MediaFax.ro

Potrivit premierului polonez, mărturisirea a fost făcută de Zelenski în timpul celei mai recente conversații dintre cei doi oficiali.

„Nu am nicio îndoială că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Acum, întrebarea principală este câte victime vom avea. Președintele Zelenskyy mi-a spus, (n.r. –joi), că speră ca războiul să nu dureze zece ani, dar că Ucraina este pregătită să lupte încă doi, trei ani”, a declarat Tusk, pentru The Sunday Times. 

Tusk a adăugat că invazia la scară largă lansată de Rusia este dăunătoare pentru economia Rusiei, dar destabilizarea internă l-ar face pe Vladimir Putin să devină mult mai agresiv.

„Rușii se află într-o situație foarte dificilă (n.r. – din punct de vedere economic). Înseamnă asta că putem spune că suntem învingători? Deloc. Ei au un mare avantaj față de Occident, și în special față de Europa: sunt gata să lupte” a declarat Tusk. 

Anterior, premierul Poloniei, Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să pună presiune pentru ca Ucraina să cedeze teritorii Federației Ruse.

„Niciunul dintre noi nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în ceea ce privește concesii teritoriale. Ar trebui să exercităm cu toții presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta agresiunea. Concilierea nu a fost niciodată o cale către o pace justă și durabilă”, a declarat Tusk.

Cele nouă persoane de la bordul navei au fost arestate.

Vasul, sub pavilion tanzanian, plecase din Panama și avea ca destinație portul Vigo, în nord-vestul Spaniei. Drogurile au fost descoperite în cală, iar operațiunea a fost realizată cu sprijinul unor informații furnizate de agenția americană DEA.

„Odată urcați la bord, cei nouă membri ai echipajului au fost identificați și arestați”, a precizat poliția spaniolă într-un comunicat, preluat de AFP.

Spania este considerată una dintre principalele porți de intrare a cocainei în Europa, datorită legăturilor comerciale cu America Latină și poziției geografice strategice. În octombrie 2024, autoritățile spaniole descoperiseră 13 tone de cocaină în portul Algeciras, într-un container cu banane, cea mai mare captură din istoria traficului de droguri din țară.

Anunțul a fost făcut duminică, în cadrul celei de-a 47-a reuniuni a summitului ASEAN de la Kuala Lumpur, unde președintele FIFA, Gianni Infantino, și secretarul general ASEAN, Kao Kim Hourn, au semnat un Memorandum de Înțelegere actualizat privind dezvoltarea fotbalului.

Turneul va reuni echipele naționale ale tuturor statelor membre ASEAN, într-un format inspirat de Cupa Arabiei, organizată de FIFA pentru prima dată în 2021.

FIFA va colabora cu confederațiile și federațiile locale, inclusiv AFC și ASEAN Football Federation, pentru a definitiva formatul competiției.

ASEAN este o organizație regională formată din 10 țări membre: Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam.

Întâlnirea oficială este programată la ora 18:00, iar la 18:30 va avea loc o ceremonie de decorare a Patriarhului Ecumenic și a Patriarhiei Române, potrivit Administrației Prezidențiale.

Distincțiile acordate vor recunoaște contribuția Patriarhului Bartolomeu I la promovarea dialogului interortodox și sprijinul oferit Bisericii Ortodoxe Române, precum și rolul Patriarhiei Române în consolidarea spiritualității naționale și promovarea valorilor creștine.

Evenimentul are loc în contextul celebrării Centenarului ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie și după sfințirea, duminică, a picturii Catedralei Naționale, care a adunat mii de credincioși și oficiali.

„Am avut bucuria și onoarea de a participa astăzi la slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, un eveniment cu adevărat istoric pentru credincioșii ortodocși din România. (…) Un moment de profundă trăire duhovnicească și de comuniune, care va rămâne înscris în istoria credinței noastre”, a scris ministrul pe Facebook. 

În timpul Slujbei de Sfințire el a stat așezat lângă Ionuț Moșteanu, Bogdan Ivan, dar și Alexandru Rogobete.

Astăzi are loc Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului de la București, eveniment la care participă mii de pelerini din toată țara.

Slujba de sfințire a fost săvârșită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un impresionant sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Printre cei care au asistat la eveniment se numără și premierul Ilie Bolojan, președintele Nicușor Dan sau președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și fostul președinte Emil Constantinescu.

În total, 19 sportive tricolore au luat startul în competiție, dintre care 17 au intrat pe tabloul principal.

Cea mai bună clasare i-a aparținut Andreei Lupu, care a avut un parcurs solid până în finală:
– 15-9 cu Adriana Geatara (România) în primul tur,
– 15-6 cu Viktoria Vitliemova (Bulgaria),
– 15-3 cu Marta Cerro Jimenez (Spania) în optimi,
– 15-12 cu Oleksandra Bondar (Ucraina) în sferturi,
– 15-14 în semifinale cu Palina Kaspiarovich (Azerbaidjan).

În finală, Lupu a fost învinsă de bulgăroaica Yoana Ilieva, scor 8-16, și a obținut medalia de argint.

Sabina Martiș a început cu o victorie în fața colegei Andreea Mitruș (15-8), apoi a trecut de Yasmin Sezer (15-8) și de Marleen Buitenhuis (Olanda) cu 15-11. În sferturi, Martiș s-a impus cu 15-13 în fața ucrainencei Viktoria Korotchenko, însă în semifinale a fost nevoită să se retragă din motive medicale, în duelul cu aceeași Yoana Ilieva, obținând bronzul.

Printre celelalte rezultate notabile ale româncelor: Anastasia Fusea s-a clasat pe locul 9, urmată de Amalia Covaliu (11), Andreea Șerbănoiu (12) și Tania Luțea (14).

Turneele satelit reprezintă a treia categorie ca importanță în circuitul internațional, după Cupa Mondială și Grand Prix.

Ministrul de Externe al Serbiei, Marko Djuric, a declarat într-un interviu pentru Fox News Digital că Belgradul este dispus să găzduiască negocierile de pace între Ucraina și Rusia.

„Serbia se numără printre țările care își oferă serviciile, având în vedere contextul nostru și faptul că suntem prieteni cu toate părțile implicate, pentru a încerca și, dacă este necesar sau dacă există interes, să găzduim orice fel de negocieri … cu privire la modul în care se poate pune capăt acestei tragedii oribile”, a declarat ministrul sârb de Externe pentru Fox News.

Oficialul sârb a mai subliniat că Belgradul „susține, în principiu, integritatea teritorială și suveranitatea tuturor statelor, în conformitate cu granițele lor stabilite de ONU”, inclusiv Ucraina.

Informația vine în contextul în care Serbia s-a alăturat rezoluțiilor ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina și referendumurile de anexare a unor părți din teritoriul ucrainean. Totuși, Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Totodată, Serbia se alătură celorlalte țări care și-au anunțat disponibilitatea de a găzdui o întâlnire Trump-Putin privind războiul din Ucraina: Elveția, Ungaria și Belarus.

Oferta lansată de Belgrad are loc la câteva zile după ce Trump anunțase o întâlnire între el și Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria. Ulterior, summitul a fost anulat.

Kurti, liderul formațiunii Vetevendosje și actual premier interimar, a obținut 56 de voturi în parlamentul cu 120 de locuri – cu cinci mai puține decât majoritatea necesară pentru formarea unui nou guvern, potrivit Reuters.

Partidele de opoziție – Partidul Democratic din Kosovo (PDK), Liga Democratică din Kosovo (LDK) și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) – au votat împotriva candidaturii sale.

Nu este încă clar dacă președintele țării va cere celei de-a doua sau celei de-a treia formațiuni clasate la alegeri să încerce formarea unui guvern. Ambele partide au declarat însă că preferă organizarea unor noi alegeri.

Formațiunile de opoziție îl acuză pe Kurti de deteriorarea relațiilor cu aliații occidentali și de modul în care a gestionat tensiunile din nordul Kosovo, regiune locuită majoritar de etnici sârbi.

Kurti, un naționalist albanez de stânga, a ajuns la putere în 2021, când coaliția condusă de Vetevendosje a câștigat peste 50% din voturi și o majoritate de șapte mandate în parlament.

Kosovo, cea mai tânără țară din Europa, și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, după campania aeriană a NATO din 1999 împotriva forțelor sârbe.

„Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Demisia, seriosule! Ați tăiat salariile oamenilor”, i-au strigat duminică protestatarii premierului.

După ce mai mulți români l-au huiduit pe Ilie Bolojan la Carei, cu ocazia Zilei Armatei Române, premierul a mărturisit că nu are „niciun fel de problemă”.

„Nu vă faceți griji. Ascultați-mă. Eu sunt obișnuit cu aceste lucruri. N-am probleme din astea. Înțelegeți? N-am niciun fel de probleme”, a spus șeful Executivului.

Potrivit Gândul, miniștrii Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au fost întâmpinați de huiduieli din partea unui grup de participanți. În timp ce miniștrii Apărării și Externelor părăseau locația și se îndreptau spre hotelul Marriott, unii dintre cei prezenți au scandat lozinci precum: „Huo! Hoții! Aveți 7%! Ați vândut România, trădătorilor! Demisia! Hoții În Ucraina, băi!”.

Potrivit Poliției Capitalei, polițiștii au fost sesizați duminică despre faptul că pe o stradă din Sectorul 6 s-ar fi auzit focuri de armă.

La fața locului, polițiștii au găsit o mașină a cărei lunetă era spartă. Nicio persoană nu a fost rănită.

Din datele și probele administrate rezultă că o persoană ar fi tras cu o armă de tip Airsoft, după care ar fi părăsit zona cu un autoturism.

Mai multe echipaje de poliție desfășoară activități complexe în vederea identificării și depistării persoanelor implicate.

În conformitate cu fragilul acord de încetare a focului negociat de SUA, încheiat pe 10 octombrie, Hamas trebuie să returneze cât mai curând posibil toate rămășițele ostaticilor israelieni. Israelul a acceptat să returneze 15 cadavre de palestinieni pentru fiecare cadavru al unui ostatic.

Până în prezent, Israelul a returnat cadavrele a 195 de palestinieni. De atunci, Hamas a returnat 18 cadavre ale ostaticilor, dar în ultimele cinci zile nu a mai eliberat niciunul.

O echipă egipteană și echipamente grele, inclusiv un excavator și buldozere, au intrat sâmbătă în Gaza pentru a ajuta la căutarea cadavrelor ostaticilor, ca parte a eforturilor mediatorilor internaționali de a consolida armistițiul, au declarat doi oficiali egipteni.

Șeful Hamas din Gaza, Khalil al-Hayya, a declarat că gruparea palestiniană a început să caute în zone noi cadavre ale ostaticilor, potrivit comentariilor făcute publice de grupare duminică dimineața.

Al-Hayya, care este și principalul negociator al Hamas, a declarat săptămâna trecută pentru un post de televiziune egiptean că eforturile de recuperare a cadavrelor s-au confruntat cu dificultăți din cauza distrugerilor masive, care le-au îngropat adânc sub pământ.

Potrivit Jandarmeriei Capitalei, pe calea 13 Septembrie, în jurul orei 10:30, jandarmii au observat un bărbat în timp ce distribuia cetățenilor materiale informative sub formă de ziare.

În conținutul acestora apăreau referiri explicite care contravin prevederilor ordonanței privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Au fost întocmite actele necesare sesizării organelor de urmărire penală, iar bărbatul a fost predat polițiștilor pentru continuarea cercetărilor.

Sfințirea superbei picturi în mozaic a Catedralei Naționale simbolizează sfârșitul unei perioade importante din istoria României – un proiect nu doar religios, ci identitar pentru o Românie postcomunistă care a așteptat de prea mult timp acest „act de identitate” al ei.

Girat de participarea activă a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Bisericii ortodoxe Române Daniel, momentul, care marchează și aniversarea Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, este, de asemenea, remarcat și în presa internațională.

Momentul sfințirii picturii nu este doar privit din perspectivă religioasă, ci și ca o reflectare a tensiunilor sociale dintr-o Românie contemporană amenințată de diviziuni ample de credință.

Orthodox Times titrează: „Patriarhii Bartolomeu și Daniel au condus sfințirea mozaicului Catedralei Naționale”, iar Le Petit Journal se rezumă la detaliile liturgice și de organizare.

În „Balkan Insight” găsim o analiză socio-politică a acestui moment – Catedrala Națională este privită ca un simbol de identitate națională dar și ca un subiect de controversă privind costurile și rolul Bisericii în spațiul public.

„O altă condiție-cheie stabilită de Patriarhie a fost durabilitatea clădirii. „Patriarhul Daniel a cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură (…) ca o modalitate de a proiecta ideea creștinismului ortodox românesc de-a lungul secolelor”, a declarat Tateo într-un interviu.

„Constructorii, însă, au spus că o pot garanta doar pentru 500 de ani”, se arată în Balkan Insight.

Publicația Franceză „Courier International” remarcă evenimentul sub titlul „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile” și reiterează diviziunea din societate în privința construcției Catedralei.

Portalul olandez kro-ncrv.nl titrează: „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume se deschide în România”.

„Construcția bisericii a durat cincisprezece ani și a costat 270 de milioane de euro, o mare parte din aceștia fiind finanțați de guvern.

Criticii cred că guvernul ar fi putut folosi mai bine acei bani pentru a finanța școli și spitale. Susținătorii sunt încântați că România a dobândit o icoană națională. Clădirea a fost sfințită pe 25 noiembrie 2018.

Catedrala Națională a fost construită în stil neobizantin. Interiorul este împodobit cu aur și mozaicuri.

Clădirea ocupă o poziție proeminentă în capitală, București, lângă impunătoarea clădire a parlamentului, pe care dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a comandat-o ca palat”, se relatează în acest articol.

De altfel, publicațiile internaționale rețin cu preponderență vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului ca pe un act de frățietate între biserici și un proiect al unei țări creștine, într-o Europă creștină.

„Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile într-o Românie divizată”, scrie Bloomberg, accentuând pe ideea raportului de colaborare – influență dintre Biserică și autoritățile statului.

Dincolo de faptul că proiecte de o asemenea anvergură au iscat dintotdeauna discuții în societate, rămâne Catedrala ca simbol viu al identității românești, în credință și spirit.

Slujba de sfințire a picturii a fost oficiată de patriarhii Bartolomeu și Daniel.

În cuvântul final, Patriarhul Daniel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la construirea lăcașului de cult.

Preafericitul Părinte a solicitat în continuare ajutor pentru a finaliza „toate lucrările la Catedrala Națională, inclusiv pictura din pridvor care nu este terminată”, scrie Gândul.

La finalul ceremoniilor, Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au ieșit din Catedrala Națională și au binecuvântat miile de credincioși care se află în curtea edificiului.

Madridul își apără și primul loc în clasament, intrând în meciul de duminică de pe stadionul Santiago Bernabeu cu un avantaj de două puncte față de Barcelona.

Real Madrid a pierdut toate partidele cu Barcelona din sezonul trecut.

Barcelona are probleme de accidentări în atac, iar antrenorul Hansi Flick va trebui să urmărească meciul dintr-o lojă a stadionului, după ce a primit un cartonaș roșu pentru proteste în runda precedentă.

Lamine Yamal va fi titular pentru oaspeți, după ce a jucat două meciuri de la revenirea sa după o accidentare. Însă atacantul Robert Lewandowski este indisponibil din cauza unei accidentări. De asemenea, pe lista accidentaților rămâne și atacantul Raphinha. Mijlocașul Dani Olmo și portarul titular Joan García erau deja indisponibili din cauza accidentărilor.

Madridul va fi condus de Kylian Mbappé, care a marcat 10 goluri în nouă etape, fiind liderul clasamentului marcatorilor din La Liga.

Madrid a învins Juventus cu 1-0 în Liga Campionilor, în timp ce Barcelona vine după o victorie cu 6-1 împotriva lui Olympiakos.

În primele 9 luni ale anului, polițiștii Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și ai structurilor din teritoriu au avut 1.761 de acțiuni pe linie de arme și braconaj cinegetic și 933 de acțiuni pe linie de explozivi și substanțe periculoase.

De asemenea, au fost efectuate 10.047 de controale pe linie de arme la persoane fizice și juridice și 3.047 de controale pe linie de explozivi și substanțe periculoase, totodată fiind puse în aplicare și 2.217 mandate de percheziție domiciliară.

Astfel, polițiștii au scos din circuitul ilegal 2.733 de arme de foc deținute ilegal, din care 229 letale și 2.504 neletale supuse autorizării, și au indisponibilizat 333.642 de bucăți de cartușe de diferite calibre, 7,3 tone carne de vânat, 41 de autovehicule folosite la săvârșirea infracțiunilor de braconaj cinegetic, aproximativ 10 kg explozivi de uz civil, peste 6 tone de articole pirotehnice și 784 de tone de substanțe periculoase.

Generalul rus Valery Gerasimov, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei, i-a spus lui Putin că racheta a parcurs 14.000 km și a zburat aproximativ 15 ore când a fost testată pe 21 octombrie.

Rusia afirmă că racheta 9M730 Burevestnik este „invincibilă” pentru sistemele de apărare antirachetă actuale și viitoare, având o rază de acțiune aproape nelimitată și o traiectorie de zbor imprevizibilă.

„Este o armă unică, pe care nimeni altcineva în lume nu o are”, a declarat Putin, la o întâlnire cu generalii care supraveghează războiul din Ucraina, potrivit declarațiilor publicate duminică de Kremlin.

Putin a spus că niște specialiști ruși i-au spus odată că este puțin probabil ca această armă să poată fi realizată vreodată, dar acum, a spus el, „testarea crucială” a fost finalizată.

El i-a spus lui Gerasimov că Rusia trebuie să înțeleagă cum să clasifice arma și să pregătească infrastructura pentru desfășurarea Burevestnik.

Cele două țări sunt implicate într-un conflict pe tema securității, fiecare dintre ele afirmând că a răspuns la agresiunea celeilalte în timpul ciocnirilor de la începutul acestei luni.

A fost cel mai sângeros conflict dintre cele două țări în ultimii ani, care a provocat îngrijorare într-o regiune în care grupuri armate precum Al-Qaida încearcă să reapară.

Pakistanul acuză Afganistanul că închide ochii la militanții care trec granița pentru a comite atacuri, acuzație respinsă de conducătorii talibani ai țării.

A doua rundă de negocieri dintre cele două țări a început sâmbătă la Istanbul, concentrându-se pe transformarea fragilului armistițiu, încheiat la începutul acestei luni la Doha, într-un cadru durabil pentru pace și securitate la frontieră.

„Am auzit că Pakistanul și Afganistanul au început negocierile”, a declarat Trump în marja summitului ASEAN din Malaezia. „Dar voi rezolva problema foarte repede”, a spus el.

Trump a făcut aceste declarații în timp ce participa la semnarea acordului de pace dintre Thailanda și Cambodgia, adăugând că liderii Pakistanului sunt „oameni minunați”.

O operațiune de urgență a fost lansată sâmbătă seara, în cadrul anchetei privind spargerea istorică de la celebrul muzeu parizian și dispariția unor bijuterii regale de o valoare inestimabilă. Doi bărbați au fost reținuți de poliția judiciară, potrivit presei franceze.

Unul dintre suspecți a fost reținut sâmbătă, în jurul orei 22:00, la aeroportul Paris-Charles de Gaulle, în timp ce se pregătea să se îmbarce într-un avion cu destinația Algeria, relatează surse apropiate anchetei, iar al doilea a fost arestat la scurt timp după aceea în regiunea Parisului, potrivit Le Parisien.

Sub atenția internațională, ancheta judiciară privind jaful secolului de la Louvre, care a implicat furtul unor bijuterii inestimabile ale coroanei franceze în timpul unui jaf îndrăzneț pe 18 octombrie, prinde viteză.

Conform informațiilor apărute în presa franceză, suspecții au fost arestați sâmbătă seara și reținuți în custodie în cadrul anchetelor deschise pentru „furt organizat” și „conspirație criminală în vederea comiterii unei infracțiuni”, conduse de Brigada Antibanditism din Paris (BRB) și Oficiul Central pentru Combaterea Traficului de Bunuri Culturale (OCBC).

Bijuteriile furate la sfârșitul săptămânii trecute din Muzeul Luvru sunt evaluate la o valoare de aproape 88 de milioane de euro. Câțiva experți avertizează că acestea ar putea fi – dacă nu au fost deja – topite sau sparte în bucăți, notează Associated Press (AP).

Mai mult decât atât, dacă acest lucru se va realiza cu succes, unii spun că acele bucăți mai mici ar putea fi ulterior scoase la vânzare ca parte a unui nou colier, cercei sau alte bijuterii, iar acest lucru nu ar atrage atenția în mod special.

Practica este una frecventă, mai ales că este o modalitate prin care hoții pot încerca să-și acopere urmele și să câștige bani.

Potrivit unui sondaj Avangarde realizat telefonic între 19 și 25 octombrie 2025 pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte, aproape 70% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, doar 30% cred că lucrurile merg bine.

La capitolul intenție de vot, 62% dintre respondenți au menționat un candidat preferat pentru funcția de primar general.

Daniel Băluță (PSD) conduce cu 25%, urmat de Ciprian Ciucu (PNL) cu 23% și Cătălin Drulă (USR) cu 18%. Pe următoarele poziții se află Anca Alexandrescu (independentă) cu 16% și Cristian Popescu Piedone (PNRR) cu 8%, în timp ce Vlad Gheorghe (DREPT), Ana Ciceală (SENS) și Virgil Alexandru Zidaru (independent) adună procente între 2% și 4%.

62% dintre bucureșteni cred că alegerile ar trebui organizate cât mai curând, în timp ce 34% preferă amânarea lor până la o eventuală îmbunătățire a situației economice.

Activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan este privită critic de 63% dintre participanții la sondaj, în timp ce doar 29% o aprobă.

Deși percepția generală asupra direcției orașului este negativă, intenția de participare la vot rămâne ridicată: peste 40% dintre respondenți oferă nota maximă 10 pentru certitudinea de a merge la urne.

Raport Bucuresti Octombrie 2025