MediaFax.ro

Ministerul Apărării de la Seul a anunțat vineri că satelitul va fi lansat duminică de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida.

Lansarea marchează finalizarea programului prin care Seulul își propusese să plaseze cinci sateliți de spionaj pe orbită până la sfârșitul acestui an, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a monitoriza provocările lansate de Coreea de Nord.

Primul satelit de spionaj sud-coreean, echipat cu senzori electro-optici și în infraroșu, a fost lansat în decembrie 2023.

Următoarele trei, dotate cu tehnologii de radar cu apertură sintetică, pot colecta date chiar și în condiții meteorologice nefavorabile.

În paralel Coreea de Nord își intensifică propriile eforturi în domeniul recunoașterii spațiale. În noiembrie 2023, Phenianul a lansat satelitului militar Malligyong-1, însă de atunci a anunțat trimiterea a trei noi sateliți în 2024.

Inițiativa a fost oprită după ce în mai, anul trecut, o rachetă a explodat la decolare.

Xi Jinping urmează să aibă primele discuții cu noul prim-ministru nipon, Sanae Takaichi, a cărei numire ar putea tensiona relațiile, din cauza viziuniii naționaliste, dar și a politicilor de consolidare a apărării. Pa agenda întâlnirii ar urma să se afle detenția unor cetățeni japonezi în China și restricțiile de import impuse de Beijing asupra produselor agricole, a fructelor de mare și a cărnii de vită din Japonia.

Premierul canadian Mark Carney se va întâlni cu Xi Jinping vineri după-amiază, în încercarea de a relansa relațiile care s-au deteriorat semnificativ sub predecesorul său, Justin Trudeau. Relațiile au fost afectate de cazurile de detenție și apoi execuție a unor cetățeni canadieni în China și de suspiciunile privind ingerința chineză în alegerile federale.

În contextul unui război comercial cu SUA, cel mai mare partener al său, Canada urmărește să-și reducă dependența și să-și extindă piețele, China fiind cel de-al doilea partener comercial.

Un set de documente circulare, semnate de generalul-maior Ronald Burkett, directorul de operațiuni al Gărzii Naționale, dispun ca toate unitățile din statele americane, cu excepția Districtului Columbia să își antreneze personalul pentru acțiuni de control al mulțimii.

Unitățile de reacție rapidă ar putea să ajungă la 23.000 de membrii, iar potrivit documentelor, unitățile trebuie să poată mobiliza un sfert din efectiv în decurs de opt ore și întregul personal în maximum o zi.

Deși Garda Națională a avut întotdeauna trupe de intervenție rapidă, acestea erau folosite pentru dezastre naturale.

Aceste directive vin după ce președintele Donald Trump a semnat în august un ordin executiv prin care cerea Pentagonului să creeze astfel de forțe „disponibile pentru desfășurare rapidă la nivel național”, urmărind o implicare mai consistentă a armatei în combaterea infracționalității și a imigrației ilegale.

Unitățile au termen până la 1 ianuarie 2026 să devină operaționale și vor primi echipamente și instructori din partea Biroului Gărzii Naționale.

„Un agresor dotat cu arme nucleare reia testarea armamentului atomic. Același agresor a demonizat programul nuclear pașnic al Iranului și a amenințat cu noi lovituri asupra instalațiilor noastre nucleare protejate, toate acestea reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a notat Araghchi, printr-o postare publicată joi pe X (fosta Twitter).

Șeful diplomației iraniene a continuat, denunțând anunțul președintelui Trump drept „ireosbonabil și și o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale”.

Donald Trump a cerut Departamentului de Apărare să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii, iar vicepreședintele JD Vance a susținut anunțul lui Trump, declarând: „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”.

Raidul s-a desfășurat în comunitățile Alemão și Penha și este considerat cea mai sângeroasă operațiune a poliției împotriva traficanților de droguri din istoria Braziliei.

Poliția de stat a declarat că raidurile, vizând o grupare majoră de traficanți de droguri, au fost planificate de peste două luni.

Autoritățile au anunțat că operațiune a implicat peste 2.500 de membrii ai forțelor de ordine.

Joi, președintele Lula da Silava a notat pe X: „Nu putem accepta ca criminalitatea organizată să continue să distrugă familii, să oprească vecinii și să răspândească drogurile și violența în orașe. Avem nevoie de un efort coordonat care să lovească în inima traficului de droguri fără a pune în pericol polițiștii, copiii și familiile nevinovate”.

Air India,Solicitarea include fonduri pentru modernizarea sistemelor și serviciilor Air India și pentru dezvoltarea propriilor departamente de inginerie și întreținere, întrucât compania se confruntă cu dificultăți financiare majore.

Air India este deținută în proporție de 74,9% de Tata Group, restul aparținând Singapore Airlines, iar sprijinul financiar va fi proporțional cu ponderea fiecărui acționar.

Nu s-a stabilit încă dacă ajutorul va fi acordat sub formă de împrumut fără dobândă sau capital propriu.

Sprijinul solicitat va permite companiei să dezvolte propriile capacități de inginerie și întreținere, inclusiv construcția de hangare la aeroporturi cheie, și să îmbunătățească serviciile din aeroport.

Dificultățile operatorului s-au accentuat după tragedia de pe 12 iunie, când un Boeing 787 Dreamliner s-a prăbușit la decolare din Ahmedabad, provocând moartea a 260 de persoane.

Muriel Bowser a declarat că orașul va folosi resurse proprii pentru a garanta continuitatea sprijinului alimentar destinat celor mai defavorizate comunități.

Printr-un comunicat de presă, Bowser a afirmat: „Am sperat că nu se va ajunge aici și avem în continuare nevoie ca guvernul federal să se redeschidă cât mai curând, dar, pentru moment, ne asigurăm că locuitorii din Washington, D.C. sunt sprijiniți în luna noiembrie”.

Potrivit autorităților locale, 85.000 de gospodării din capitală beneficiază lunar de programul federal SNAP (asistență alimentară), iar 8.300 de gospodării primesc beneficii prin WIC, program pentru femei, nou-născuți și copii.

Administrația Trump a decis sistarea finanțării programelor sociale, pe fondul blocajului guvernamental, decizie ce a atras critici, dar și acțiuni legale, după ce douăzeci și cinci de state americane, alături de Districtul Columbia, au deschis proces împotriv aaceste decizii.

Convenția de la Istanbul a fost adoptată de Consiliul Europei și semnată de zeci de state membre și definește violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului, urmărind combaterea tuturor formelor de violență bazate pe gen.

Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor, una dintre cele trei formațiuni din coaliția de guvernare, a votat alături de opoziție pentru retragerea din convenție, în ciuda voinței guvernului. Votul a fost motivat de opoziție care a susținut că actul introduce o definiție a genului care depășește sfera biologică, tratându-l ca pe un construct social, susținând că legislație națională este suficientă pentru limitarea violenței de gen, notează Reuters.

„Această decizie nu va influența în niciun fel violența domestică. Protecția exista în legislația letonă și înainte de existența Convenției de la Istanbul”, a spus parlamentarul Gunars Gutris din Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor.

Premierul Evika Siliņa a criticat decizia și a participat, miercuri, la un protest organizat la Riga, unde aproximativ 5.000 de oameni au cerut menținerea statului în Convenție.

Convenția de la Istanbul a fost semnată în 2011 și a intrat în vigoare în 2014. Letonia, care a ratificat tratatul abia în 2023, devine astfel al doilea stat care se retrage, după Turcia, care a părăsit convenția în 2021.

Decizia vine la câteva luni după ce preşedintele TVR, Dan Cristian Turturică, spunea, tot pentru Paginademedia.ro, că postul public va reveni la Eurovision „când vom reseta relaţia cu producătorii”, explicând că în formula de până acum „companiile câştigă mai mult decât TVR din ce înseamnă Eurovision”.

TVR nu a mai participat la Eurovision din 2024 și 2025 în special din motive de buget şi de raport cost–audienţă. Ultima participare a fost în 2023, când Theodor Andrei nu a reuşit să treacă de semifinală şi a obţinut zero puncte, cel mai slab rezultat al României în istoria concursului.

Întoarcerea României vizează Eurovision 2026, care va avea loc la Viena, Austria, în 12 şi 14 mai (semifinale) şi 16 mai 2026 (finala), după victoria Austriei din 2025.

Dacă TVR va menţine decizia de azi şi va notifica la timp Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), România va putea trimite din nou o piesă în 2026. Urmează ca televiziunea publică să anunţe formatul de selecţie, dacă va fi o Selecţie Naţională TVR sau o alegere internă, aşa cum au făcut în ultimii ani tot mai multe ţări.

România are în continuare trei momente de referinţă la Eurovision:

locul 3: Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev 2005;

locul 4: Mihai Trăistariu – Atena 2006;

locul 3: Paula Seling & Ovi – Oslo 2010.

După 2010 însă, calificările au devenit mai dificile, iar în ultimii ani în care am intrat în concurs am oscilat între semifinale ratate şi clasări modeste în finală. Reîntoarcerea din 2026 pune din nou presiune pe TVR să găsească o formulă care să nu mai ducă la un „zero puncte” ca în 2023.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la Digi24 că reformele fiscale trebuiau începute încă de anul trecut, presiunea Comisiei Europene fiind foarte mare.

„Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut. Cel târziu în octombrie-noiembrie. Am zis că avem alegeri în decembrie și să ne lasă în pace. Au zis cei care au fost atunci. Să ne lasă un pic Comisia în pace că, pe cuvântul nostru de pionier, o să facem în ianuarie. Am anulat alegerile, n-am mai făcut în ianuarie, pentru că am zis că avem alegeri în mai. Ar trebui să facem în mai, n-am mai făcut în mai. Am făcut în iulie. Deci Comisia a spus: acum ori niciodată.Deci veniți cu consolidarea fiscală acum sau vă punem în vedere suspendarea fondurilor europene”, a spus Tanczos Barna.

Vicepremierul a precizat că la Comisia Europeană discuțiile au fost foarte serioase: „Eram cu spatele la zid. Și eu, ca ministru al finanțelor, în momentele respective, când discutam cu Comisia, de foarte multe ori am fost cu spatele la zid. Pentru că ei n-au uitat istoria noastră de ani de zile când am zis că noi o să avem deficit nouă, o să avem șase și am avut nouă virgulă trei și o să avem șapte și am avut opt virgulă nu știu cât”, a declarat vicepremierul.

Tanczos Barna a spus că la Comisia Europeană nu prea era cale de întoarcere și riscam suspendarea fondurilor europene și mesaje negative care ar fi fost percepute foarte prost de agențiile de rating. El a mai spus că am scăpat de acest pericol momentan, dar elementele structurare nu s-au schimbat.

Patru republicani s-au alăturat democraților pentru a vota cu 51 de voturi la și 47 împotriva unei rezoluții de eliminare a tarifelor de bază pe care președintele le-a instituit printr-un ordin executiv, potrivit The Guardian.

A fost a treia oară când republicanii au votat alături de democrați asupra unei rezoluții tarifare în această săptămână, anterior mobilizându-se pentru eliminarea tarifelor care vizau Brazilia și Canada.

Este rar ca republicanii să se opună lui Trump în al doilea mandat al său. Însă senatorii republicani Susan Collins din Maine, Mitch McConnell și Rand Paul din Kentucky, precum și Lisa Murkowski din Alaska s-au alăturat partidului de opoziție.

Votul are loc în contextul în care Trump încheie o săptămână în Asia, unde a încheiat un acord cu China pentru a reduce tarifele la bunurile chinezești importate și pentru a determina China să cumpere boabe de soia din SUA, un punct sensibil al războaielor comerciale care i-au pus pe fermieri în dificultate, printre alte concesii.

În ciuda opoziției din Senat, este puțin probabil ca Camera Reprezentanților să ia măsuri similare. Republicanii din Cameră au creat o regulă la începutul acestui an care va bloca votul rezoluțiilor privind tarifele vamale.

Rezoluțiile tarifare sunt o mustrare la adresa tarifelor în sine și a lui Trump pentru că și-a depășit autoritatea și a ocolit Congresul. Senatorul Tim Kaine, un democrat din Virginia, a declarat reporterilor că opoziția simbolică ar trebui să atragă atenția președintelui.

„Am aflat în primul mandat al lui Trump că președintele este receptiv la astfel de lucruri. Când vede republicanii începând să voteze împotriva politicilor sale, chiar și în număr mic, asta îl impresionează și adesea îl poate determina să-și modifice comportamentul”, a spus Kaine.

Decizia vine după ce publicarea memoriilor Virginiei Giuffre a readus în atenție acuzațiile de agresiune sexuală împotriva fratelui regelui, legate de asocierea sa cu finanțistul condamnat Jeffrey Epstein. Andrew va fi cunoscut de acum înainte ca „Andrew Mountbatten Windsor”, transmite CNN.

Palatul Buckingham a anunțat joi cea mai severă sancțiune împotriva unui membru al familiei regale britanice din ultimii ani, regele Charles al III-lea luând măsuri drastice împotriva fratelui său, prințul Andrew, în încercarea de a pune capăt scandalului care umbărește monarhia de ani de zile.

Palatul Buckingham a anunțat: „Majestatea Sa a inițiat astăzi un proces formal de retragere a titlurilor și onorurilor prințului Andrew. Prințul Andrew va fi cunoscut de acum înainte ca Andrew Mountbatten Windsor”.

Pentru a-i retrage oficial titlul de duce de York, este necesară o lege a Parlamentului, procedură care urmează să fie inițiată.

Regele a mers și mai departe, dispunând evacuarea fratelui său din luxosul conac Royal Lodge, situat în inima Windsor Great Park, lângă Castelul Windsor: „Contractul său de închiriere a Royal Lodge i-a oferit până în prezent protecție legală pentru a continua să locuiască acolo. I s-a trimis o notificare oficială pentru a renunța la contractul de închiriere și se va muta într-o altă locuință privată”.

Conform CNN, Andrew se va muta într-o proprietate din domeniul privat Sandringham, iar „orice locuință viitoare va fi finanțată privat de către regele Charles”.

Decizia vine după ce publicarea memoriilor postume „Nobody’s Girl” ale Virginiei Giuffre a readus în prim-plan acuzațiile împotriva lui Andrew. Giuffre – pe care prințul susține că nu a întâlnit-o niciodată – a afirmat în memoriile sale că Andrew a agresat-o sexual când era adolescentă, în cadrul rețelei de trafic sexual condusă de Jeffrey Epstein.

Scandalul s-a amplificat în ultimele săptămâni din cauza unor noi întrebări legate de modul în care Andrew și-a finanțat stilul de viață luxos, în ciuda faptului că nu mai este membru activ al familiei regale din 2019.

Publicul a aflat săptămâna trecută că prințul a plătit doar 1 milion de dolari pentru Royal Lodge în 2003 și apoi doar o chirie simbolică „dacă i se cere” în fiecare an de atunci, conform contractului său de închiriere – un aranjament considerat extrem de avantajos.

Presiunea publică asupra monarhiei a atins cote alarmante. Luni, regele Charles a fost huiduit de un protestatar care striga „De cât timp știi despre Andrew și Epstein?”, în timp ce făcea o vizită la o catedrală din nord-vestul Angliei.

Tanczos a refuzat să spună, la Digi 24, dacă se știa de mai devreme de luni, precizând doar că „cei care sunt în CSAT știu tot timpul mai devreme”.

„Nu ar trebui să inflamăm mai mult tema decât trebuie”, a adăugat acesta.

Vicepremierul a încercat să tempereze îngrijorările legate de retragerea trupelor: „Lucrurile trebuie abordate cu calm, nu înseamnă neapărat o răcire a relațiilor, nu înseamnă o schimbare de situație”.

„Au fost și în alte țări, nu e doar România. Se poate rezolva problema”, a adăugat acesta.

Întrebat cum se simte în contextul reîntoarcerii la o retorică de tip Război Rece între Rusia și SUA, cu amenințări nucleare, Tanczos Barna a vorbit despre băieții săi: „Am doi băieți. Eu sunt deja la o vârstă. Nu spun că poate să se întâmple orice, dar chiar nu mai este același lucru ca pentru copiii mei, băieții mei. Pentru ei mi-aș fi dorit un prezent mai liniștit și un viitor mai sigur”.

Vicepremierul a vorbit despre provocările legate de viteza cu care se schimbă lucrurile: „Lucrurile se schimbă cu o viteză incredibilă. Și nu doar din punct de vedere politic. Asistăm la o revoluție a digitalizării, a inteligenței artificiale. Se vor schimba în următorii 5-10 ani de 10 ori mai multe lucruri decât în ultimii 35. Deci e o viteză incredibilă”.

„Provocarea pentru noi, cea mai mare, este să fim lucizi în această perioadă și să putem transforma în avantaj această provocare, această revoluție a digitalizării. Să putem crea hub-uri regionale”, a adăugat Tanczos.

Tanczos Barna a declarat joi, seară la Digi24 că reforma pensiilor magistraților este posibilă și este acceptată inclusiv de cei vizați. În cazul în care reforma nu va fi realizată, costurile ar fi uriașe.

„S-ar putea să ne coste peste 200 de milioane de euro dacă nu facem această reformă cu pensiunea magistraților. Și nu suntem departe de o decizie corectă, acceptată și de magistrați, acceptată și de Ministerul Public. Se poate”, a spus vicepremierul.

Tanczos Barna a arătat care ce a împiedicat reforma până acum: „Procedural am avut o problemă. Nu vreau să o comentez. Au fost proceduri unde nu s-a respectat termenul de 30 de zile și au trecut de curte. În trecut, nu acum. Este și motivul pentru care probabil cei care s-au ocupat de procedură n-au ținut neapărat cont de 30 de zile, pentru că au fost situații când a trecut de curte printr-o altă procedură cu un termen mai redus. Dar sunt o teme disputate. 70 sau 75% pensie față de ultimul salariu”.

Vicepremierul a continuat cu optimism: „Nu e capăt de țară. Ne putem înțelege. Putem găsi o variată de soluții de compromis și cu magistrații, și cu parlamentul, și cu guvernul, și la nivelul președinției. Pentru că și după președinte au avut dialog cu magistrații pe aceste teme. Și atunci, trebuie să găsim o soluție, să mergem înainte și trebuie să ne mișcăm repede. Pentru că, într-adevăr, mai sunt 4 săptămâni și o procedură parlamentară grăbită și făcută totuși pe procedurile legale și termenele”.

Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”.

Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”.

Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României.

„În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos.

Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”.

În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.

„Din punct de vedere politic, aceste inițiative pot fi, de fapt, mingi ridicate la fileu pentru cei care sunt invitați. E o ocazie de a prezenta lucruri. Și poate să fie și pentru domnul Bolojan, dacă ar fi o normalitate și ar fi un context un pic mai calm, o invitație de a expune țării care este situația, din punct de vedere militar, în regiune, care este rolul nostru în NATO, care sunt ultimele evoluții în NATO, care sunt ultimele evoluții în relația cu Statele Unite sau NATO-Statele Unite”, a spus Tanczos, la Digi 24.

„Dacă lucrurile chiar așa sunt și domnul Grindeanu a vrut să ridice minge la fileu pentru domnul Bolojan, e un instrument politic bun. Dacă se transformă într-o ceartă, de exemplu, între doi parteneri de coaliție, este de nedorit”, a adăugat acesta.

Tanczos Barna a recunoscut că atmosfera din ultimele zile nu este una normală pentru o coaliție de guvernare, dar „lucrurile se pot lămuri. Suntem totuși într-o campanie electorală. Trebuie să acceptăm acest lucru”.

Acesta s-a declarat convins că după ce se termină campania electorală, lucrurile vor merge mai aproape de normalitate.

La remarca jurnalistului că pentru unele dintre dosare, pentru unele dintre subiectele care sunt acum „în pending”, va fi prea târziu, vicepremierul a spus că sunt câteva dosare care stau fără decizie finală pe masa coaliției de luni de zile.

„Toate acestea nu ajută. Campania electorală și tensiunile din coaliție nu ajută în luarea acestor decizii majore, dar nici nu elimină posibilitatea finalizării acestor dosare în cel mai scurt timp posibil”, a conchis acesta.

Grupurile parlamentare ale PSD și AUR de la Camera Deputaţilor au cerut joi participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de luni, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea trupelor americane din România.

Recrutarea voluntară a femeilor în Forțele Armate va începe în 2026, odată cu crearea unei unități cu 100 până la 150 de recruți, a anunțat ministrul Apărării, Nikos Dendias.

„Vom începe recrutarea voluntară a femeilor în 2026. Vom forma o unitate de 100 până la 150 de voluntari pentru a consolida și mai mult legătura dintre femei și Forțele Armate”, a declarat Dendias, vorbind la a 4-a Conferință Economică de la Naftemporiki.

El a menționat că femeile reprezintă în prezent aproximativ 17% din Forțele Armate Grecești, o cifră care se aliniază cu media globală.

„Totuși, trebuie să facem un pas mai departe – să creăm infrastructura necesară, precum și mentalitatea și cultura, astfel încât, dacă va fi vreodată nevoie, femeile să poată servi alături de bărbați în Forțele Armate Grecești”.

În afară de Grecia, Cipru, Finlanda, Elveția și Austria au serviciu voluntar de armată pentru femei.

În Cipru, parlamentul acestei țări a aprobat, în aprilie anul acesta, o lege care permite femeilor să se înscrie, dacă vor, în serviciul militar.

În Finlanda, din 2024, femeile pot fi incluse în serviciul militar, voluntar, în aceleași condiții ca bărbații, pentru care serviciul militar e obligatoriu.

Tot din 2024, Elveția are serviciu militar voluntar pentru femei. Ele se pot înrola în toate serviciile armatei, inclusiv în cele de luptă.

Același regim este și în Austria.

Anunțul a fost dat de ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, în cadrul conferinței internaționale „Reziliența și viitorul european al regiunii Sumî”, în cadrul căreia atât el, cât și președintele Zelenski au ridicat subiectul sprijinirii regiunilor din prima linie în timpul tuturor vizitelor lor în străinătate.

„Vizita noastră recentă în Norvegia, unde am avut onoarea de a o însoți pe prima doamnă Olena Zelenska, s-a dovedit productivă. Norvegia furnizează un pod pentru regiunea Sumy – acesta a fost literalmente demontat în Norvegia și va fi asamblat în curând în Mykolaiv. Regiunea Sumy va primi, de asemenea, echipamente medicale în valoare de 2 milioane de euro din partea Norvegiei”, a declarat Sybiha, citat de Ukrinform. 

Ministrul de Externe a precizat că liderii principalilor orașe și sate din Sumî vor decide cum se vor aloca banii proveniți pentru ajutoare.

Capodopera arhitectului Antoni Gaudi se ridică acum la 162,91 metri deasupra orașului, a anunțat biserica într-un comunicat. Această înălțime este la limită mai mare decât vârful turlei clădirii Ulmer Münster din Germania, a cărei înălțime maximă este de 161,53 metri, potrivit AP.

Ulmer Münster, o biserică luterană gotică construită între 1543 și 1890, a deținut titlul de cea mai înaltă biserică din lume. Acest record este acum transferat rivalei sale spaniole. Chiar dacă Sagrada Familia nu își revendică titlul, cifrele sunt prezente pentru comparație: este acum cu puțin peste un metru mai înaltă decât biserica din sudul Germaniei.

Și Sagrada Familia este încă în creștere. „Turnul central al lui Isus Hristos”, care se ridică din vârful bisericii, va ajunge la 172 de metri (564 de picioare) când va fi finalizat în lunile următoare.
O macara a plasat prima parte a turnului deasupra navei, joi dimineață.

Prima piatră a Sagrada Familia a fost pusă în 1882, dar Gaudi nu se aștepta niciodată ca aceasta să fie finalizată în timpul vieții sale. Doar unul dintre multiplele sale turnuri a fost terminat când a murit.

Lucrările s-au accelerat în ultimele decenii, bazilica devenind o atracție turistică internațională majoră, oamenii din întreaga lume fiind fascinați de estetica unică a lui Gaudí, care combină simbolismul catolic cu formele organice.
Banii din taxele de intrare sunt folosiți pentru a finanța construcția în curs. Anul trecut, 4,9 milioane de oameni au plătit pentru a-l vizita, 15% dintre acești turiști provenind din Statele Unite.

Lucrările la fațadele elaborate ale bisericii și la decorarea interiorului acesteia vor continua timp de câțiva ani. Se așteaptă ca aceasta să fie complet finalizată peste aproximativ un deceniu, au declarat oficialii bisericii la începutul acestui an.

Anul viitor se vor împlini 100 de ani de la moartea lui Gaudí. Biserica va organiza mai multe evenimente pentru a celebra moștenirea sa, printre care se numără și alte clădiri uimitoare din Barcelona și din alte locuri din Spania.

Meta urmărește să obțină cel puțin 25 de miliarde de dolari din vânzarea de obligațiuni, relatează Bloomberg.

Compania mamă a Facebook și Instagram a depus o cerere pentru o vânzare de obligațiuni în șase părți, fără a dezvălui valoarea, și comercializa obligațiuni cu scadențe cuprinse între 5 și 40 de ani.

Obligațiunile cu cea mai lungă scadență sunt oferite la aproximativ 1,4 puncte procentuale peste obligațiunile comparabile ale Trezoreriei SUA, conform Bloomberg News.

Meta nu a răspuns la solicitarea Reuters de a comenta.

Meta a prognozat joi cheltuieli de capital „semnificativ mai mari” pentru anul viitor, din cauza investițiilor în inteligență artificială și centre de date.

Compania a raportat, de asemenea, o creștere a veniturilor de 26% în al treilea trimestru, care a depășit estimările pieței, dar această creștere a fost depășită de o creștere de 32% a costurilor.

Meta a intrat ultima dată pe piața obligațiunilor în 2022, cu o vânzare de 10 miliarde de dolari.