjuraţi şi le-a cerut „să se predea sau să moară”.
Articolul Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk apare prima dată în Mediafax.
„Întrucât în spaţiul public există o aşteptare justificată pentru informaţii clarificatoare privind conţinutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în şedinţa Curţii Constituţionale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru buna, corecta şi justa înţelegere a motivelor şi consecinţelor respectivei hotărâri. În ultima perioadă, putem observa o acţiune consistentă şi sistematică de discreditare şi devalorizare la scară largă a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale a României. Suntem conştienţi că activitatea Curţii Constituţionale, raportată la rolul său şi la atribuţiile sale, a fost şi va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât şi criticilor la nivelul societăţii. Prin esenţa sa, orice formă de justiţie, cu atât mai mult justiţia constituţională, care are în principal un rol preventiv, nu sancţionator, creează prin deciziile şi hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptăţiţi de soluţia adoptată. Aceste critici sunt fireşti şi sunt o dovadă că în România pluralismul politic şi al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituţionale democratice”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit lui Enache, chiar dacă, în perioadele electorale, pasiunile şi partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depăşeşte sfera obişnuinţei, „trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE şi al NATO, deci parte a spaţiului democratic occidental, există o ordine constituţională şi legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranităţii şi a unităţii statale şi societale, a identităţii constituţionale a statului român”.
„În acest sens, Curtea Constituţională a României, ca instanţă de contencios constituţional prin care se realizează justiţia constituţională, nu poate fi influenţată sau ameninţată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci şi obligaţia constituţională de a garanta supremaţia Constituţiei prin exercitarea efectivă a atribuţiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile şi dezavuabile”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele CCR.
Comunicatul prezintă câteva explicaţii suplimentare pentru a înţelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, „astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic şi al libertăţii exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreţinută, care poate să conducă la discreditarea instituţiilor statului şi la subminarea încrederii între membrii societăţii noastre”.
„Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituţională, în esenţă, a examinat 5 critici principale invocate în contestaţiile formulate, după cum urmează:
1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de legeCurtea Constituţională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei BEC şi nu prezintă relevanţă din punctul de vedere al competenţei Curţii Constituţionale.
2. Cu privire la competenţa Biroului Electoral Central de a analiza condiţiile de eligibilitate de rang constituţional stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României prin Hotărârea nr.2/2024Curtea Constituţională a României a recunoscut această competenţă a Biroului Electoral Central în mod direct şi exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale.
De altfel, toate deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democraţiei autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanţie că în cadrul unui stat suveran ordinea constituţională este protejată de abuzuri interne şi externe prin asigurarea supremaţiei Constituţiei.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei şi apărarea Constituţiei în ceea ce priveşte candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curţii Constituţionale a României.
3.Cu privire la conţinutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral CentralÎn limita competenţei sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Preşedintelui României şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raţionament propriu cu privire la respectarea de către persoana care şi-a depus candidatura a condiţiei de eligibilitate privind respectarea Constituţiei.
În cadrul acestui raţionament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislaţiei electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online şi finanţarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 şi, în consecinţă, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituţiei României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie.
Pentru a înţelege raportul dintre Hotărârea Curţii Constituţionale nr.32/2024 şi Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiţia constituţională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării şi a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care îşi depune dosarul de candidatură a condiţiilor de eligibilitate constituţionale şi legale.
Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularităţile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care şi-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiţiei de respectare a Constituţiei. Ordinea constituţională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituţiei, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.
4. Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetueCurtea Constituţională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale nu conduce la o sancţionare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale fundamentale.
5.Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în faţa Biroului Electoral Central, cât şi în faţa Curţii Constituţionale a RomânieiConform legii, procedura în faţa Biroului Electoral Central în privinţa înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanţă de judecată, ci acţionează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.
În considerarea competenţei Curţii Constituţionale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulţumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în faţa Curţii Constituţionale.
Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.
Toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru a înţelege că în materia alegerilor pentru Preşedintele României, contestaţiile privind elementele esenţiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curţii Constituţionale, şi nu procedurii instanţelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum şi a importanţei acestora pentru protejarea şi garantarea suveranităţii şi identităţii constituţionale.
În cadrul procesului de alegere a Preşedintelui României din anul 2025, viaţa publică este marcată de o competiţie politică efervescentă, context în care Curtea Constituţională, în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor sale esenţiale, trebuie să asigure menţinerea echilibrului constituţional general, stabilitatea ordinii constituţionale şi pacificarea vieţii publice, indiferent de intensitatea, fluctuaţiile şi variaţiile procesului politic şi electoral.
Pentru instituţia contenciosului constituţional, exigenţele şi cerinţele Legii fundamentale reprezintă reperul şi sistemul referenţial de legitimitate şi validitate a acţiunilor din sfera vieţii publice în coordonatele democraţiei constituţionale. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale sunt şi trebuie să fie expresia preeminenţei dreptului şi a domniei legii în scopul asigurării protecţiei cadrului constituţional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiţia lor pentru accederea la puterea politică instituţionalizată”, precizează preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache.
Articolul Enache (CCR): Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile apare prima dată în Mediafax.
Propunerea de rezoluţie, susţinută de membra Adunării Legislative Laure Miller, a fost adoptată de toţi cei 23 de deputaţi prezenţi în sală.
TikTok „are peste 15 milioane de utilizatori lunari în Franţa”, iar mulţi copii sub 12 ani au un cont, „chiar dacă reţeaua socială este în mod normal interzisă copiilor sub 13 ani”, a avertizat Miller.
Aceasta este, de asemenea, „reţeaua socială cu cea mai opacă şi, foarte probabil, cea mai ineficientă politică de moderare”, a susţinut ea.
Comisia de anchetă va trebui să stabilească, potrivit lui Miller, „dacă aplicaţia încurajează sau nu sinuciderea şi automutilarea” şi dacă amplifică „disponibilitatea conţinutului hipersexualizat” care „ar încuraja dezvoltarea tulburărilor”.
Articolul Franţa lansează o anchetă privind efectele psihologice ale aplicaţiei TikTok apare prima dată în Mediafax.
Canada a formulat plângere la OMC împotriva taxelor impuse de administrația Trump pentru oțel și aluminiu. Solicitarea a fost transmisă organismului internațional de comerț în cursul zilei de joi și anunțată imediat de către reprezentanții OMC.
În cererea sa, Canada a solicitat OMC consultări oficiale în cadrul mecanismului de soluționare a disputelor comerciale pentru contradicțiile cu SUA, privitoare la impunerea tarifelor de 25% asupra anumitor produse din oțel și aluminiu de proveniență canadiană, a declarat organismul comercial.
Canada își susține cauza, precizând că măsurile, care pun capăt scutirii de taxe suplimentare asupra anumitor produse din oțel și aluminiu și cresc taxele la articolele din aluminiu, sunt incompatibile cu obligațiile SUA, asumate în temeiul Acordului General privind Tarifele și Comerțul (GATT) 1994, a comunicat OMC, conform sursei citate.
Suntem furați de ani de zile, spune TrumpNoile tarife, de 25% ale lui Trump la importurile din Canada au intrat în vigoare miercuri, împreună cu noile taxe asupra mărfurilor chinezești.
Președintele american a sugerat jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval, că nu se va răzgândi cu privire la aceste taxe, potrivit Reuters. „Suntem furați de ani de zile și nu vom mai fi furați. Nu mă voi clinti deloc (din această decizie), fie că e vorba de aluminiu sau oțel sau mașini”, a spus el.
Plângerea Canadei vine după o primă solicitare, pe care a transmis-o către OMC în 5 martie, pentru consultări cu Statele Unite, înainte ca taxele să fie aplicate. Între timp, guvernul canadian a anunțat că va aplica o abordare „dolar cu dolar”, instituind taxe de 25% pe importurile din SUA, inclusiv pentru oțel, computere și echipamente sportive, a relatat The Guardian.
Trump a declarat că primii trei parteneri comerciali ai SUA (Canada, Mexic și China) nu au reușit să facă suficient pentru a opri fluxul de fentanil și de alte substanțe chimice premergătoare acestuia în Statele Unite, arată sursa citată.
Cu toate acestea, el a scutit Mexicul de aplicarea taxelor pe exporturile mexicane către SUA până la începtul lunii aprilie.
Articolul Canada contestă la OMC tarifele impuse de Trump pentru oțel și aluminiu apare prima dată în Mediafax.
Milioane de oameni din Asia de Sud sărbătoresc vineri Holi, festivalul hindus al culorilor. Este o sărbătoare care marchează sfârșitul iernii și triumful binelui asupra răului. Festivalul este o sărbătoare națională în India, în timp ce în Nepal este un eveniment de două zile care a început joi. Ceremonii au loc și în alte țări în care se află comunități de indieni.
În India, oamenii, îmbrăcați în cea mai mare parte în haine albe, ies pe străzi și aruncă unii în alții cu pulbere colorată. Copiii au baloane cu apă umplute cu pigmenți colorați, iar tinerii folosesc pistoale cu apă colorată pentru a-i uda pe trecători.
Oamenii se adună pe străzi, în parcuri și în piețe publice. În zonele publice se montează difuzoare pentru muzică. În unele locuri, oamenii aruncă trandafiri și petale de flori în loc de pudră colorată. La un templu din vestul Indiei, miile de participanți au fost stropiți cu apă colorată aruncată din țevi uriașe. În multe părți ale Indiei, oamenii aprind focuri mari în noaptea dinaintea festivalului pentru a semnifica distrugerea răului și victoria binelui. Familiile se adună în jurul flăcărilor pentru a cânta, a dansa și a se ruga zeilor hinduși.
O altă tradiție din cadrul Holi este bhang, o băutură locală preparată cu canabis și consumată cu lapte sau apă. Băutura este legată de hinduism, iar consumul său este permis în conformitate cu legislația indiană. Băutura specială este vândută doar în magazinele autorizate de guvern.
Articolul Festival hindus cu milioane de participanți care aruncă, unii în alții, cu pulbere colorată apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării Naţionale a salutat iniţiativa Comisiei Europene de a recomanda Consiliului activarea clauzei derogării naţionale prin care cheltuielile pentru apărare sunt excluse din calcului deficitului.
„În ultimii ani, în cadrul reuniunilor miniştrilor Apărării din statele membre ale UE, precum şi la nivel bilateral, am susţinut constant excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului. Este o măsură bună, care va impulsiona procesul de modernizare al Armatei României. Pentru noi este foarte important ca aceste proiecte să implice transfer de tehnologie în România, pentru a dezvolta industria naţională de apărare şi a crea locuri de muncă. Suntem foarte atenţi şi implicaţi în toate discuţiile de la nivel european”, a declarat ministrul.
Angel Tîlvăr şi Ramoba Chiriac au discutat şi despre elaborarea Cartei Albe privind viitorul apărării europene.
Articolul Tîlvăr a discutat cu şefa Reprezentanţei CE în România despre Planul ReArm Europe apare prima dată în Mediafax.
Potrivit statisticilor INS, resursele de energie primară au totalizat 2.725,2 mii tone echivalent petrol (tep), cu 73,9 mii tep mai mult faţă de ianuarie 2024. Producţia internă a fost de 1.431,1 mii tep, în scădere cu 5,8% (-88,4 mii tep). De asemenea, importurile de resurse energetice au crescut semnificativ, ajungând la 1.294,1 mii tep, cu 14,3% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.
Resursele de energie electrică au fost de 6.095,1 milioane kWh, în scădere cu 1,3% (-80,8 milioane kWh). Producţia de energie electrică a fost de 4.408,8 milioane kWh, cu 1.040,2 milioane kWh mai puţin faţă de ianuarie 2024.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în: hidrocentrale: -42,6% (-646,8 milioane kWh), centrale eoliene: -61,8% (-307,3 milioane kWh) şi termocentrale: -4,7% (-94,7 milioane kWh).
Producţia din surse solare a crescut cu 10,4% (+11,1 milioane kWh). Importul de energie electrică a crescut puternic, ajungând la 1.686,3 milioane kWh, cu 232% mai mult faţă de ianuarie 2024. Şi exporturile au fost mai mari – 1.112,9 milioane kWh, în creştere cu 4% (+43,1 milioane kWh).
Consumul final de energie electrică a fost de 4.459,6 milioane kWh, în scădere cu 1,4%. Consumul economic a scăzut cu 4,8% (-168 milioane kWh), în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 11,1% (+105,7 milioane kWh). Consumul pentru iluminatul public a fost de 42 milioane kWh, în scădere cu 4,3%.
Următorul comunicat referitor la energia consumată în februarie 2025 va fi publicat pe 15 aprilie 2025.
Articolul Resursele de energie primară au crescut în ianuarie 2025, dar producţia de electricitate a scăzut apare prima dată în Mediafax.
Expoziția „Luminile lui Caravaggio” a bucurat mai bine de 30.000 de vizitatori care au mers la Muzeul Național de Artă Timișoara.
Cele 43 de lucrări de artă, cu o valoare de asigurare de 84 milioane de euro, au ajuns în siguranță acasă, la Florența.
Transportul a fost însoțit până la frontiera de stat de Plutonul Intervenție Antitero și Acțiuni Speciale, anunță IJJ Timiș.
„Lucrările din această expoziție extraordinară au ajuns cu bine la destinație, cu sprijinul Jandarmeriei Române. Mulțumim pentru profesionalism și dedicare!
Arta trebuie protejată, iar datorită celor care veghează asupra ei, capodoperele ajung în siguranță acolo unde le este locul!”, a transmis Muzeul Național de Artă Timișoara.
Articolul Picturile lui Caravaggio, expuse la Timișoara, au ajuns în siguranță acasă, la Florența apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ministrului, Romgaz a publicat deja în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) un anunţ pentru servicii de consultanţă privind evaluarea, negocierea şi achiziţia activelor combinatului.
Mişcarea face parte dintr-o strategie de diversificare a portofoliului companiei şi de creştere a valorii adăugate a gazului românesc, inclusiv a resurselor extrase din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
„Romgaz va duce la bun sfârşit acest demers şi, în baza evaluării de specialitate, va putea face o nouă mişcare strategică. Susţin acest demers şi încurajez conducerea Romgaz să meargă înainte cu aceeaşi hotărâre”, a transmis Burduja pe pagina sa de Facebook.
Articolul Romgaz analizează preluarea combinatului Azomureş apare prima dată în Mediafax.
Campioana de la Australian Open a avut nevoie de doar 65 de minute pentru a-şi asigura un nou duel cu liderul mondial Aryna Sabalenka, care a trecut, joi, de Liudmila Samsonova cu 6-2, 6-3.
În cea de-a doua semifinală pe tabloul feminin, Iga Swiatek o va întâlni pe tânăra rusoaică de doar 17 ani, Mirra Andreeva care a reuşit să le învingă în tururile anterioare pe pe Svitolina şi Rybakina.
Iga Swiatek s-a calificat pentru a patra oară consecutiv în semifinalele BNP Paribas Open şi continuă cursa pentru al treilea titlu la acest turneu după ce a învins-o pe Qinwen Zheng cu 6-3, 6-3.
Semifinalele masculine îi au ca protagonişti pe Carlos Alcaraz şi Jack Draper, respectiv Daniil Medvedev şi Holger Rune.
Articolul Madison Keys continuă seria victoriilor la Indian Wells şi o va înfrunta în semifinale pe Aryna Saba apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile au verificat legalitatea funcționării unor firme și respectarea normelor din domeniul alimentației publice și al muncii.
În trei ore, echipele de control au dat 18 amenzi, în valoare totală de 65.500 de lei. Printre neregulile descoperite se numără produse expirate, lipsa autorizațiilor, probleme privind securitatea la incendiu și încălcarea drepturilor angajaților.
Astfel, Direcția de Sănătate Publică a dat amenzi de 45.000 de lei și a retras de la vânzare peste 2.500 kg de produse alimentare și mai multe substanțe biocide expirate. Inspectoratul Teritorial de Muncă a sancționat firmele cu 13.000 de lei pentru lipsa contractelor de muncă și a evidenței timpului de lucru.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență a aplicat șapte amenzi, în valoare de 3.500 de lei, pentru nerespectarea normelor privind prevenirea incendiilor iar Poliția Locală Sector 1 a emis sancțiuni de 4.000 de lei pentru lipsa autorizațiilor de funcționare.
Articolul Amenzi de peste 65.000 de lei în urma unei razii la agenții economici din Sectorul 1 al Capitalei apare prima dată în Mediafax.
La sediul BEC, şeful AUR, George Simion, va fi însoţit de preşedintele ECR, Mateusz Moraviecki.
Mai mult, Anamaria Gavrilă, preşedinta POT, îşi va depune, la rândul său, candidatura la alegerile prezidenţiale sâmbătă.
Simion şi Gavrilă au declarat că, în cazul în care ambele candidaturi vor fi acceptate, unul dintre ei va renunţa în favoarea celuilalt.
Articolul George Simion îşi depune vineri candidatura apare prima dată în Mediafax.
Informaţia a fost susţinută de premierul Benjamin Netanyahu, care a distribuit pe reţelele de socializare un articol despre această iniţiativă.
Raportul menţionează că Israelul a invitat Tesla să depună o ofertă oficială pentru furnizarea de maşini electrice, ca parte a eforturilor de modernizare a flotei guvernamentale.
Netanyahu a avut anterior întâlniri cu CEO-ul Tesla, Elon Musk, inclusiv în septembrie 2023, când au fost văzuţi împreună la o fabrică Tesla din California, unde premierul a testat un model Cybertruck.
Dacă Tesla ar câştiga contractul, aceasta ar fi prima colaborare oficială a companiei cu guvernul israelian. Oficialii nu au oferit încă detalii despre termenii licitaţiei sau numărul de maşini care ar putea fi cumpărate.
Articolul Guvernul israelian ar putea achiziţiona maşini Tesla pentru oficiali apare prima dată în Mediafax.
Concret, vineri, între orele 08:00 – 12:00, este restricționată ciculația pe prima bandă a autostrăzii A1, pe sensul dinspre București către Pitești, între kilometrii 30+543 metri – 32, pentru repararea asfaltului.
Mai mult, între orele 08:30 – 17:00, pe autostrada A2, pe sensul dinspre Constanța spre București, între kilometrii 187-186, se restricționează, de asemenea, circulația pe banda a doua, pentru lucrări de reparații.
Articolul Trafic îngreunat pe A1 și A2. Se repară asfaltul apare prima dată în Mediafax.
Contactele cu Sudanul, Somalia şi regiunea separatistă din Somalia, cunoscută sub numele de Somaliland, demonstrează hotărârea SUA şi a Israelului de a continua cu un plan care a fost condamnat pe scară largă şi a ridicat probleme juridice şi morale grave.
Deoarece toate cele trei locuri sunt sărace şi, în unele cazuri, afectate de violenţă, propunerea pune la îndoială inclusiv obiectivul declarat al lui Trump de a reloca palestinienii din Gaza într-o „zonă frumoasă”.
Oficialii din Sudan au declarat că au respins propunerile SUA, în timp ce oficialii din Somalia şi Somaliland au declarat că nu au fost contactaţi.
Conform planului lui Trump, cele peste două milioane de persoane din Gaza ar ar trebui să fie trimise permanent în altă parte. El a propus ca SUA să preia controlul asupra teritoriului, să supravegheze un proces îndelungat de curăţare şi să îl dezvolte ca proiect imobiliar.
Ideea unui transfer în masă al palestinienilor a fost considerată cândva o fantezie a extremei ultranaţionaliste din Israel, dar de când Trump a prezentat ideea în cadrul unei reuniuni la Casa Albă, luna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a salutat-o ca fiind o „viziune îndrăzneaţă”.
Palestinienii din Gaza au respins propunerea şi resping afirmaţiile israeliene conform cărora plecările ar fi voluntare. Naţiunile arabe şi-au exprimat opoziţia vehement şi au oferit un plan alternativ de reconstrucţie care ar lăsa palestinienii pe loc. Grupurile pentru drepturile omului au declarat că forţarea sau presarea palestinienilor să plece ar putea fi o potenţială crimă de război.
Cu toate acestea, Casa Albă spune că Trump „îşi susţine viziunea”.
Vorbind sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre o iniţiativă diplomatică secretă, oficialii americani şi israelieni au confirmat contactele cu Somalia şi Somaliland, în timp ce americanii au confirmat şi Sudanul. Aceştia au declarat că nu este clar cât de mult au progresat eforturile sau la ce nivel au avut loc discuţiile.
Relaţiile separate ale SUA şi Israelului cu cele trei destinaţii potenţiale au început luna trecută, la câteva zile după ce Trump a prezentat planul pentru Gaza alături de Netanyahu, potrivit oficialilor americani, care au afirmat că Israelul a preluat conducerea discuţiilor.
Israelul şi SUA au o varietate de stimulente – financiare, diplomatice şi de securitate – de oferit acestor potenţiali parteneri. Este o formulă pe care Trump a folosit-o acum cinci ani, când a intermediat Acordurile Abraham – o serie de acorduri diplomatice reciproc avantajoase între Israel şi patru ţări arabe. Casa Albă a refuzat să comenteze demersurile făcute.
Birourile lui Netanyahu şi Ron Dermer, ministrul israelian şi confidentul lui Netanyahu care a condus planificarea postbelică a Israelului, de asemenea, nu au comentat, dar ministrul de finanţe Bezalel Smotrich, un susţinător de multă vreme a ceea ce el numeşte emigrarea „voluntară” a palestinienilor, a declarat săptămâna aceasta că Israelul lucrează pentru a identifica ţările care să primească palestinieni. El a mai spus că Israelul pregăteşte un „departament de emigrare foarte mare” în cadrul Ministerului Apărării.
Articolul SUA şi Israelul se gândesc la Africa pentru relocarea palestinienilor dezrădăcinaţi din Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Este vorba despre persoane care ar fi trebuit să vină la Bucureşti, în data de 8 decembrie 2024, şi să meargă la Palatul Parlamentului. Totuşi, nu au mai venit în Capitală în acea zi. Au apărut, însă, la alte proteste desfăşurate şi au postat mesaje de susţinere şi incitare la revoltă”, au precizat surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul.
Percheziţiile sunt coordonate de Parchetul General, potrivit sursei citate.
În urma unei percheziţii care a vizat locuinţa cunoscutului mercenar Horaţiu Potra, anchetatorii au descoperit 40 de încărcătoare de la arme letale, de diferite calibre, 51 de grenade militare, ofensive şi defensive, 44 de bucăţi de lovituri de lansator de grenadă, 21 de pistoale letale, majoritatea calibrul 9X19mm, şapte pistoale mitralieră de calibru 7,62 mm, inclusiv Kalaşnikov, peste 20 de cutii cu muniţie letală, şase piese de arme, patru materiale explozive, două aruncătoare/lansatoare de grenade, precum şi veste antiglonţ.
Mai mult decât atât, au fost găsite sume mari de bani, dar şi lingouri de aur.
Surse judiciare au declarat, pentru Gândul, că fiecare armă de foc va fi supusă expertizelor criminalistice.
Poliţiştii încearcă să afle ale cui sunt armele şi dacă au fost folosite la comiterea de infracţiuni, atât pe teritoriul României, cât şi dincolo de graniţe.
Articolul Percheziţii la mai mulţi mercenari din gruparea coordonată de Horaţiu Potra apare prima dată în Mediafax.
Aproximativ 150 de persoane au intrat joi în Trump Tower din New York pentru a protesta împotriva reţinerii lui Mahmoud Khalil, activist pro-palestinian şi student la Universitatea Columbia. Poliţia a arestat 98 de persoane, acuzate de încălcarea proprietăţii, obstrucţionare şi rezistenţă la arest.
Protestul a fost organizat de grupul Jewish Voice for Peace, ale cărui membri au purtat tricouri roşii cu mesajul „Jews say stop arming Israel” şi au scandat „Bring Mahmoud home now!”.
Khalil, în vârstă de 30 de ani, este rezident permanent legal în SUA şi căsătorit cu o cetăţeană americană. A fost reţinut sâmbătă în faţa locuinţei sale din Manhattan de către agenţi federali, iar în prezent se află într-un centru de detenţie pentru imigranţi din Louisiana.
Administraţia Trump susţine că prezenţa sa în SUA ar putea avea „consecinţe grave asupra politicii externe”. Avocaţii lui Khalil contestă decizia, afirmând că este vizat pentru deportare din cauza activismului pe care îl practică, ceea ce ar încălca Primul Amendament privind libertatea de exprimare.
Articolul Aproape 100 de arestaţi la Trump Tower, în urma unui protest apare prima dată în Mediafax.
