Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declară că negocierile dintre delegaţiile de la Kiev şi Moscova la Istanbul ar putea avea loc joi seara sau vineri.
„Delegaţia a fost trimisă. Delegaţia Turciei este pregătită… Ar putea fi astăzi, ar putea fi mâine”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă la Ankara, conform AFP.
Ucraina va primi toate avioanele F-16 promise de Norvegia până la sfârșitul acestui anMinistrul norvegian al apărării, Tore O. Sandvik, a confirmat că livrarea avioanelor de luptă F-16 promise Ucrainei va fi finalizată în 2025, NRK, o companie publică norvegiană de radiodifuziune citată de Ukrainska Pravda.
Sandvik a adăugat că transferul avioanelor norvegiene F-16 se desfășoară conform planului, dar, din motive de securitate operațională și în urma consultărilor cu Ucraina, numărul de aeronave livrate nu va fi dezvăluit.
Putin prelungește strategia actuală de apărare a Rusiei până în 2027În timp ce delegațiile ucrainene și ruse sunt așteptate să se întâlnească la Istanbul pentru potențiale negocieri de încetare a focului, președintele rus Vladimir Putin a prelungit actuala strategie de apărare a țării până în 2027, a raportat joi presa rusă de stat, potrivit The Kyiv Independent.
Prelungirea planului actual de apărare, stabilit inițial pentru perioada 2021-2025, a fost confirmată de Kremlin, deși detaliile specifice rămân clasificate.
Zelenski trimite o delegație la Istanbul, dar nu va participa personal la negocierile de pace cu RusiaPreședintele Volodimir Zelenski a anunțat în timpul unei conferințe de presă din 15 mai că nu va participa personal la viitoarele negocieri cu Rusia de la Istanbul, trimițând în schimb o delegație ucraineană condusă de ministrul apărării Rustem Umerov, scrie The Kyiv Independent.
Vorbind la Ankara, Zelenski a precizat că delegația Ucrainei nu va include șeful Statului Major General și șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), așa cum s-a sugerat anterior. O încetare a focului, potrivit lui Zelenski, rămâne o prioritate-cheie.
Lavrov: Rusia urmărește să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”, nu doar un armistițiu, în negocierile de la IstanbulLa viitoarele negocieri de pace cu Ucraina de la Istanbul, Rusia își propune să obțină „o pace durabilă” prin abordarea „cauzelor profunde ale conflictului”, și nu doar printr-un armistițiu, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pe 15 mai.
Întâlnirea lui Zelenski cu Erdogan a început la AnkaraÎntâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara are loc înaintea unor potențiale discuții de pace între Ucraina și Rusia, marcând un pas important în eforturile diplomatice pentru încetarea conflictului.
Ucraina prezintă pentru prima dată seria de drone „Magura”Ucraina a prezentat public pentru prima dată dronele sale navale din seria Magura, subliniind rolul acestora în transformarea câmpului de luptă naval din Marea Neagră.
Alături de dronele Sea Baby ale Serviciului de Securitate al Ucrainei, seria Magura a fost esențială în distrugerea sau avarierea mai multor nave și active maritime rusești pe parcursul războiului.
NATO ar putea să-l excludă pe Zelenski de la summitul de la Haga pentru a-l mulțumi pe TrumpPotrivit unor rapoarte recente, NATO nu intenționează să-l invite pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la viitorul summit de la Haga, pentru a-l acomoda pe președintele american Donald Trump.
Dacă se confirmă, acesta ar fi primul summit NATO de la începutul invaziei la care Zelenski ar lipsi.
Zelenski ajunge în Turcia și critică delegația Rusiei înainte de negocierile de pacePreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit în Turcia înaintea posibilelor negocieri de pace și urmează să se întâlnească cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara.
Zelenski a criticat delegația rusă, numind-o „o farsă” și pune la îndoială sinceritatea Moscovei în negocieri.
Ucraina intenționează să se concentreze doar pe încetarea focului la discuțiile de la IstanbulUcraina își propune să limiteze discuțiile cu Rusia la viitoarele negocieri de pace de la Istanbul doar la problema unui armistițiu, potrivit unor rapoarte media.
Contactată de Kyiv Independent, o sursă apropiată de Biroul Prezidențial a refuzat să confirme dacă Ucraina va participa în continuare în cazul în care președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent.
Trump spune că ar putea participa la negocierile de pace Rusia-Ucraina pe 16 mai dacă se înregistrează progresePreședintele american Donald Trump a declarat că ar putea totuși să participe la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, care ar putea avea loc la Istanbul pe 16 mai, în funcție de eventualele progrese semnificative către un acord, a relatat BBC.
Delegația rusă a ajuns la Istanbul pentru negocierile de paceO delegație rusă a sosit la Istanbul în perspectiva negocierilor de pace planificate cu Ucraina, potrivit unor surse din domeniul serviciilor de aviație citate de agenția pro-Kremlin Interfax pe 15 mai.
Cu toate acestea, președintele Vladimir Putin nu este așteptat să ia parte la discuții.
Putin respinge încetarea focului și cere Ucrainei să înceapă discuții directe la IstanbulLa încheierea armistițiului temporar de Ziua Victoriei, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită să intre în negocieri cu Ucraina „fără condiții prealabile”, potrivit The Kyiv Independent.
Într-un discurs public, el a invitat oficialii ucraineni să înceapă discuții directe de pace la Istanbul începând cu 15 mai, respingând în același timp continuarea armistițiului.
Rusia ucide 5 civili și rănește alți 29 în Ucraina, în timp ce negocierile de pace din Turcia se apropieÎn timp ce pregătirile pentru posibile negocieri de pace în Turcia continuă, forțele ruse au lansat un atac major cu drone în cursul nopții asupra Ucrainei, ucigând cinci civili și rănind alți 29.
Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, 62 din cele 100 de drone de atac de tip Shahed și alte drone folosite în atac au fost interceptate cu succes.
Partizani pro-ucraineni sabotează o cale ferată lângă Smolensk pentru a bloca aprovizionarea militară rusăLuptători din rezistența pro-ucraineană au sabotat o linie ferată în regiunea Smolensk din Rusia, aproape de granița cu Belarus.
Operațiunea a vizat împiedicarea transportului de arme și echipamente militare către trupele ruse poziționate la granița de nord-est a Ucrainei.
Șeful NATO: Negocierile de pace Ucraina – Rusia ar putea înregistra progrese în următoarele două săptămâniSecretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că eforturile de pace în curs dintre Ucraina și Rusia ar putea înregistra progrese semnificative în perioada imediat următoare.
„Cred că există o fereastră de oportunitate săptămâna aceasta, dar și în următoarele 10 zile, două săptămâni, pentru a aduce întreaga situație a Ucrainei într-un punct mai bun”, a spus Rutte.
Pierderile Rusiei în Ucraina se apropie de un milion de soldați, potrivit Statului Major ucraineanRusia a pierdut aproximativ 970.590 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, potrivit unui raport publicat pe 15 mai de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.220 de pierderi suferite de forțele ruse în ultimele 24 de ore.
Raportul mai indică faptul că Rusia a pierdut și 10.812 tancuri, 22.514 vehicule blindate de luptă, 48.547 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.872 de sisteme de artilerie, 1.384 de lansatoare multiple de rachete, 1.166 de sisteme de apărare antiaeriană, 372 de avioane, 336 de elicoptere, 36.000 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni și un submarin.
Atacurile cu drone provoacă un număr record de închideri de aeroporturi în Rusia în 2025Între ianuarie și 10 mai 2025, aeroporturile din Rusia și-au suspendat operațiunile de 217 ori din cauza atacurilor cu drone – cel mai mare număr de închideri de la începutul invaziei.
Această cifră depășește totalul închiderilor înregistrate în anii 2023 și 2024 la un loc.
WP: SUA și Europa îl îndeamnă pe Zelenski să participe la negocierile de pace de la Istanbul, indiferent dacă Putin va fi prezentOficiali europeni și americani, inclusiv Steve Witkoff, l-au încurajat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să participe la negocierile de pace de la Istanbul, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent.
Potrivit diplomaților citați de Washington Post, prezența lui Zelenski ar arăta angajamentul Ucrainei față de procesul de pace.
Rubio a ajuns în Turcia pentru negocierile de pace Ucraina – Rusia și s-a întâlnit cu ministrul de externe SybihaSenatorul american Marco Rubio a sosit în Turcia înaintea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia și s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, scrie The Kyiv Independent.
„Am discutat în detaliu logica pașilor următori și ne-am împărtășit abordările,” a declarat Sybiha, subliniind importanța unor gesturi reciproce din partea Rusiei.
„Până acum, acestea lipsesc. Moscova trebuie să înțeleagă că respingerea păcii are un preț,” a adăugat el.
Trump nu va participa la negocierile de pace Ucraina – Rusia, în contextul absenței lui Putin, anunță un oficial americanPreședintele american Donald Trump nu va lua parte la negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia programate pentru 15 mai, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului. Decizia vine în contextul în care și președintele rus Vladimir Putin a ales să nu participe la discuții.
Kremlinul confirmă că Putin nu va participa la negocierile de pace din TurciaPreședintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent personal la negocierile de pace din Turcia, a anunțat Kremlinul.
Un decret semnat de Putin pe 14 mai stabilește oficial componența delegației ruse care va lua parte la discuțiile cu Ucraina.
Zelenski: Reacția Ucrainei va depinde de cine va reprezenta Rusia la negocierile de pacePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pașii următori ai Ucrainei în procesul de pace vor depinde de componența delegației ruse.
„Aștept să văd cine va veni din partea Rusiei și abia apoi voi decide ce pași va face Ucraina. Deocamdată, semnalele apărute în mass-media din partea lor nu sunt convingătoare,” a spus Zelenski.
Atac cu rachetă asupra orașului Sumî: 3 morți și 9 rănițiTrei persoane au fost ucise și alte nouă rănite într-un atac cu rachetă al Rusiei asupra orașului Sumî pe 14 mai, anună The Kyiv Independent.
Alertele de raid aerian au fost emise în jurul orei 14:30, iar explozia s-a auzit aproximativ 20 de minute mai târziu. Guvernatorul regiunii Sumî, Oleh Hryhorov, a confirmat bilanțul actualizat al victimelor la ora 20:42.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1177. Kremlinul confirmă că Putin nu va participa la negocierile de pace din Turcia/Zelenski trimite o delegație la Istanbul apare prima dată în Mediafax.
„Delegaţia a fost trimisă. Delegaţia Turciei este pregătită… Ar putea fi astăzi, ar putea fi mâine”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă la Ankara, conform AFP.
Mai devreme, Zelenski afirma că Rusia pare să fi trimis o delegaţie „fictivă” cu un mandat neclar în Turcia pentru primele discuţii directe dintre Moscova şi Kiev din ultimii trei ani.
Zelenski a făcut aceste declaraţii la Ankara, înaintea unei întâlniri cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Moscova propusese organizarea unor discuţii de pace în Turcia în această săptămână. Zelenski a fost de acord cu propunerea şi l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru o întâlnire faţă în faţă. Liderul rus a refuzat să participe şi l-a desemnat pe consilierul său, Vladimir Medinski, să conducă discuţiile.
Zelenski s-a mai întâlnit cu Erdogan la Ankara în februarie, ocazie cu care cei doi lideri ar fi discutat despre posibila participare a Turciei la o forţă de menţinere a păcii după o încetare a focului.
Articolul Zelenski spune că negocierile de la Istanbul ar putea avea loc joi sau vineri apare prima dată în Mediafax.
Pentru a-l mulţumi pe liderul american, şeful NATO, Mark Rutte, a lansat o propunere ca membrii alianţei formate din 32 de ţări să se angajeze să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe până în 2032 şi încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, transmite AFP.
Acest lucru i-ar oferi lui Trump cifra pe care o cere, lăsând în acelaşi timp suficientă marjă de manevră aliaţilor europeni care se luptă să atingă actualul obiectiv de cheltuieli al NATO, de 2% din PIB.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a dat un impuls important planului în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din NATO în Turcia, afirmând că Berlinul este dispus să „urmeze” apelul lui Trump. Wadephul a declarat că sugestia lui Rutte ar însemna atingerea „celor 5% cerute de preşedintele Trump, pe care le consideră necesare”.
„Şi noi îl urmăm în acest sens”, a afirmat el.
Un alt lider european influent, ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, a aprobat, de asemenea, liniile generale ale acordului.„Obiectivul de 3,5% este suma potrivită pentru cheltuielile de bază pentru apărare”, le-a declarat Barrot jurnaliştilor din Turcia.
Sprijinul Germaniei şi Franţei va face mai dificil pentru alţi aliaţi europeni şi Canada să refuze acordul privind cheltuielile la summitul NATO din iunie de la Haga.
Planul general are deja sprijinul Statelor Unite.
Rutte s-a declarat „destul de încrezător” în încheierea unui acord, având în vedere că există o înţelegere generală cu privire la necesitatea de a face mai mult, în contextul estimărilor occidentale potrivit cărora Rusia are nevoie de doar trei până la cinci ani pentru a-şi reconstrui forţele.
Şeful NATO a refuzat să dea detalii despre discuţii, mai fiind încă şase săptămâni până la summit.El a afirmat însă că trebuie „luate în considerare” cheltuieli mai ample, cum ar fi cele pentru infrastructura necesară transportului echipamentelor militare, şi că trebuie stabilită o „cale credibilă” pentru fiecare ţară NATO în vederea atingerii obiectivelor.
Diplomaţii spun că planul lui Rutte, care nu a fost făcut public, prevede creşterea cheltuielilor directe pentru apărare cu 0,2 puncte procentuale în fiecare an, în următorii şapte ani, până când ţările vor atinge obiectivul de 3,5%.
Celălalt 1,5% din cheltuielile mai vag definite ar putea include o gamă largă de domenii, de la infrastructură, apărare cibernetică şi controlul frontierelor, până la sprijin pentru Ucraina.
Diplomaţii au declarat că încă se dezbate calendarul exact al cheltuielilor şi parametrii care definesc cheltuielile mai largi pentru securitate.
Trump a neliniştit aliaţii europeni îngrijoraţi de ameninţarea Rusiei, ameninţând că nu va proteja ţările care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient.
În încercarea de a nu supăra Washingtonul, nu au existat semne de dezacord public la reuniunea din Turcia.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a anunţat că Italia a atins în această săptămână obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli militare.„Acesta este primul pas. Apoi, este posibil să facem mai mult, este posibil să creştem fondurile pentru apărare”, a declarat el.
El a insistat că Roma doreşte să discute mai pe larg „despre securitate, deoarece securitatea nu înseamnă doar arme”.
Aliaţii europeni şi-au majorat cheltuielile pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dar numai în faţa lui Trump ţări rămase în urmă, precum Italia, Spania, Belgia şi Canada, vor atinge 2% în acest an.
Niciuna dintre cele 32 de ţări membre NATO, inclusiv Statele Unite, nu cheltuieşte în prezent 5% din PIB pentru apărare.Ţările membre din est, cele mai îngrijorate de Moscova, precum statele baltice şi Polonia, au declarat deja că sunt dispuse să depăşească acest nivel al cheltuielilor militare directe.
Articolul NATO, pe cale să încheie un acord privind cheltuielile pentru a-l mulţumi pe Trump apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al ministerului, cetățenii care au domiciliul în județul Ilfov se pot programa online prin intermediul portalului de servicii electronice al Ministerului Afacerilor Interne.
Principalele beneficii ale cărții electronice de identitate sunt dimensiunea standardizată, similară cardurilor bancare, siguranță sporită datorată elementelor avansate de securitate, utilizarea ca document de călătorie și pentru semnătura electronică, precum și facilitarea accesării serviciilor electronice, arată reprezentanții MAI.
Alte municipii în care se eliberează cartea electronică de identitatePână în acest moment, pe lângă județul Ilfov, cartea electronică de identitate se eliberează în județul Cluj și în municipiile București, Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara și Craiova.
Peste 9.700 de persoane au depus deja cerere pentru noua carte electronică de identitate, iar peste 3.700 dintre acestea au intrat deja în posesia noului document.
Prima carte electronică de identitate se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cetățenii pot solicita noua carte electronică de identitate chiar și înainte să le expire actualul document de identitate.
Articolul MAI: Cartea electronică de identitate este disponibilă de joi și în județul Ilfov apare prima dată în Mediafax.
Imaginile îl prezintă pe actorul David Corenswet în rolul lui Superman, cunoscut și sub numele de Clark Kent, și pe Rachel Brosnahan ca Lois Lane. Actorul Nicholas Hoult îl va interpreta pe Lex Luthor în film, scrie screnngeek.net.
Din distribuție mai fac parte Edi Gathegi, Anthony Carrigan, Nathan Fillion, Isabela Merced, Skyler Gisondo, Sara Sampaio, Maria Gabriela de Faria, Wendell Pierce, Alan Tudyk, Pruitt Taylor Vince și Neva Howell.
Noul Superman, o revenire la originiDupă cum mulți fani au bănuit, filmul regizat de James Gunn va fi destul de diferit de alte reprezentări recente ale personajului de către producătorul Zack Snyder. Cu toate acestea, Gunn pare să ducă personajul înapoi la rădăcinile sale, cu includeri suplimentare de alte elemente din diferite benzi desenate și proiecte animate pentru a face aceasta una dintre cele mai complete reprezentări ale lui Superman de până acum.
Cu introducerea mai multor alți supereroi, care vor contribui la completarea acestui nou univers DC, se pare că va fi o perioadă interesantă la cinema. O serie de alte astfel de proiecte sunt în prezent în lucru, inclusiv Supergirl: Woman of Tomorrow și un film despre răufăcătorul lui Batman, „Clayface”, așa că să sperăm că Superman va reuși să lanseze cu succes această nouă franciză.
Noul film Superman se va îndrepta spre cinematografe în doar câteva luni, pe 11 iulie 2025 în SUA.
Articolul Cum arată actorul care l-a înlocuit pe Henry Cavill în noul film Superman apare prima dată în Mediafax.
Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale i-a făcut cunoştinţă premierului Italiei cu Ilinca, la Roma, potrivit gandul.ro.
Giorgia Meloni s-a arătat încântată de această întâlnire. Mai mult, premierul Italiei a făcut şi o glumă la final.
„Trebuie să-l susţineţi. Nu are nevoie de probleme în familie, deci trebuie să vă ocupaţi de tot. Dar vestea bună este că nu-l veţi vedea”, i-a spus Giorgia Meloni soţiei lui George Simion.
Reamintim că George Simion se află în aceste zile într-un tur de forţă în mai multe ţări din Europa. Înainte de vizita din Italia, George Simion a fost şi în Polonia, acolo unde a fost primit de preşedintele Andrezj Duda.
Joi, candidatul AUR este prezent în Brussels, capitala Europei, apoi merge, pe seară, la Paris.
Articolul Giorgia Meloni, sfaturi pentru soţia lui George Simion: Trebuie să îl susţineţi apare prima dată în Mediafax.
Fidan s-a adresat reporterilor în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de Externe ai NATO în Antalya, Turcia, unde a planificat să se întâlnească mai târziu cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu ministrul de Externe sirian Asaad al-Shibani.
Donald Trump a făcut, marți, un anunț surpriză potrivit căruia Statele Unite vor elimina sancțiunile împotriva Siriei. Liderul SUA s-a întâlnit ulterior cu președintele interimar sirian Ahmed al-Sharaa.
Articolul Turcia va discuta despre decizia SUA de a ridica sancțiunile împotriva Siriei cu oficialii țărilor apare prima dată în Mediafax.
Principalele efecte ale volatilităţii cursului sunt majorarea avansurilor la creditele ipotecare şi creşterea costurilor finale pentru locuinţe, în special pentru cele aflate la limita pragului de TVA redus de 600.000 lei.
`Traversăm o perioadă în care pieţele taxează puternic o percepţie ridicată a riscului economiei noastre. Cu un guvern interimar şi tensiuni politice, cei care plătesc preţul sunt chiar cumpărătorii de locuinţe”, a declarat Dan Niculae, Managing Director.
Un apartament cu două camere din Băneasa s-a scumpit cu aproximativ 18.000 lei în doar câteva zile, doar din cauza fluctuaţiilor cursului.
Cumpărătorii sunt afectaţi şi de creşterea preţurilor locuinţelor cu 15% faţă de anul trecut, preţul mediu la nivel naţional ajungând la 1.842 euro/mp util.
Specialiştii recomandă prudenţă şi considerarea trecerii de la ROBOR la IRCC pentru credite, acesta din urmă menţinându-se la 5,55% până la 30 septembrie 2025.
Articolul Cursul euro peste 5 lei generează efecte în lanţ pe piaţa imobiliară apare prima dată în Mediafax.
Atacul a fost anunţat după ce pe 11 mai compania a primit un e-mail de la un atacator necunoscut care pretindea că deţine informaţii despre anumite conturi ale clienţilor, precum şi documente interne.
Deşi hackerii au furat date personale, precum nume, adrese şi emailuri, nu au avut acces la parole sau date de autentificare. Coinbase va despăgubi clienţii care au fost păcăliţi să trimită bani către atacatori.
Atacatorii au plătit mai mulţi angajaţi şi colaboratori din afara SUA pentru a colecta informaţii din sistemele interne ale companiei, iar aceştia au fost concediaţi imediat. Coinbase a refuzat să plătească răscumpărarea de 20 de milioane de dolari şi colaborează cu autorităţile, oferind o recompensă de 20 de milioane de dolari pentru informaţii care să ducă la prinderea hackerilor.
Securitatea rămâne o provocare majoră pentru industria criptomonedelor, cu furturi de peste 2,2 miliarde de dolari în 2024 doar prin atacuri asupra platformelor crypto.
Articolul Coinbase estimează pierderi de până la 400 de milioane de dolari în urma unui atac cibernetic apare prima dată în Mediafax.
Într-un comunicat transmis miercuri, Autoritatea Electorală Permanentă precizează că pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din acest an au fost tipărite 19.796.726 de buletine de vot pentru secţiile organizate în România.
Totodată, pentru secţiile de votare din străinătate au fost pregătite 3.600.000 de buletine de vot, acelaşi număr ca în primul tur de scrutin, şi 6.389 de buletine destinate alegătorilor care au optat pentru votul prin corespondenţă.
AEP asigură că toate secţiile de votare, din ţară şi din diaspora, au fost aprovizionate corespunzător, astfel încât procesul electoral să se desfăşoare fără dificultăţi. În situaţii excepţionale, dacă o secţie ar rămâne fără buletine de vot, se poate solicita suplimentarea, iar necesarul va fi acoperit rapid prin redistribuirea de la alte secţii din acelaşi judeţ, sector sau din străinătate.
Articolul AEP a tipărit aproape 24 de milioane de buletine de vot pentru turul al doilea al alegerilor apare prima dată în Mediafax.
Noile reforme privind migrația, anunțate luni, fac parte din planul guvernului de la Londra de a reduce numărul total al imigranților din țară. Una dintre cele mai controversate propuneri este extinderea perioadei minime de ședere necesară pentru a obține reședință permanentă sau cetățenie britanică. Deși inițial nu a fost clar dacă modificarea se va aplica doar celor care vor veni în viitor în Regat, joi oficialii guvernamentali au precizat că măsura ar putea viza inclusiv migranți care se află deja în Marea Britanie.
Purtătorul de cuvânt al premierului a declarat că propunerile vor fi supuse unei consultări publice înainte de a fi implementate.
Oficialul a subliniat că migranții contribuie semnificativ la societatea britanică, dar că este necesar un control mai ferm asupra numărului de noi veniți.
Articolul Imigrația în Marea Britanie va fi supusă unor reguli mai dure apare prima dată în Mediafax.
Un grup de experți și foști angajați ai startup-ului OpenAI a trimis o scrisoare procurorilor generali din California și Delaware, susținând că noul plan de restructurare al companiei nu previne suficient riscurile ca inteligența artificială să dezvolte tehnologii periculoase, fără a-și mai respecta misiunea inițială de a proteja umanitatea, a relatat joi Reuters.
Un grup de experți și foști angajați ai companiei OpenAI, care s-a opus planului de restructurare al acesteia, a scris într-o scrisoare, pe care a transmis-o săptămâna aceasta procurorilor generali din California și Delaware, că noul plan organizațional al startup-ului nu merge încă suficient de departe pentru a împiedica dezvoltarea de tehnologii periculoase de inteligență artificială de către creatorul ChatGPT.
În mesajul transmis, membrii grupului „Not For Private Gain” au susținut că, deși anunțul făcut de OpenAI la începutul lunii mai, că va renunța la unele dintre schimbările de restructurare, „ar putea fi un pas în direcția cea bună,” acesta tot nu previne în mod adecvat devierea OpenAI de la misiunea sa inițială de a se asigura că inteligența artificială este dezvoltată în beneficiul umanității”.
Foștii angajați și experți ai OpenAI, inclusiv Geoffrey Hinton, „părintele rețelelor neuronale”, s-au opus planului de restructurare al companiei care elimina controlul entității nonprofit principale. Criticile, inclusiv un proces intentat de rivalul Elon Musk, au forțat OpenAI să își modifice planul inițial.
Interesele investitorilor ar putea prevala binelui umanitățiiCompania OpenAI, în care Microsoft a investit peste 13 miliarde de dolari, plănuiește să schimbe modul în care este organizată, creând o nouă structură care ar atrage mai mulți bani pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Planul său are în vedere transformarea diviziei cu scop lucrativ, partea care dezvoltă și comercializează tehnologii AI pentru a genera venituri, într-o corporație cu beneficiu public.
Organizația nonprofit OpenAI Inc. va controla această corporație în calitate de un acționar majoritar, ceea ce va permite companiei să atragă mai mult capital pentru a continua dezvoltarea costisitoare a inteligenței artificiale.
Grupul „Not For Private Gain” consideră că noul plan al OpenAI ar reduce considerabil puterea entității nonprofit. În prezent, divizia cu scop lucrativ a OpenAI trebuie să prioritizeze misiunea și statutul său, acela al binelui umanității, peste interesele investitorilor, însă corporația cu beneficiu public propusă nu ar mai avea această obligație.
Articolul Din nou, îngrijorări față de reorganizarea OpenAI: și-ar putea abandona misiunea inițială de a proteja umanitatea apare prima dată în Mediafax.
„Ca președinte, prioritatea mea este să pun capăt conflictelor, nu să le încep. Dar nu voi ezita niciodată să desfășor forța americană, dacă este necesar, pentru a apăra Statele Unite ale Americii sau partenerii săi”, a declarat el trupelor din Qatar, în timpul turneului său în Golf, potrivit AFP.
Anterior, Trump a anunțat că Qatarul va investi 10 miliarde de dolari, în următorii ani, în baza aeriană Al Udeid de la sud-vest de Doha, cea mai mare facilitate militară americană din Orientul Mijlociu.
În cele patru zile ale vizitei lui Trump în regiunea Golfului, au fost semnate o serie de acorduri de afaceri, inclusiv un acord prin care Qatar Airways va achiziționa până la 210 avioane Boeing widebody, un angajament de 600 de miliarde de dolari din partea Arabiei Saudite de a investi în SUA și vânzări de arme americane în valoare de 142 de miliarde de dolari către regat, potrivit Reuters.
Articolul Donald Trump: Prioritatea mea este să pun capăt conflictelor, nu să le încep apare prima dată în Mediafax.
Fostul înotător francez Yannick Agnel, în vârstă de 33 de ani, dublu campion olimpic la Jocurile de la Londra din 2012, a fost trimis în fața tribunalului penal din Haut-Rhin, Franța, sub acuzația de viol, a anunțat joi, procurorul din Mulhouse, Nicolas Heitz, informează Le Monde și AFP.
Fostul sportiv este acuzat de viol asupra unei minore, precum și pentru agresiune sexuală asupra aceleiași victime.
Faptele datează din perioada decembrie 2015 – august 2016, când Agnel avea 24 de ani și era cazat în locuința antrenorului său, Lionel Horter. Victima este fiica acestuia, care la acea vreme avea doar 13 ani și era, la rândul său, legitimată la același club de natație.
Pe lângă aceste acuzații, Agnel a fost investigat și pentru agresiune sexuală asupra unei alte persoane, minoră de peste 15 ani, dar în acest caz s-a decis neînceperea urmăririi penale.
Sportivul, retras din activitate în 2016, este cunoscut pentru performanțele sale remarcabile în natație: a câștigat două medalii de aur olimpice în 2012 (200 m liber și ștafeta 4×100 m) și un titlu mondial în 2013.
Articolul Yannick Agnel, fost campion olimpic la natație, judecat pentru viol asupra unei minore apare prima dată în Mediafax.
Filmul o omagiază pe jurnalista palestiniană Fatima Hassouna, ucisă pe 16 aprilie într-un atac aerian israelian în Gaza.
„O putem onora pe această tânără curajoasă și pe toți jurnaliștii palestinieni care au murit pentru a documenta un masacru?”, întreabă Loach în scrisoarea semnată împreună cu scenaristul Paul Laverty și publicată joi pe rețelele de socializare.
Cei doi cer comunității internaționale să acționeze ferm pentru respectarea Convenției pentru prevenirea și pedepsirea genocidului.
Scrisoarea vine pe fondul prezentării la Cannes a filmului regizat de Sepideh Farsi, care aduce în prim-plan viața și moartea Fatimei Hassouna, dar și al apelurilor tot mai numeroase din partea artiștilor pentru încetarea conflictului din Gaza.
Articolul Regizorul Ken Loach cere încetarea violenței în Gaza, în memoria jurnalistei Fatima Hassouna apare prima dată în Mediafax.
Judecătoarea Hannah Dugan va apărea joi în fața unui tribunal federal pentru a răspunde unor acuzații de obstrucționare a justiției și favorizare a unei persoane urmărite de autoritățile de imigrare. Procurorii susțin că aceasta ar fi intervenit intenționat pentru a-l ajuta pe migrantul Eduardo Flores-Ruiz să evite reținerea de către agenți federali, conducându-l pe o ieșire internă, inaccesibilă publicului.
Avocata judecătoarei a cerut respingerea acuzațiilor, argumentând că acțiunile sale s-au desfășurat în exercitarea funcției judiciare și că, prin urmare, beneficiază de imunitate. Avocații acesteia susțin că procesul este neconstituțional și reprezintă o interferență federală în autonomia statului Wisconsin.
Această anchetă are loc într-un context tensionat, în care administrația Trump a făcut o prioritate din identificarea și sancționarea oficialilor locali considerați că ar obstrucționa politicile stricte de imigrare.
Practica reținerii migranților direct din sălile de judecată a fost criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care atrag atenția că astfel de acțiuni pot descuraja accesul comunităților vulnerabile la justiție.
Articolul O judecătoare din Wisconsin este cercetată pentru împiedicarea arestării unui imigrant apare prima dată în Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi în capitala turcă Ankara pentru o întâlnire cu președintele Tayyip Erdogan, informează Reuters.
În aceeași zi, oficialii ruși și ucraineni erau așteptați separat pentru negocieri de pace, la Istanbul.
Kremlinul a anunțat, însă, miercuri seara, că președintele rus Vladimir Putin nu se va deplasa în Turcia pentru a participa la negocierile de pace cu Ucraina pe care el însuși le-a sugerat.
Avionul lui Zelenski a aterizat pe aeroportul Esenboga din Ankara. Întâlnirea sa cu Erdogan este programată la ora 13:00.
Articolul Zelenski a ajuns în Turcia pentru discuțiile cu Erdogan apare prima dată în Mediafax.
China își va extinde politica de scutire de vize pentru cetățenii din Brazilia, Argentina, Chile, Peru și Uruguay. Statul pune, astfel, unele dintre cele mai mari economii din America Latină pe picior de egalitate cu multe țări europene și asiatice, în încercarea de a forma legături cu regiunea.
Acordul de scutire de vize va intra în vigoare de la 1 iunie pentru o perioadă de un an, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite.
Brazilia, Argentina și Chile se numără printre primele cinci cele mai mari economii din regiunea lor, informează Reuters.
De anul trecut, majoritatea țărilor europene, precum și vecinii statului, Japonia și Coreea de Sud, nu mai au nevoie de viză pentru a călători în China.
Anunțul a fost făcut după un forum între oficialii chinezi și cei din America Latină și Caraibe, desfășurat la Beijing la începutul acestei săptămâni, în cadrul căruia președintele Xi Jinping a promis să consolideze prezența Chinei în regiune cu o nouă linie de credit de nouă miliarde de dolari și cu noi investiții în infrastructură.
Articolul China acordă acces fără viză în țară unora dintre cele mai mari economii din America Latină apare prima dată în Mediafax.
„Sunt acasă. După o perioadă grea, mă bucur din suflet să vă spun că m-am externat și sunt din nou alături de cei dragi”, a transmis fostul campion mondial la box și pilot de raliu.
Leu a mulțumit tuturor celor care i-au trimis mesaje de susținere și a adresat un gând special echipei medicale conduse de profesorul Irinel Popescu, „pentru profesionalism, grijă și empatie”.
Recuperarea este în curs, însă sportivul spune că gândul său e deja la competițiile de super rally.
„Abia aștept să fiu din nou la volan, acolo unde mă simt cel mai bine”, a încheiat Leu.
Articolul Mihai Leu, abia externat din spital: Gândul meu e deja la curse! apare prima dată în Mediafax.
Țara noastră este reprezentată de campionul mondial Cătălin Chirilă și de Georgel Bărăgău, care sunt însoțiți de antrenorul Florin Scoica, asistentul medical Fănel Martin și team leader-ul Mihaela Chirilă.
Potrivit comunicatului remis joi de Federația Internațională, 547 de sportivi din 44 de națiuni vor fi prezenți la startul evenimentului, care deschide sezonul.
În plus, competiția marchează și debutul noului sistem de punctaj pentru stabilirea clasamentului mondial, menit să aducă mai multă intensitate și interes în competiții, contând, totodată, pentru calificările la Jocurile Olimpice Los Angeles 2028, începând cu sezonul 2026.
Articolul Cupa Mondială de canoe: Campionul mondial Cătălin Chirilă și Georgel Bărăgău vor reprezenta România apare prima dată în Mediafax.
